Biblio Polis - Vol. 23 (2007) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
VIAŢA FILIALELOR / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ / LIBRARY`S BRANCHES LIFE
Raia ROGAC

DONAŢIE DE CARTE METROPOLITANĂ LA BP „O. GHIBU”

Cu prilejul celei de-a 15-a aniversări de la înfiinţare, Biblioteca Publică „O. Ghibu” din Chişinău a organizat o întreagă suită de manifestări cuprinse în Săptămâna Uşilor Deschise, inclusiv tradiţionalele Zile Ghibu – cu lansări de carte, simpozion ştiinţific, expoziţii de carte şi pictură. Un loc aparte în palmaresul acestor evenimente l-a constituit prezentarea şi lansarea considerabilei donaţii de carte, făcută cu generozitate de Biblioteca Metropolitană Bucureşti în cadrul Protocolului de colaborare dintre cele două capitale de pe ambele maluri ale Prutului. Preţiosul dar, constând din 2000 de exemplare de carte, a fost adus de Florin Rotaru, directorul general al prestigioasei instituţii de carte de la Bucureşti.
Scriitori, ziarişti, bibliotecari s-au reunit la acest festin bibliofilic pentru a împărtăşi cu gazdele marea bucurie cu efect benefic pentru ambele părţi: biblioteca având posibilitatea de a-şi completa fondul cu literatură de valoare universală, iar publicul să se înscrie în rândul cititorilor activi ai noii colecţii. Din start, academicianul Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova avea să aprecieze evenimentul ca pe unul de importanţă majoră. Prin această donaţie s-a deschis poarta spre Europa, scriitorii acesteia venindu-ne acasă prin lucrările lor. Donaţia este o întreagă avere. Acest lucru îl datorăm lui Florin Rotaru, îi mulţumim din partea Chişinăului, a comunităţii în întregime. Pe viitor vom extinde dezideratele colaborării.
Doamna Lidia Kulikovski, directorul general al BM „B.P. Hasdeu”, moderatoarea evenimentului, a specificat importanţa dezvoltării colecţiei de carte, sau altfel spus, neliniştea dialectică a bibliotecarilor. Ca şi în atâtea rânduri, a menţionat dânsa, ne-a adunat Măria Sa Cartea.
A aborda problemele dezvoltării colecţiilor într-o bibliotecă înseamnă a intra chiar în miezul problemelor de fond, a modului de funcţionare, a legitimităţii acestei biblioteci. Dezvoltarea colecţiei nu poate fi separată de serviciile bibliotecii. Şi, invers, toate activităţile şi serviciile biblioteconomice conlucrează pentru a evidenţia colecţia înnoită în mod constant pentru că este punctul vital al oricărei biblioteci. Aspectul enciclopedic al fondurilor, spre care tind bibliotecile, reflectă dorinţa bibliotecarilor de a corespunde cu universalitatea nevoilor umane. Astăzi este mult mai greu realizarea acestui deziderat pentru că universul e în perpetuă expansiune. O colecţie poate fi estimată în termeni calitativi şi cantitativi.
În Biblioteca „O. Ghibu” au intrat donaţii din România, în perioada anilor 1992-2007, în număr de 54 091 exemplare. Deosebit de rodnic a fost anul în care a fost fondată biblioteca, donaţia fiind de 40 000 de exemplare. Cifrele sunt mari şi impresionează. O bibliotecă publică poate cunoaşte extinderea propriei colecţii numai după ce-şi poate defini aria ei, singurul element ontologic original pentru fiecare instituţie. La Biblioteca „O. Ghibu” acest element ontologic este valoarea naţională şi internaţională, ea înscriindu-se ca o bibliotecă de referinţă. Bugetul este o constrângere esenţială în ceea ce priveşte achiziţia. Constrângerea bugetară aduce prejudicii aspectului intelectual al colecţiilor şi poate egala cu cenzura sau îngrădirea premeditată a autorităţilor publice locale a accesului la informaţie.
Specialiştii în biblioteconomie au identificat următoarele obiective referitoare la constituirea colecţiilor:
- Echilibrul achiziţiilor, acest termen funcţionează ca un moderator permanent atenuând toate expresiile voluntariste. Este echilibrul dintre genurile literare, dintre diferitele tipuri de suporturi, dintre cerere şi ofertă.
- Exhaustivitatea
- Cererea utilizatorilor, care apare în motivele explicate ale proceselor de dezvoltare a colecţiei. Astăzi, oricât s-ar stărui, bibliotecarul nu poate respecta aceste obiective. Colecţiile se constituie din surse modeste pentru exigenţele actuale ale utilizatorilor, din donaţii particulare sau din partea instituţiilor, recuperări de la cititori. La „Onisifor Ghibu” – şi din ce ne oferă Florin Rotaru, adică Biblioteca Metropolitană din Bucureşti.
Oricare ar fi motivele invocate sau procedeele folosite, un lucru este esenţial – intrarea cărţii editată în ţară în fondul unei biblioteci publice este o acţiune esenţialmente de patrimoniu.
O colecţie îşi creează identitatea patrimonială prin trei elemente complementare, susţin specialiştii francezi:
- Depinde de comunitatea publică şi răspunde unor nevoi documentare definite de această comunitate.
- Urmează colectivitatea în evoluţia sa, neglijează documentele perimate pentru ea (dar nu în absolut) şi caută elemente noi destinate înaintării ei.
- Îşi defineşte locul patrimonial care- i condiţionat de primele două.
Al patrulea element pe care specialiştii francezi în dezvoltarea colecţiilor nu l-au menţionat este susţinerea aspiraţiilor naţionale ale colectivităţii chişinăuiene şi nu numai prin colecţii selectate, asigurând temelia memoriei, contribuind la întărirea şanselor de întregire.
Aceste aspiraţii le citim şi în dedicaţiile de pe cărţile care le colecţionează biblioteca de la cititori, autori, politicieni, actori, simpli chişinăuieni. Iată câteva din ele:
Biblioteca „Onisifor Ghibu” este cheia de boltă a eu-lui nostru naţional. Ion Borşevici – academician Biblioteca „Onisifor Ghibu” este un simbol de rezistenţă împotriva rusificării neamului nostru, o flacără vie a spiritualităţii româneşti, un cămin al tinerelor generaţii, care vin aici după adevărul istoric. Această bibliotecă a educat şi va educa mii de tineri şi tinere ale noii generaţii. Mă închin în faţa bibliotecarilor şi distinsei doamne Elena Vulpe.
Vadim Pirogan – memorialist, fost deţinut în lagărele sovietice Biblioteca „Onisifor Ghibu” este o oază de lumină într-un spaţiu rătăcit, unde cei dornici de a cunoaşte, la o întâlnire cu Sufletul, se pot regăsi prin muzică, pictură şi poezie, simţindu-se mai aproape de Dumnezeu. În speranţa unei colaborări fără impedimente, îmi exprim toată veneraţia pentru doamna director E. Vulpe şi pentru toţi colaboratorii străjuiţi de bunăvoinţă, generozitate şi amabilitate.
Cu respect,
Veronica Postolachi – dr. în filologie, prof. Liceul „M. Eliade”
Sunt impresionată de amploarea şi frumuseţea manifestărilor pe care le organizează cu mult profesionalism şi inspiraţie Biblioteca „O. Ghibu”. Sincer vorbind, nici o bibliotecă nu se ridică la acest nivel. Mă bucur din suflet pentru că printre lucrătorii bibliotecii sunt şi foştii mei studenţi.
Elena Ţau – prof. univ.
Cu multă admiraţie pentru colectivul minunat al Bibliotecii „O. Ghibu” care prin cutezanţă, perseverenţă şi dăruire promovează valorile spirituale ale neamului românesc. Manifestările organizate în incinta bibliotecii se deosebesc prin inteligenţă şi calitate, apreciate de toţi acei care păşesc cu drag pragul acestui lăcaş.
Marcela Mardare – scriitoare
Biblioteca „Onisifor Ghibu” – Simbol al românismului pe acest plai basarabean. Templu al cunoaşterii. Casă primitoare şi plină de bunăvoinţă. Vreau să-i doresc viaţă veşnică, iar minunatului colectiv să fie mereu frumos şi plin de gingăşia şi bunătatea pe care le-a avut dintotdeauna.
Ghenadie Jalbă – pictor
Oare nu sunt acestea urme grăitoare despre activitatea Bibliotecii „O. Ghibu”? Oare aceste cuvinte-dedicaţii nu sunt mulţumiri celor care fac această bibliotecă unică, nobilă, iar celor care trudesc un motiv în plus să se bucure de aprecierea, de calitatea şi valoarea lucrului împlinit În Occident, spune Patrick Bazin, frapează decalajul crescând dintre imaginea eroică pe care o avem încă despre misiunea noastră de bibliotecari şi percepţia pe care o are publicul în această privinţă. La noi, publicul recunoaşte acest eroism.
Bibliotecarul de astăzi nu este cel din imaginea lui Giuseppe Arcimboldi. Dar văzând donaţia, pentru câtva timp m-am simţit exact în pielea acelui chip, pentru că devii ceea ce iubeşti. Câte cărţi şi de ce calitate am văzut aici! Trebuie să-mi fac un plan de lectură şi să ştiţi că multe titluri prezente aici vor încăpea în prea înghesuitul meu program.
Nicolae Balotă spunea, într-un interviu recent, că „bibliotecile fac parte din acele locuri privilegiate în care omul s-a căutat, s-a găsit şi s-a pierdut de atâtea ori pe sine, pentru a se căuta iarăşi şi iarăşi”. Am experimentat personal, nu o dată, aceste stări la Biblioteca „Ghibu”.
Expoziţia încropită aici de bibliotecarii de la Biblioteca „O. Ghibu” parcă are şi alt mesaj decât cel de a face cunoscut acest noian de carte, decât a face cunoscut efortul BCB de îmbunătăţire a colecţiei şi, deci, a susţine satisfacerea necesităţilor informaţionale. Ea mai are un mesaj adresat omului modern grăbit să dărâme ceea ce a construit şi să zidească un alt univers, referindu-mă la cartea electronică, la această societate a proliferării neasemuite a mijloacelor de comunicare – cartea ca simbol, prin frumuseţea ei. Achiziţia este o problemă legată de intelect şi intelectul se vrea rebel pentru că paznicul valorilor este mai presus de politică şi economie. Florin Rotaru are convingerea că aici la Chişinău există mare necesitate de carte, de carte bună, de valori şi mai presus are dorinţa de a ajuta, dar cel mai important, m-am convins, dacă se apucă de ceva apoi face un lucru fundamental. Exemple: Bibliografia Municipiului Bucureşti, proiectul Bucureşti, capitala Latinităţii orientale, lansat încă de inspectoratul pentru cultură, acum Biblioteca Bucureştiului…
Actualitatea politică recentă a adus în prim planul scenei culturale o nouă tematică – şi anume ceea a proximităţii – înţeleasă nu numai ca o extindere a democratizării, ci şi ca o aprofundare a acesteia prin luarea în considerare a fiecărei situaţii şi a aşteptărilor fiecăruia. Sunt convinsă că mulţi îşi vor satisface aşteptările prin această colecţie. Noi cei care muncim în biblioteci, noi cei implicaţi în susţinerea filialei „O. Ghibu” ca organism comun – BM „B.P. Hasdeu” şi BM „M. Sadoveanu”, suntem responsabili pentru această perioadă din istoria noastră, pentru că fiecare carte intrată în bibliotecă se înscrie într-un proces de acumulare a memoriei, concretizând imaginea Renaşterii potrivit căreia „noi suntem piticii de pe umerii uriaşilor”. Vom fi noi „uriaşii” pentru cei care vor veni peste câţiva ani, nu secole? Dl Florin Rotaru e convins că da şi contribuie enorm la aceasta.
Poetul Ion Hadarcă a afirmat că „nu puteam lipsi de la această acţiune culturală. Am participat la inaugurarea acestei biblioteci. Am şi eu un merit de lansare a cărţilor în cadrul Cenaclului Literar „Mihai Eminescu”, care a fost deschis chiar de la început. Biblioteca „O. Ghibu” este mai mult decât un aşezământ de carte, este un aşezământ de cultură, un aşezământ politic – o ambasadă a cărţilor şi cititorilor. Ştiu cât de mare este dragostea lui Florin Rotaru pentru bibliotecă, îi suntem recunoscători pentru generozitatea şi gestu-i de susţinere. Sabia lui Damocle încă mai persistă deasupra bibliotecii (se are în vedere strămutarea acesteia în alt local). Este un gest de susţinere a fondului de carte, de carte modernă, care face biblioteca mai atractivă. Această donaţie este un modul interplanetar care alimentează Planeta Moldovei, fiind totodată o bucurie a cărturarilor noştri”.
Iulian Filip, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, este de părerea că prin această frumoasă donaţie va fi modificată proporţia de 4 cărţi româneşti la 19 ruseşti din sistemul bibliotecilor municipale. Gestul lui Florin Rotaru capătă o semnificaţie de sprijin moral.
În calitate de şef adjunct al Direcţiei municipale cultură Ianoş Ţurcanu avea să remarce că „o carte este vie când este în bibliotecă”, mulţumind oaspeţilor pentru completarea fondului de carte al Bibliotecii „O. Ghibu”.
Măgulit de aprecierea şi recunoştinţa exprimată, în răspuns, Florin Rotaru a spus: faptele vorbesc singure. Nu mă voi lăsa copleşit de nostalgie. Istoric nu s-a reuşit nici în perioada interbelică să se facă cât au reuşit aceşti oameni în 15 ani. Orizontul nostru şi privirile noastre sunt îndreptate spre viitor. Am fost în Franţa la două congrese ale bibliotecarilor. Noi am devenit membri ai Asociaţiei Bibliotecarilor din Franţa, pentru început vom traduce în franceză revista Biblioteca. Am convenit să sprijinim moral doi reprezentanţi ai bibliotecii din R. Moldova. Am vrut să vin cu o instituţie aici şi am venit cu o instituţie. Am lucrat luni şi ani de zile pentru aceasta. Suntem într-o fază ca în 1991, efortul va fi la fel de mare, dăruirea totală, iar unirea să fie pretutindeni. Mărturia e aproape haiducească, e nevoie de mult mai mare unitate, vom întreprinde politica paşilor mărunţi, dar siguri. În încheiere exprim recunoştinţă tuturor colegilor mei, primarului general de Bucureşti Adriean Videanu pentru ajutorul acordat. Mulţumesc tuturor oamenilor care au zidit la Chişinău nouă biblioteci de carte românească şi o vreau şi pe a zecea, dorindu- le să-şi realizeze toate visurile.
În final, dna Lidia Kulikovski a adăugat: „Mă bucur că în proiectele colegilor bucureşteni există loc şi pentru noi”.
Directoarea Bibliotecii „O. Ghibu” Elena Vulpe a remarcat: “Niciodată atât de mulţi scriitori de seamă din secolele XIX-XXI, prin cele mai reprezentative lucrări, nu au fost la dispoziţia cititorilor ca acum. Colecţia este de o valoare deosebită şi sunt sigură ca va fi solicitată şi apreciată. Ne vom strădui să o valorificăm într-un fond aparte”.
Se cere de menţionat că donaţia include mai multe cărţi din diferite domenii: literatură istorică, ştiinţifică, beletristică, manuale, dicţionare, calendare, volume apărute în ultimul timp la cele mai cunoscute şi apreciate edituri din România, cum ar fi RAO, Humanitas, Polirom ş. a.
Dintre autori am aminti câteva nume de referinţă cu zeci de titluri de carte, de exemplu: Hermann Hesse, Gabriel Garcia Marquez, W. Thackerey, Virginia Woolf, Ernesto Sabato, Albert Camus, Andre Malraux, Victor Hugo, Marcel Proust, Franz Kafka, A. de Saint-Exupery, Jorge Luis Borges ş.a. din literatura universală, precum şi Mircea Eliade, Mihai Sadoveanu, Alexandru Paleologu, Mircea Dinescu etc. din literatura română.
Un cadou de zile mari este şi Enciclopedia Uniunii Europene, dar şi calculatorul în configuraţie completă, care încununează această frumoasă Donaţie Metropolitană.