Biblio Polis - Vol. 56 (2015) Nr. 1  
ARHIVA  
OMAGIERI / ANNIVERSARIES / ГОДОВЩИНЫ
Vlad POHILĂ
Elegantă în viaţă, elegantă şi în cercetare

ELEGANTĂ ÎN VIAŢĂ, 
ELEGANTĂ ŞI ÎN CERCETARE

Vlad POHILĂ

Unii cu admiraţie, alţii, se prea poate, cu o uşoară invidie, dar mulţi au observat, de-a lungul anilor, eleganţa exemplară, dacă nu chiar ieşită din comun, a doamnei Maria Cosniceanu. Cu adevărat, aşa e dumneaei în viaţa cotidiană. Însă, ceea ce mi se pare nu mai puţin important e că o eleganţă demnă de reţinut o defineşte pe dna dr. M. Cosniceanu şi în munca de cercetare, în roadele acestei trude – dicţionare, studii, articole, emisiuni radio şi TV. Cred că, în acest sens, este avantajată şi de domeniul în care activează: deşi a făcut cercetări şi în gramatică, fonetică, stilistică, istoria limbii etc., Maria Cosniceanu a dat mereu preferinţă onomasticii, mai exact – antroponimiei, adică ştiinţei despre numele de persoană. Iar numele bine alese şi cu vrednicie purtate, lucru ştiut, pot conferi oamenilor şi prilej de mândrie, şi nobleţe, şi frumuseţe.

Debutând editorial în 1964, cu studiul-îndreptar Nume de persoană (în colaborare cu Anatol Eremia), Maria Cosniceanu a dat astfel startul unui serial de lucrări cu un rol imens în reglementarea scrierii antroponimelor şi în difuzarea unor forme practic interzise ale onomasticii naţionale, în anii de ocupaţie sovietică, atunci când se stimula rusificarea şi schimonosirea numelor noastre. Ulterior, în 1991, M. Cosniceanu elaborează şi tipăreşte Dicţionar de prenume şi nume de familie, cu reguli clare şi exhaustive, astfel încât acesta devine o carte de căpătâi, având la noi putere de act legislativ. În ultimele decenii a scos mai multe ediţii ale studiilor-îndreptare Dicţionar de prenume şi Dicţionar de nume de familie, care se bucură de o largă popularitate şi o binemeritată apreciere printre conaţionalii noştri. Lucrările dnei M. Cosniceanu au pentru basarabeni o deosebită valoare cognitivă, dar şi instructivă, practică, ele fiind şi unice la noi ca abordare, prin caracterul lor documentar, dar şi graţie stilului antrenant, capabil să reţină atenţia cititorului. Totodată, „inventarul antroponimic realizat de Maria Cosniceanu [în lucrările ei – n.n., Vl. P.] completează cu atestări unice sau foarte rare tezaurul antroponimic românesc, consultarea sa fiind obligatorie în cercetarea numelor de persoană în limba română” (Domniţa Tomescu, lingvistă, specialistă în onomastică, de la Bucureşti).

În semn de preţuire a competitivităţii, M. Cosniceanu este unica de la noi colaboratoare a unui proiect lingvistic (antroponimic) european: PatRom (Patronymica Romanica) cu centrul la Trier, Germania. Au văzut deja lumina tiparului primele volume ale acestui amplu şi profund studiu, la care M. Cosniceanu este coautor şi membru al colegiului de redacţie.

O preocupare constantă a lingvistei este cultivarea limbii române, la noi, adeseori M. Cosniceanu punând accentul pe scrierea şi pronunţia corectă a numelor şi prenumelor. De-a lungul anilor a susţinut în diferite publicaţii periodice, la radio şi TV, rubrici în ajutorul celor care vor să-şi corecteze exprimarea, să cunoască mai multe din istoria, semnificaţia, aria de răspândire a numelor ce le poartă din moşi-strămoşi. Prelegerile ei pe tema corectitudinii scrierii numelor noastre au contribuit la reglementarea, fie şi parţială, a acestui domeniu, nefast mutilat în anii de regim sovietic. A predat cursuri de onomastică şi cultivarea limbii studenţilor de la unele universităţii, pentru care în 1992 i s-a acordat gradul didactic de conferenţiar universitar. S-a impus, de asemenea, şi ca o iscusită autoare de portrete ale unor filologi, fie din trecut, fie contemporani: Nicolae Corlăteanu, Silviu Berejan, Ion Eţcu, Anatol Eremia, Ion Melniciuc, Nicolae Bileţchi, Vlad Ciubucciu, Irina Condrea, Ana Bantoş, prot. Ioan Ciuntu ş.a.

La aniversare, aş vrea să-i amintesc dnei dr. Maria Cosniceanu că roadele muncii sale sunt de mare folos pentru numeroşi conaţionali, care nu contenesc să-i exprime o sinceră recunoştinţă şi admiraţie. Apoi, să nu uitaţi că lingviştii, în virtutea unor miraculoase circumstanţe, trăiesc îndelung: Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Lucia Wald, Valeria Guţu-Romalo… – iată doar câteva personalităţi ale lingvisticii române, cărora, dragă doamnă Maria Cosniceanu, vă urez să le urmaţi exemplul şi de longevitate!