Biblio Polis - Vol. 60 (2016) Nr. 1  
ARHIVA  
VIAŢA FILIALELOR / LIBRARY`S BRANCHES LIFE / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ
Valeriu RAŢĂ
Marele valorificator al folclorului coregrafic maestrul Vladimir Curbet şi Ansamblul Naţional Academic de Dansuri Populare „Joc”

La sfîrșitul primei săptămîni a lunii lui Făurar, pe 5 februarie a.c., la Biblioteca Centrală a BM „B.P. Hasdeu” a fost lansat volumul istorico-bibliografic Două fenomene ale culturii naționale: Maestrul Vladimir Curbet și Ansamblul „Joc”. Manifestarea culturală a fost prilejuită aniversării a 85-a a Artistului Poporului din Republica Moldova Vladimir Curbet, director artistic și prim-maestru de balet al Ansamblului Național Academic de Dansuri Populare „Joc”, precum și aniversării a 70-a a acestui colectiv cu renume internațional. Bibliografia, elaborată de Filiala de Arte „Tudor Arghezi” este o ediție îngrijită de Mariana Harjevschi, dr. în științe ale comunicării, director general al BM „B.P. Hasdeu”, au contribuit la editare: conf. univ. dr. Lidia Kulikovski – coordonator; Angela Olărescu, Natalia Ciorbă – alcătuitori; Taisia Foiu – redactor bibliografic; Vlad Pohilă – lector. Studiile introductive sînt semnate de Monica Babuc, ministru al culturii; acad. Mihai Cimpoi, critic și istoric literar; acad. Nicolae Dabija, scriitor și publicist; Tudor Colac, doctor în etnologie; Antip Țarălungă, etnocoreolog, Maestru în Artă; scriitorii Iulian Filip, Serafim Belicov, Tudor Palladi, Ion Anton, Nicolae Roibu. Valoarea informațională a lucrării, care cuprinde peste o mie de descrieri bibliografice cu referire la viața și activitatea acestor două perle ale culturii naționale, este amplificată de includerea în cuprins a aprecierilor date de cunoscute personalități din domeniul culturii, secvențe din presa mondială despre Ansamblul „Joc” și Maestrul Vladimir Curbet, lista turneelor internaționale, apariția și dezvoltarea Muzeului Ansamblului „Joc”, dedicații în versuri pentru Maestrul Vladimir Curbet și Ansamblul „Joc”, distincții: ordine, medalii, diplome, premii, titluri acordate.
Cine nu știe cine este Vladimir Curbet și ce reprezintă Ansamblul „Joc” condus de dumnealui? Credem că fiecare dintre noi. Cu toate acestea, readucem în memoria cititorilor revistei noastre unele date, care, după cum am menționat, sînt cunoscute de toată lumea. Ansamblul „Joc”, colectiv emerit din Republica Moldova, este laureat al concursurilor naționale și internaționale. A fost înființat la 23 august 1945 și a reușit să se afirme pe parcursul anilor ca o veritabilă instituție de valorificare și promovare a celor mai valoroase tradiții, datini, ritualuri și obiceiuri naționale, fiind un adevărat mesager al artei și culturii autohtone în străinătate. Pe parcursul celor 70 de ani de activitate, au fost montate opt programe concertistice (circa 85 de dansuri), fiind prezentate peste 7800 de spectacole (circa 3800 în 65 de țări ale lumii) în fața unui public de peste 17 milioane de spectatori. Ansamblul a purtat cu mândrie și demnitate nestinsa făclie a artei populare naționale, artă de un cald și vibrant mesaj de prietenie cu toate popoarele.
Începând cu anul 1957, în fruntea Ansamblului „Joc” se află talentatul coregraf-șef și director artistic Vladimir Curbet, laureat al Premiului de Stat, cavaler al Ordinului Republicii, pasionat etnograf și folclorist, neobosit valorificator al dansului și muzicii populare, artist de formație enciclopedică, care la 19 septembrie 2015 a împlinit onorabila vîrstă de 85 de ani de la naștere și 57 de ani de activitate prodigioasă în cadrul Ansamblului „Joc”. Pe parcursul anilor maestrul Vl. Curbet a știut să culeagă cele mai frumoase flori de dans, muzică, port național de pe plaiurile Moldovei, aranjându-le cu multă inspirație și fantezie și ridicându-le la nivel de spectacole, la nivelul adevăratelor perle coregrafice, păstrând în formele lor artistice stilul și maniera de interpretare, muzica, costumele și spiritualitatea poporului în toată autenticitatea lor. Datorită acestei activități de creație a maestrului Vl. Curbet, Ansamblul „Joc” a cunoscut o ascensiune permanentă și s-a bucurat de autoritatea națională și internațională. Iată doar câteva din bijuteriile muzical-coregrafice care au asigurat colectivului o faimă recunoscută în întreaga lume: Hora mare, Bătuta, Hora fetelor, Brîul, Sîrba, Răzășeasca, Moldoveneasca, Mărunțica, Crăițele, Călușarii, Suita sărbătorească, Nunta moldovenească, suitele Carpații, Legenda Mărțișorului, poemul muzical-coregrafic Drăgaica ș.a.
Nu putem să nu amintim și cărțile scrise de Vl. Curbet – Dansul popular moldovenesc (1969), La vatra horelor (1973), Promotori ai artei populare (1979), Tot cu cîntul mă mîngîi (1984), Așa-i jocul pe la noi (1985), La gura unei peșteri de comori (1994), Grai și tradiții ne-au unit (2000), Valori perene românești (2003), La vatra jocului străbun (2005), Țara horelor și doinelor (2007) – care denotă o mare pasiune și dragoste față de tot ce este frumos și peren la poporul nostru.
Maestrul-coregraf Antip Țarălungă, conducătorul artistic al Ansamblului de dansuri populare „Comoara”, cercetător științific la Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM și președinte al Uniunii Coregrafilor din Republica Moldova, moderînd evenimentul de lansare a bibliografiei Două fenomene ale culturii naționale: Maestrul Vladimir Curbet și Ansamblul „Joc”, a acordat cuvîntul de deschidere dnei dr. Mariana Harjevschi, care a relatat că lucrarea este o realizare frumoasă prilejuită aniversărilor maestrului Vl. Curbet și Ansamblului „Joc”. Dansul este o expresie de dăinuire a poporului nostru, iar aceste două fenomene îngemănate ale culturii naționale îi conferă republicii noastre o identitate la care unele popoare doar visează. Bravo lor că au reușit să valorifice tezaurul nostru folcloric ce putea să se piardă fără urme în noianul trecutului istoric. M. Harjevschi a mai menționat: „Meditînd asupra parcursului istoriei îndelungate, bibliografia Două fenomene ale culturii naționale: Maestrul Vladimir Curbet și Ansamblul «Joc», denotă cu precizie evoluția acestui colectiv care a trecut mereu prin transformări, reflectând dezvoltarea dansului popular, păstrând elementele autentice, spe­cifice, irepetabile, ce demonstrează fără echivoc perenitatea artei populare, a însuși spiritului poporului nostru. BM «B.P. Hasdeu», prima dintre instituțiile menite să o facă, valorifică, prin instrumente și mecanisme specifice activității bibliografice, roadele muncii inspirate a unui strălucit colectiv artistic, sub îndrumarea unui Maestru cu care s-ar putea mândri orice națiune. Transpunerea biografică și bibliografică a unui brand de țară, precum este Ansamblul «Joc», dar și a unui talent precum este Vladimir Curbet, conferă instituției noastre un spirit profesionist, demn de a valorifica pasiunile și talentele native.”
Monica Babuc, ministru al Culturii, a spus că de fapt șirul evenimentelor culturale consacrate aniversării a 85-a a Artistului Poporului din Republica Moldova Vladimir Curbet și a aniversării a 70-a a Ansamblului Național Academic de Dansuri Populare „Joc” continuă de acum cîteva luni la rînd. Vl. Curbet, dirijînd eficient și cu îndemînare colectivul de dansatori a înscris pagini de aur în istoria culturii noastre. Fenomenele Vl. Curbet și Ansamblul „Joc” nu sînt o întîmplare: au muncit cu toții în condiții dificile, dar au ajuns la culmi de spiritualitate de neatins.
Acad. Nicolae Dabija, scriitor și publicist, a început luarea sa de cuvînt cu o strigătură, pe care o învățase la țară cînd era copil, participînd alături de părinții săi la horele satului. Pe atunci astfel de strigături nu erau o raritate în satele basarabene. Dar la un moment dat, cu părere de rău, acele mărgăritare folclorice au dispărut (știm ce se cînta și se dansa în perioada socialismului „dezvoltat” la discoteci!). Sîntem recunoscători lui Vl. Curbet, Ansamblului „Joc” că au păstrat identitatea noastră națională și prin dansuri, pe care acești magicieni le-au readus pe scenă și am devenit cunoscuți în lume (ce păcat că acum doar matrapazlîcurile hoților fac să se știe despre noi). „Dansurile acestor fete frumoase și băieți chipeși sînt ca niște rugăciuni, care te readuc la viață, nu în zadar se zice că moldovenii «gîndesc cu picioarele». Mă închin în fața lor că ne dau sănătate, dau sănătate tradițiilor și obiceiurilor populare. Îi rog și în continuare să păstreze și să transmită generațiilor viitoare aceste comori”, a încheiat N. Dabija, rugînd-o pe dna M. Babuc, ministrul culturii, să insiste ca Guvernul RM să-și revadă prioritățile și să pună accentul pe adevăratele valori ale culturii noastre.
Acad. Mihai Cimpoi, critic și istoric literar, eminescolog, la portretul de mai sus al celor „două fenomene ce se contopesc prin rezistență în cultură” a adăugat amintiri de prin anii ’60 ai secolului trecut, cînd era redactor la revista Nistru, iar Vl. Curbet îi prezenta articole demne de pana unui scriitor sau publicist („era un folclorist recunoscut, un cercetător care studia dansul destul de serios, mergea la sursă pe teren, la fața locului, prindea din mers ritmul jocului pe care îl descoprea la sat”).
Conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, directorul Departamentului studii și cercetări de la BM „B.P. Hasdeu”, a mărturisit că i-a plăcut să lucreze la această carte. „Munca a durat aproape un an de zile. Bibliografia este o lucrare teoretică, științifică, dar o poți citi și ca pe o poveste, deoarece însuși Vl. Curbet este plin de teoria și știința dansului, totodată este ca un părinte, vizionarul Ansamblului «Joc» – a știut ce să facă și unde să ajungă, a avut intuiția de a crea un sistem vivace în care se îmbină armonios dansul și muzică populară… Deci, avem doi protagoniști ai cărții (și, respectiv, două capitole ce formează o simbioză naturală), în care este cuprinsă viața și anii de glorie ai ambilor. S-a ajuns la o astfel de performanță, mulțumită încăpățînării, în sensul pozitiv al cuvîntului, a acelora care s-au hrănit permanent din înțelepciunea populară. Ne place totul ce au făcut acești entuziaști, ei sînt o oglindă a poporului nostru temperamental. Vl. Curbet este și un condeier pasionat – a scris mult, dar cel mai mult a scris despre ceea ce-i este cel mai drag, desigur, despre Ansamblul «Joc», creînd o galerie întreagă de portrete ale dansatorilor. «Jocul» nu poate fi abordat univoc, cu siguranță, pentru că ne transmite mult mai multe lucruri decît vedem noi, spectatorii de rînd, cei care îi privim de la o parte. Se întîmplă aceasta grație faptului că maestrul Vl. Curbet este un mare valorificator al comorilor ascunse sub nu știu cîte straturi ale uitării. Anume Domnia Sa ne-a făcut și pe noi să iubim dansul popular și să ne mîndrim că avem o bijuterie de neprețuit în tezaurul folclorului românesc”, a spus L. Kulikovski, aducînd la cunoștința publicului și cîteva date bibliografice ce țin de statistică: bibliografia însumează peste 230 de surse despre viața și activitatea maestrului, peste 70 de portrete de lăutari, peste 20 de articole despre dirijorii orchestrei, peste 30 de articole publicate în lucrări de referință, ca enciclopedii, dicționare etc., 75 de interviuri oferite de Vl. Curbet, peste 600 de articole despre Ansamblul „Joc”, în total 1046 de surse – mărturii scrise, pu­blicate, filmate, înregistrate ce creionează un portret colectiv al acestor două fe­nomene, totodată două profiluri portretistice distincte. La sfîrșitul volumului sînt incluse indexurile: Index de nume, Index de titluri, Index de dansuri, Index de subiecte, Index geogra­fic, Index de limbi, Index de cântece și melodii, Index de ediții periodice care vor ajuta cititorul să găsească cu ușurință informația ce îl interesează despre Ansamblul „Joc” și conducătorul artistic al acestuia Vl. Curbet.
Poetul, dramaturgul, prozatorul și folcloristul Iulian Filip („care ne poate vorbi despre protagoniștii noștri pînă la miezul nopții”) a pus accentul pe stilul de conlucrare a maestrului Vl. Curbet cu autoritățile și pe problemele școlirii tinerei generații de la noi. Poetul și criticul literar Tudor Palladi a reiterat că bibliografia dată reprezintă o dare de seamă în fața frumosului, prin aceasta noi cinstim magnificul creator și valorificator de dansuri populare, dar și fiii și fiicele acestui neam căruia îi place voia bună, veselia și, de ce nu, gluma și umorul. T. Palladi a recitat poezia Revenire la vatră, care a constituit un omagiu adus maestrului venerat. Publicistul Nicolae Roibu a vorbit despre Vl. Curbet și Ansamblul „Joc” ca despre două fenomene unice, singulare și mărețe. Cu părere de rău, maestrul nu are la ora actuală o persoană care să-i ia locul, după cum nu o are nici Ion Druță, nici Eugen Doga, nici alții ca ei. N. Roibu a istorisit două întîmplări cu haz despre protagonist (una petrecută în Tașkent, capitala Uzbekistanului, iar alta în capitala Portugaliei – Lisabona). Apoi, mulțumindu-i maestrului pentru contribuția adusă culturii noastre, i-a dăruit cartea sa Artiști și țărani.
Prezentatoarea de concert a Ansamblului „Joc”, Alexandra Bublițchi, a salutat cu multă căldură audiența selectă și a povestit cum acest colectiv a devenit vestit, odată cu preluarea conducerii de către Vl. Curbet în anul 1957 („Jocul” a devenit altul, priviți fotografiile de atunci și faceți comparație), alte secvențe din viața colectivului (de exemplu, despre participarea la Festivalul Cerbul de aur de la Brașov, la care Ansamblul a fost invitat de onoare, despre evoluările la Palatul Congreselor din Kremlin, Moscova, care, de obicei, încheiau spectacolele). „Toți se minunează de horele, sîrbele, bătutele jucate de noi, precum și de doinele, melodiile interpretate la vioară, trompetă, nai… De fiecare dată, cînd plecăm în turnee, aduceam un repertoriu nou de dansuri. Prin «Joc» noi sîntem cunoscuți în lume, iar Vl. Curbet a fost și rămîne îndrăgostit de acest copil al său, pe care îl dădăcește pînă în prezent. Membrii mai tineri ai colectivului de azi trebuie să fie mîndri că fac parte din Ansamblul «Joc» și să-i țină minte pe cei care au fondat și au clădit această minune”, a spus A. Bublițchi, urîndu-i maestrului și colectivului din care face parte mulți ani de viață și succese în continuare pe tărîmul cultural din republica noastră.
Din partea Direcției cultură a Primăriei Municipiului Chișinău, a luat cuvîntul dna Vera Gurievschi, care a transmis sărbătoritului felicitări (exprimate și de primarul general al municipiului dl Dorin Chirtoacă și șefa Direcției cultură dna Lucia Culev) cu ocazia aniversării, afirmînd că Primăria va susține (de altfel ca și pînă acum) toate inițiativele și proiectele „Jocului”, deoarece acesta este o carte de vizită a Chișinăului. Menționînd valoarea și prinosul lui Vl. Curbet în cultura națională, V. Gurievschi i-a înmînat un buchet bogat de flori.
Cuvîntul de încheiere l-a avut maestrul Vladimir Curbet, care a mărturisit că întotdeauna a făcut numai ceea ce îi place spectatorului, cînd îl vede pe acesta vesel, cu zîmbetul pe față parcă și dumnealui întinerește. În cariera sa maestrul a avut și perioade mai grele de parcurs, și mai ușoare, a întîlnit și oameni care l-au criticat, și din cei care l-au lăudat pentru merite, dar a trecut peste toate cu demnitate. Mulțumind administrației BM „B.P. Hasdeu” pentru sărbătoarea de suflet, care i-a încălzit inima, Vl. Curbet a spus că cel mai mult dorește la toată lumea sănătate, mai multă bucurie, fericire și noroc. Ne-a îndemnat să prețuim frumosul din jurul nostru (natura și arta), să avem grijă de copiii noștri, ei să învețe în școli bune, căci de aceasta depinde foarte mult viitorul pe care ni-l dorim să fie luminos.
Sala a aplaudat frenetic melodiile interpretate la nai de Marin Gheras și la acordeon de Ghenadie Brașoveanu, precum și dansurile populare aduse în scenă de membrii Ansamblului Național Academic de Dansuri Populare „Joc”. Toți au rămas satisfăcuți de o prestație întru persistenta menținere a artei populare pe plaiurile basarabene. Să avem grijă ca ea să nu dispară niciodată din vizorul nostru. În asta să ne ajute Dumnezeu!