Biblio Polis - Vol. 56 (2015) Nr. 1  
ARHIVA  
STUDII ŞI CERCETĂRI / STUDIES AND RESEARCH / ИССЛЕДОВАНИЯ
Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI, director, Departamentul studii şi cercetări
BIBLIOTECA SERVICIILOR PROFESIONALE SAU PROIECTIZAREA DIMENSIUNII ACTUALE A ACTIVITĂŢII NOASTRE

BIBLIOTECA SERVICIILOR PROFESIONALE SAU PROIECTIZAREA DIMENSIUNII ACTUALE A ACTIVITĂŢII NOASTRE

Abstract

The approach focuses on guidance, assistance in converting the workplace / space / structure of librarians in professional services. The ideas of transformation are based on conversion tools of Tom Peters adapted to the library. Each of the 28 steps / principles are explained by examples from the experience of the Municipal Library. The value comes from professional services. This is proved by the author, through tools, examples and conclusive stories. The conclusion of the author is limited to creating projects that means changes, innovation, implementation of a new service, user inclusion, the involvement of partners – an inherent requirements and new paradigms of library domain.

Keywords: professional services, design, challenges, partnership, performance, library services.

* * *

Creativitatea este capacitatea de a imagina lucruri noi. 
Inovaţia este capacitatea de a face lucruri noi.

La trainingul Managementul comunicării toţi participanţii au specificat ca pe o calitate personală distinctă profesionalismul… Acest lucru ne-a bucurat! Noi oferim servicii profesionale! Ştiţi cum se estimează, în Occident, dacă instituţiile prestează servicii profesionale? Dacă sunt prezente pePagini aurii, înseamnă că chiar sunt! Noi am fost mulţi ani, de când în Republica Moldova au apărut Paginile aurii, acum nu mai ştiu dacă suntem prezenţi în acest volum, dar nu contează! Sunt multe instituţii de servicii profesionale neincluse în Pagini aurii! Orice serviciu al bibliotecii, orice departament poate fi o veritabilă structură de servicii profesionale – fie de marketing, bibliografic, logistică, de administraţie sau de cercetare… Structurile de servicii profesionale sunt axate pe progres. Or, aceasta înseamnă muncă intelectuală eficientă. Rezultatul depinde de experienţa angajaţilor şi de numărul lor.

Demersul nostru e focusat pe orientare, ajutor în transformarea locului / unităţii / structurii în care lucraţi, într-o structură, una de servicii profesionale. Fiecare structură este percepută ca o sumă de competenţe sau, mai bine zis, ca un portofoliu de abilităţi, competenţe şi talente. În martie, curent, am avut şedinţa de totalizare a activităţii BM în anul 2014. Bibliotecarii au fost gratificaţi, nominalizaţi în diferite categorii. Într-un fel, evaluarea anului 2014, s-a axat pe abilităţi, competenţe şi talente, doar dezvoltarea are la bază serviciile axate pe latura intelectuală. Astfel, managementul de vârf al BM a menţionat talentele angajaţilor, punând în valoare abilităţile, competenţele distinctive.

Ne-am familiarizat cu conceptul Biblioteca Bazată pe Talente. Ne vom familiariza şi cu conceptul Biblioteca Bazată pe Servicii Profesionale. Acesta din urmă ne susţine în efortul de transformare a bibliotecii în una de servicii profesionale prin proiectizare, nu fără a trece în revistă paşii prin care putem face aceasta.

Tom Peters, autor al multor volume de management, a elaborat un Instrument de conversie în firmă de servicii profesionale (pentru că scrie pentru organizaţii / agenţii economice), compus din 28 de paşi. L-am raportat şi l-am tradus în limbajul domeniului nostru biblioteconomic. Bineînţeles că nu toţi, din cei 28 de paşi, îi putem biblioteconomiza, dar aproape toţi (poate pentru că fiecare pas e un principiu) sunt pretabili nevoilor noastre de transformare în biblioteca serviciilor profesionale. Deci, pornim cu primul pas:

  1. Să gândim prin prisma Inc. „Inc.” înseamnă instituţie pro profit! Bibliotecile trebuie să traducă acest principiu prin „Orice activitate e o afacere”. Dacă furnizam servicii – activitatea este afacere. În această activitate – o afacere ce presupune o nouă paradigmă a organizării ei, prin proiecte sau proiectizarea scopului – rămân utilizatorii, care devin ţinta strategică a bibliotecii cu tot ce comportă această paradigmă.
  2. Să gândim prin prisma utilizatorului. Bibliotecile de servicii profesionale trăiesc şi respiră prin utilizatorii pe care îi au. Asupra acestui postulat insistă atât autorul acestui instrumentar, cât şi Seth Godin. Nu avem temei să nu îi credem. Problema noastră cea mare este că angajaţii departamentelor, serviciilor nu vorbesc sau arareori se gândesc la utilizatori – ei nu se regăsesc în planurile lor. Dacă i-am intervieva despre activitatea lor printr-un dialog în felul următor: Treceţi în revistă activităţile din ultimul timp. Evaluaţi rezultatele. Aţi făcut ceva incitant / memorabil? S-au bucurat proiectele Dvs. de un impact durabil? Aţi dat dovadă de profesionalism? Nu vom auzi nici măcar o dată termenul utilizator. Am testat!
  3. Transformăm fiecare post / activitate într-un proiect. O bibliotecă „de servicii profesionale” presupune dezvoltarea şi executarea proiectelor. Toată munca, orice muncă poate fi transformată în proiecte. Nu există nicio sarcină într-atât de mecanică, de comună încât să nu poată fi îmbrăcată în forma unui proiect… cu un potenţial semnificativ al valorii adăugate. Dacă sunteţi de altă părere, înseamnă că aveţi o problemă. Sută la sută din timpul fiecăruia ar trebui să însemne proiecte”1. Cu referire la munca comună, nesemnificativă, T. Peters aduce un exemplu interesant pentru noi bibliotecarii: „De pildă: un amic de-al meu… a convertit o sarcină măruntă de reorganizare-a-bibliotecii într-un proiect strategic care să evalueze practicile de dezvoltare-a-cunoştinţelor în cadrul unei firme…”2 Pentru el reorganizarea unei biblioteci e o sarcină măruntă. Dar pe exemplul dat o sarcină măruntă poate deveni un proiect strategic. Îmi amintesc un dialog pe Facebook cu Biblioteca „Ovidius” despre o iniţiativă lansată de ei, în care i-am provocat şi ei s-au angajat (era într-o vineri, în luna martie) să finalizeze un proiect până luni. A fost o bucurie să aud că bibliotecile noastre îmbrăţişează activitatea numită proiectizarea activităţii! Şi mi l-au trimis, ce-i drept, cam pe miercuri, dar oricum a fost revelator să aflu că se munceşte la proiecte şi sâmbătă şi duminică.
  4. Alcătuim o listă cu proiecte curente. Trebuie să avem o listă de proiecte care să fie permanent la îndemână, în calculator, în sertarul mesei, în geantă, în buzunar, sub pernă… să iasă permanent în evidenţă şi să fim gata să o prezentăm ori-de-câte-ori-avem-ocazia. Nu încercăm să vă convingem că trebuie să fiţi o fanată / un fanat a / al proiectelor, dar a / al proiectizării – da! Zilele FedEx@Hasdeu au contribuit cumva la o evidenţă a proiectelor, ba mai mult, bibliotecile se gândesc din timp (între Zilele FedEx) la idei de proiecte. Fără o listă, la care revii, evaluezi, compari, revizuieşti, nu ai putea să livrezi idei valoroase la FedEx@Hasdeu. Pentru că proiect = sarcini îndeplinite = muncă pentru utilizatori = apel la rezumate = mare parte de valoare adăugată (sau chiar toată) într-o bibliotecă modernă, inovantă în ascensiune!3
  5. Analizăm săptămânal ideile de proiect şi / sau proiectele în derulare. Acest principiu ne cheamă să trezim în fiecare conştiinţa ideii de progres-puncte de cotitură / proiect-rezultate. Realizarea unui oricât de mic progres, rezultat, transformaţi-l în eveniment, în sărbătoare – mică, dar sărbătoare. Sunaţi din clopoţel – să ştie lumea că s-a produs ceva! Serviţi pizza sau dulciuri. Lăsaţi câte o felicitare (scrisă de mână pe o hârtie colorată) pe biroul tuturor acelora care şi-au îndeplinit sarcina, scrieţi un post pe blog, pe Twitter, Facebook, Google , faceţi o fotografie în echipă sau individual.
  6. Evaluăm, cantitativ vorbind, fiecare proiect în baza entuziasmului…, a urgenţei… şi a potenţialului de transformare. Doar utilizatorii ne pot asigura cota de entuziasm, cota urgenţei şi a potenţialului de transformare pe proiect, ei nu vor permite lentoarea, ezitarea sau distragerea de la scop.
  7. Gândim prin prisma calităţii portofoliului. Biblioteca de servicii profesionale este propriul „portofoliu” cu proiecte. Noi, bibliotecarii, la fel. Chiar acum lucrez la unul – Săptămâna creativităţii şi inovaţiei la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” (agendă, contribuţii, forme şi metode noi de prezentare, conţinut, invitaţi, concursuri etc.). Alte proiecte: (1) elaborarea curriculumului unui nou curs pentru bibliotecari; (2) elaborarea unui suport educaţional pentru un nou curs de instruire; (3) să fiu prezentă la toate conferinţele din domeniu cu comunicări ştiinţifice. Acestea sunt proiectele mele de jour / de l’année. Ele mă reprezintă. Câte dintre ele sunt distincte? Câte mă duc la exasperare? Câte îmi deschid noi orizonturi? Câte vor face diferenţa pentru utilizatorii mei? Câte dintre ele sunt impetuoase? Câte plictisitoare? Răspunsul la aceste întrebări constituie strategia mea de activitate. Cu alte cuvinte, gândiţi prin prisma portofoliului cu proiecte. Dacă fiecare dintre bibliotecari şi-ar fi pus aceste întrebări înainte de a veni cu prezentarea la FedEx@Hasdeu, proiectele ar fi fost mult mai calitative şi de valoare.

    Fiecare proiect ţinteşte un grup şi presupune implementarea unui serviciu. Portofoliul de servicii al Departamentul studii şi cercetări (în continuare DSC) este centrat pe utilizatorii săi. DSC îşi orientează activitatea pe două grupuri-ţintă: (1) utilizatori interni – administraţia BM; departamentele, serviciile BM; filialele BM, bibliotecarii, managerii; (2) utilizatori externi, care se bifurcă în mai multe grupuri distincte: (a) utilizatori BM ca utilizatori finali ai activităţii DSC şi (b) bibliotecari şi biblioteci din afara reţelei BM (publice din teritoriu, universitare, ştiinţifice, şcolare); (c) scriitori, critici literari, oameni de artă, cercetători; (d) mass-media (ziare, reviste, TV, radio). Mai jos prezentăm ca exemplu portofoliul de servicii al DSC, din simplul motiv să nu supărăm pe cineva citând exemple ale altor departamente pe care nu le cunoaştem atât de bine.

  8. Nu lăsăm nimic să ne stea în drum. Ne-am convins că proiectele ordonează – presupun rezultate şi îndeplinirea unor sarcini. Credem şi în spusele autorului acestui instrumentar, precum că „echipa de proiect este inima şi sufletul” unei biblioteci de servicii profesionale. E datoria colegială şi solidaritatea profesională a fiecăruia să ajute o echipă de proiect care întâmpină un moment critic.
  9. Transferăm abilităţile noastre utilizatorilor. Serviciile pentru utilizatori sunt principiul sine qua non al serviciilor profesionale. Chiar şi pentru serviciul personal, contabilitate (dacă am avea-o), departamentele terotehnologie, „Memoria Chişinăului”, studii şi cercetări, managementul infodocumentar, editorial etc., nu mai vorbesc de cel de dezvoltare şi comunicare. Dar nu ştiu prin ce lege internă au dezlegare de la instruire şi vor rămâne în continuare convinşi că nu au nimic a face cu serviciile / serviciile pentru utilizatori / serviciile profesionale – în schimb, au prin lege sceptrul evaluării serviciilor profesionale. V-aţi întrebat vrodată de ce nu atingem excelenţă în servicii profesionale? Pentru că excelenţă în servicii profesionale este sub semnul egalităţii cu învăţarea / transferarea excelenţei. Fiecare activitate a departamentelor, serviciilor, are ca efect final îmbunătăţirea abilităţilor bibliotecarilor pentru ca, în ultimă instanţă, să presteze servicii profesionale utilizatorilor. Fără instruire nu atingem excelenţa. Nu atinge excelenţă o bibliotecă în care un departament / un serviciu / o filială e de excelenţă, iar altul / alta nu…
  10. Includem utilizatorul în fiecare echipă de proiect. Despre acest principiu am vorbit în repetate rânduri şi la fiecare instruire. În clipa când te implici profund, ai şi început să-ţi realizezi dorinţele. Asta scrie celebrul Colin Turner în cartea sa Născut pentru succes. Când implici utilizatorul în afacerile bibliotecii, eşti mult mai aproape de realizarea proiectelor.
  11. Insistăm ca bibliotecarii şi utilizatorii să fie reciproc evaluaţi pentru fiecare proiect. Aici avem de muncit. Unu: prea puţin implicăm utilizatorii, deşi avem destule exemple: Centrul Academic Internaţional Eminescu, filialele „Transilvania”, „Onisifor Ghibu”, „Adam Mickiewicz”, „Iţic Mangher”, „Ştefan cel Mare”, N. Titulescu ş.a. Doi: prea puţin sau deloc nu ne evaluăm unii pe alţii – un inel defect în lanţul managementului.
  12. Atragem străini (adică parteneri). Mergem în continuare pe exemplul DSC – partenerii DSC sunt Administraţia BM, Departamentul „Memoria Chişinăului”, Centrul Naţional de Excelenţă Profesională pentru Bibliotecari, Biblioteca Centrală, filialele, personalităţi notorii ale domeniului, personalităţi ale culturii, mass-media. Aţi observat că utilizatorii şi partenerii la DSC sunt aceiaşi, pentru că partenerilor le prestezi servicii, şi prin calitatea lor construieşti încredere.
  13. Gândim prin prisma marketingului. Marketing în definiţie modernă înseamnă curajul de a căuta altceva decât soluţia cea mai la îndemână, alături de definiţia de marketing ca mod de construire a reputaţiei. Şi una, şi alta sunt definitoriii în efortul de modernizare a activităţii noastre. Altă cale nu există – aşa că începem să gândim prin prisma marketingului.
  14. Gândim prin prisma cercetării-dezvoltării. Transformăm conceptul Biblioteca serviciilor profesionale într-un sistem de test pentru cercetare şi dezvoltare. Stabilim stimulente clare, stricte pentru adunarea şi împărtăşirea de informaţii pentru constituirea de know-how instituţional. Aceasta se referă la chestiunile de comunitate (bunurile comune), la fel de importante, precum şi chestiunile de proiect – ambele prezente (ar trebui să fie) în procesul de evaluare (elaborarea de date / bibliografii / cataloage tematice / lucrări ştiinţifice / manuale / ghiduri / tratate / compendii / colecţii / brevete / scenarii / curriculumuri / suport educaţional la activităţile de instruire, poveşti etc. prin care instituţia captează, codifică, păstrează cunoaşterea angajaţilor – componente şi elemente care formează cultura organizaţională şi constituie acel know-how distinct al bibliotecii).
  15. Instruire, instruire, instruire!4 Proiectele – suntem noi5. Deci, canalizăm eforturile de training în direcţia managementului de proiect. Proiectele înseamnă artă (la fel ca tot ce este important). Dar, cu părere de rău, acest subiect îl găsim absent fără motivaţie în programele noastre de instruire. Ideea este să oferim training pe generare de proiecte. Să oferim oricui pregătirea necesară pentru a transpune cea mai banală idee / misiune / sarcină într-un proiect. Pentru 2015!
  16. Oferim oamenilor pregătirea necesară pentru a rezolva diversele probleme ce apar la tot pasul. Asta-i în responsabilitatea departamentelor / serviciilor noastre. Dacă se descurcă sau nu, Dvs. puteţi spune.
  17. Oferim pregătire pe implementare. Atunci când proiectele vin de sus (avem destule), ele se rezumă la abordarea şi utilizarea noţiunii de proiect de către spiriduşi (experţii / evaluatorii). Dar cunoaştem, la fel destule, proiecte de jos – Biblioteca Publică de Drept, filialele „I. Mangher”, „M. Lomonosov”, „Ştefan cel Mare”, „O. Ghibu”, „A. Mickiewicz”, N. Titulescu etc. – ele au nevoie de ajutor pe implementare, dar nu avem experţi care să satisfacă acest deziderat. În acest caz, am putea externaliza aceste necesităţi / solicitări.
  18. Mergem pe relaţiile cu utilizatorul şi pe dezvoltarea utilizatorului. Aici doar intuitiv putem afirma că noi, prin activitatea noastră, dezvoltăm utilizatorul. Dacă la relaţiile cu utilizatorii putem bifa un calificativ bun, atunci la dezvoltarea utilizatorului ne autoevaluăm cu insuficient – nu avem şi nu oferim, încă, utilizatorului servicii de experimentare / învăţare. Exemplul Bibliotecii Metropolitane „Biblioteca vie”, dedicat Zilei internaţionale a cărţii şi bibliotecarului. Excepţional proiect – sărbătoare şi muncă, dar şi transfer de abilităţi, şi dezvoltare a utilizatorului – un proiect care cumulează jumătate din principiile enumerate mai sus. Biblioteca Metropolitană e biblioteca serviciilor profesionale!
  19. Provocăm, provocăm, provocăm!
  20. Suntem magnifici!
  21. Gândim UAU!

    Aceste ultime trei principii de transformare a unei biblioteci în biblioteca serviciilor profesionale nu le dezvoltăm pentru că au fost subiecte prezente în discuţiile noastre profesionale şi le-am decelat detaliat la atelierele modulului Învăţăm concepte inovatoare (au fost publicate pe paginile revistei BiblioPolis – vedeţi referinţele de la sfârşit).

    Tom Peters, autorul de la care am pornit în această călătorie de transformare susţine că există cinci „P”-uri ale transformării în Biblioteca Serviciilor Profesionale: (1) Proiectizare; (2) Profesionalizare; (3) Provocare; (4) Parteneriat; (5) Performanţă – ei şi constituie instrumentul de transformare a bibliotecii. Cum se citesc aceşti cinci „P”? Răspunsul îl găsim tot la T. Peters6:

    Transformaţi totul în proiecte sclipitoare – se zice Proiectizare;

    Convertiţi / transformaţi pe oricine / pe fiecare angajat în consultant / expert / mentor autonom, incredibil de bun… la ceva – îi zice Profesionalizare;

    Împingeţi, duceţi utilizatorii permanent, cu insistenţă… către locuri pe care nici măcar nu şi le-au imaginat vrodată – i se zice Provocare;

    Luaţi-vă ca principiu călăuzitor transferarea cunoştinţelor şi a autonomiei către utilizatori – să îi zicem Parteneriat;

    Faceţi ceva concret! Lăsaţi o moştenire durabilă! – asta-i Performanţă.

    Concluzia noastră, bazată pe instrumentarul T. Peters, se rezumă la crearea proiectelor – instrumentul principal de conversie a bibliotecii în una de servicii profesionale. Cu ce începem transformarea? Începem cu ceea ce facem în momentul acesta, acum. Proiectele înseamnă schimbare, inovare, implementare a unui nou serviciu. Proiectele presupun includerea utilizatorului (exemplu bun pot fi colocviile de vară ale BM, cu implicarea masivă a cititorilor în dezbateri, demonstraţii, activităţi etc.!). Proiectele implică parteneri (exemplul Bibliotecii „Ştefan cel Mare”, care cooptează parteneri interesanţi, creativi, ce vin cu ideii de proiecte creative, stranii, extratereste uneori, dar foarte necesare pentru împrospătarea portofoliului de servicii de dezvoltare a utilizatorilor; alt exemplu concludent e Biblioteca N. Titulescu, care a cooptat resurse umane din alte ţări pentru proiecte de dezvoltare prin care transmit excelenţa utilizatorilor); proiectele atrag surse exterioare (exemplul Bibliotecii „Onisifor Ghibu” – proiecte de editare a volumelor elaborate în cadrul Laboratorului de critică literară). Are dreptate T. Peters: „… sunteţi buni în măsura în care cooptaţi străini interesanţi, excentrici, spontani, intuitivi să lucreze la proiectul dumneavoastră.”7

    Încă o dată – primul pas – începem cu ceea ce avem acum pe agendă, pe masă, în minte, la ce lucrăm acum şi începem imediat să îi punem o haină de proiect urmând indicaţiile de mai sus bazate pe instrumentul de conversiune a firmei (a bibliotecii la noi) de servicii profesionale a lui Tom Peters. Cum spune autorul acestui instrumentar: „Valoarea provine din serviciile profesionale.”8


    Servicii ale DSC:

    • Servicii de consultanţă: Cum să scriu un articol ştiinţific? Cum să scriu la revista BiblioPolis? Cum să scriu o recenzie? Cum să demarez o cercetare biblioteconomică? Care sunt temele de trend în cercetarea biblioteconomică? Cum să-mi planific activitatea ştiinţifică? Cum să scriu un raport despre activitatea ştiinţifică? Cum să organizez activităţi de comunicare / promovare a ştiinţei? Cum să organizez o conferinţă ştiinţifică? Cum să elaborez o monografie? Cum să elaborez un suport educaţional pentru utilizatori? Forme şi metode de cercetare? Cum să fac citările într-un text ştiinţific? Cum să întocmesc o listă de referinţe la un articol ştiinţific?
    • Servicii de mentoring: Cum să avansez în carieră? Cum să-mi motivez echipa să înveţe? Cum să-mi elaborez un plan individual de instruire? Cum să elaborez un plan de instruire colectivă a bibliotecii mele? Doriţi o evaluare a programului de instruire internă a bibliotecii? Doriţi feedback la procesul de instruire internă? Aveţi nevoie de ajutor în identificarea temelor / subiectelor de instruire a echipei Dvs.? De ce competenţe / abilităţi / facilităţi au nevoie bibliotecarii pentru instruirea cititorilor / chişinăuienilor? Cum să organizez un focus-grup cu utilizatorii pentru a afla de ce subiecte de instruire au nevoie?
    • Servicii de coaching: Cum să elaborez o agendă a unei activităţi de instruire? Ce metode de facilitare sunt cele mai bune în activitatea cu publicul? Cum să asigur programe de stimulare a învăţării? Forme noi, inovative / creative de învăţare.
    • Servicii de training: inovarea activităţii, dezvoltarea creativităţii, management inovaţional, scrierea istoriilor de succes, formare formatori, biblioteca modernă, concepte inovatoare, FedEx@Hasdeu, servicii noi, loializarea utilizatorilor, branding, imagine; conferinţe publice pe teme actuale biblioteconomice.
    • Servicii de redactare ştiinţifică: redactarea articolelor ştiinţifice pentru rubricile Studii şi cercetăriTeorie şi practică; redactarea volumelor biblioteconomice, bibliografice.
    • Servicii de moderare a activităţi ştiinţifice: conferinţe, mese rotunde, colocvii, dezbateri profesionale, alte forme novatoare de învăţare.


    Referinţe bibliografice

  1. PETERS, Tom. Cercul inovaţiei: drumurile bătătorite nu duc spre succes. Bucureşti: Publica, 2011, 554 p. ISBN 978-973-1931-82-1.
  2. KULIKOVSKI, Lidia. Instruire pentru inovaţie la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. În: BiblioPolis. 2014, 52, 2, 11-14.
  3. KULIKOVSKI, Lidia. FedEx@Hasdeu – instrumentul inovator de stimulare şi încurajare a inovaţiei a fost validat: impactul cifric, social şi profesional. În: BiblioPolis. 2014, 54, 4, 115-120.
  4. KULIKOVSKI, Lidia. Loializarea / fidelizarea utilizatorului. În: BiblioPolis. 2014, 53, 3, 11-19.
  5. KULIKOVSKI, Lidia. Paradigma designului în activitatea biblioteconomică. În: BiblioPolis. 2014, 51, 1, 16-70.
  6. KULIKOVSKI, Lidia. Legile perfecționării între bibliotecă-formator-bibliotecar. Incursiune teoretică cu excurs praxiologic. În: BiblioPolis. 2013, 50, 4, 84-89.

1 PETERS, Tom. Cercul inovaţiei: drumurile bătătorite nu duc spre succes. Bucureşti: Publica, 2011, p. 244.

2 Ibidem, p. 245.

3 Ibidem, p. 245.

4 KULIKOVSKI, Lidia. Legile perfecționării între bibliotecă-formator-bibliotecar. Incursiune teoretică cu excurs praxiologic. În: BiblioPolis. 2013, vol. 50, nr. 4, p. 84-89.

5 KULIKOVSKI, Lidia. Instruire pentru inovaţie la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. În: BiblioPolis. 2014, vol. 52, nr. 2, p. 11-14.

6 PETERS, Tom, op. cit., p. 259.

7 Ibidem, p. 263.

8 Ibidem, p. 235.

Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI,
director, Departamentul studii şi cercetări