Biblio Polis - Vol. 49 (2013) Nr. 3   
ARHIVA  
MANIFESTĂRI CULTURALE / КУЛЬТУРНЫЕ МЕРОПРИЯТИЯ / EVENTS
Margareta CEBOTARI
Jurnal cu scriitori invitaţi la Salonul literar Lecturi la terasa de vară la Biblioteca „Onisifor Ghibu”

Agora Lecturilor de vară sau În căutarea noilor cititori

Zilele acestea, care dau peste cap idilicele descrieri din pastelurile lui Vasile Alecsandri, dar şi temperaturile de vară coşbuciene, sunt completate de ploi bacoviene, şi... se fac deosebite lecturi. Biblioteca ,,Onisifor Ghibu” a iniţiat o modalitate nouă, ce diferă niţel de reperele propuse / oferite tradiţional, dar, probabil, îi reuşeşte!

Într-un intim semicerc, lângă havuzul din curtea bibliotecii, s-au întrunit doritorii de a citi / a asculta Poezie. Posibil, invitatul evenimentului, scriitorul Emilian Galaicu-Păun, nici nu s-a aşteptat la o astfel de manifestare.

Telegrafic: poetul-actor, Denis Chirtoacă, a venit cu un ciclu de versuri, preconizat pentru a fi inclus în volumul pregătit pentru editare. Lecturile-model, ale unor poeme, au iniţiat discuţii argumentate.

Poetul, prozatorul, traducătorul Em. Galaicu-Păun le-a spus celor prezenţi că, pentru a crea un contrast cu acest mileniu trei, poeţii trebuie să fie nişte intelectuali – literatura, lingvistica, semiotica, logica, istoria, psihologia, sociologia, filosofia şi utilizarea perspectivelor comparatiste definesc, prin crearea Poeziei, sensuri inedite pentru pulsiunile actuale de datare a imaginilor, de introducere subită a unui aer al discursului poetic, de gândire a unui creusement – formează piatra de temelie a adevăratelor creaţii.

În imediata apropiere a venit cu unele viziuni proprii asupra creaţiei poetice poetul şi actorul rebel Ronin Terente, care a reiterat despre starea de spleen pe care i-o provoacă literatura de azi.

Ambiţioasa promotoare a valenţelor culturale Sanda Bobu a încercat să-i provoace pe poeţii, dar şi pe tinerii talentaţi, veniţi la aceste Lecturi de vară, să vorbească despre o altă Poezie, care să nu pună cititorul pe fugă, din cauza titlului sau a conţinutului, uneori, kitsch în simplitatea lui. Oricum, între copertele volumelor de poezie este cazul se ascundă doar versuri care s-ar putea numi frumoase. Şi destul de bine scrise.

Amurgul şi ploaia nu i-au speriat pe cititorii Bibliotecii ,,Onisifor Ghibu” veniţi să savureze din poezia citită / cântată, lăsând loc déjà-vu-urilor, însă propunân­du-şi să păstreze intacte sinapsele dintre Poet şi cititorii săi.

Lecturile aflate în interiorul nostru, reuşesc într-adevăr efecte caleidoscopice, iar imaginile implicate în acest dicteu automat au un aer promiţător, motiv pentru care vă aşteptăm şi la următoarele şedinţe în semicerc intim, lângă havuzul din curtea Bibliotecii ,,Onisifor Ghibu”, la deosebite Lecturi de vară.

12 iunie 2013

Încercarea de a spune adevărul prin poezie

Bucură, nespus de mult, că tineri poeţi se rânduiesc, nu unul peste altul, ci unul lângă altul, ca două litere puse să promită înţeles, venind la frumoasele Lecturi la terasa de vară, organizate conform programului Lecturile verii – 2013. Am mai adăuga însă un amănunt: Biblioteca „Onisifor Ghibu” asigură un program aparte, invitaţii noştri sunt tineri creatori, care-şi lecturează poezia, proza, fragmente din dramaturgie etc., în faţa unui public destul de competent: scriitori, critici şi istorici literari, pictori, actori etc. Iată de ce sunt descoperite talente îngropate acolo unde stă şi sensul, la îndemână, aproape, dedesubt, aici.

În această miercure îngemănată cu un frumos apus de soare, poetul-actor Ion Coşeru a venit cu un ciclu de poeme gata să fie puse între copertele unui volum de versuri. Menţionăm că Ion Coşeru vine dintr-o literă vie, neagră, geometrică, precum a găsit-o el, cu sângele prizonier, care singură umple pagina şi face gestul cuvântului, textul, totul. Poezia invitatului nostru, fiind citită cu mult talent actoricesc, devine suport de gândire şi lasă cititorului loc pentru alte cuvinte, ale lui…

Locul fiinţei – este sufletul poeziei, a remarcat cineva din cei prezenţi. Probabil, din aceste considerente o domnişoară cititoare a cosemnat fondul Lumii pe care stăm, direct, netransfiguraţi, ecou regăsit în poezia lui Ion Coşeru.

Rostul poeţilor este să devină pagină albă, vie, orbitoare, în care stă adâncit sensul viitoarelor scrieri – aceste gânduri s-au răsfrânt peste reflecţiile celor participanţi la dialogul ce a urmat.

Actorul Artiom Oleacu a ţinut să afirme: „Cel care a stat vreodată deasupra paginii albe (fiind şi singurul care stă deasupra a ceva – a uneltei şi produsului său –, iar nu lateral, de-o-parte – n.n.) nu poate decât să treacă, într-o bună zi, dincolo de ea.”

Întrebat de ce scrie, Ion Coşeru a răspuns franc: „Scriu…, deoarece am de spus ceva. Când scriu – menţin un contact cu scena unde joc rolurile din spectacole, montate la Teatrul «Satiricus», respir aerul care aderă la pietre. Literaturizez o tăcere. Literatura este o tăcere. Uneori începe să mi se pară ireal că mai scriu.”

În totalitatea sa poetul / actorul Ion Coşeru este, de fapt, un strigăt mut, înecat, dar suficient de puternic cât să golească dintr-un foc conţinutul plămânilor (formulă poetică abordată de autor – n.n.).

Pe final menţionăm, fără putinţă de tăgadă, că suntem în aşteptarea celorlalte şedinţe din cadrul proiectului Lecturile verii, desfăşurate aici, La Terasa de vară a bibliotecii „Onisifor Ghibu”!

19 iunie 2013

Un poet din Ţara fagilor sub platanul regal

În funcţie de anotimp, predilecţiile oamenilor de artă devin pline de viaţă, de reanimare, de nostalgia ce te duce cu gândul şi spre speranţa continuităţii.

Atmosfera Bibliotecii ,,Onisifor Ghibu” nu se lasă modelată de culorile anotimpurilor, iată de ce, lunile de vară sunt permanent pline de coloritul vieţii active, bucurând numărul său mare de cititori cu noi lansări de cărţi, expoziţii şi vernisaje de pictură, recitaluri de poezie, la care poate participa orice cititor împătimit de literatură şi cultură. O deosebită impresie produc şi întâlnirile cu scriitorii invitaţi conform programului Lecturile verii.

În miercurea aceasta invitatul nostru a fost poetul Nicolae Spătaru, care „scrie o poezie a spectacolului cotidian, cu implicaţii social existenţiale, cu viziuni «oniric-expresioniste», în care simbolurile poartă măştile groteşti ale absurdului şi derizoriului” (Arcadie Suceveanu).

Astfel, scriitorul oaspete, le-a vorbit celor prezenţi că ar fi bine ca după ce se citeşte o carte, lectorul să se gândească măcar o clipă că e bine să fii Om! Să aibă şi el un gând frumos despre lume, deoarece, atunci când un scriitor reuşeşte să le deştepte cititorilor acest gând, poate zice că şi-a îndeplinit misiunea. Dacă ar exista multe, foarte multe cărţi, care să-l oblige (pe cititor!) să gândească la frumuseţea omului, poate că şi realitatea ar începe să semene mai bine cu cea pe care o percepem în visurile noastre.

– Dar e în stare literatura să schimbe lumea? a întrebat Nicolae Spătaru. Uneori, probabil că da. Dar nu sunt sigur că poate, în măsura în care am dori noi, a mai menţionat invitatul Lecturilor verii cititorilor.

,,Nu putem scrie o carte fără să spunem adevărul, fără să impresionăm, fără a cataliza emoţii deosebite. Întâlnirea cu o carte bună cititorul o primeşte cu încredere, pentru că îşi dă brusc seama, că nu e vorba de nişte scorniri indiferente – indiferente tuturor, inclusiv autorului – ci de exprimarea unei credinţe, a unei certitudini. Lectorul va simţi neapărat că autorul nu face concesii, nu vrea să apară altfel decât este în realitate. Aşa văd eu lumea poetică. Aşa vreau să fie Lumea”, a conchis Nicolae Spătaru.

La sfârşitul manifestării, tradiţional, au urmat lecturi din creaţia invitaţilor şi incisive polemici.

3 iulie 2013

Lecturi şi predilecţii la Biblioteca „Onisifor Ghibu”

Lectura este o îndeletnicire necesară axată mereu pe linia unei evoluţii normale de cunoaştere.

De aici şi cerinţa punerii în deosebită valoare a volumelor de poezie, proză, dramaturgie etc., evaluate în cadrul programului Lecturile verii, ce se desfăşoară la Biblioteca „Onisifor Ghibu”. Preferinţelor cititorilor literatura artistică, ştiinţifică, didactică le răspunde din plin, apreciate fiind cu deosebire stilul şi metafora, sensibilitatea şi receptivitatea, sclipirile de idei, care pot merge până la cele mai subtile paradoxuri sau confesiuni. Autorii invitaţi sunt idilici, romantici, dramatici, moderni, postmoderni, ştiinţifico-fantastici, suprarealişti…

Probabil unele constatări expuse mai sus s-ar fi potrivit de minune invitatei noastre de vineri, 12 iulie, Maria Stati, autoarea volumului de poezii-eseuri Aşa vreau eu!!! (Ed. „Ecou Transilvan”, Cluj-Napoca, 2013, 320 p.), venită la o întâlnire cu cititorii din Chişinău tocmai de la Braşov!

Cartea aceasta cuprinde adevăruri ştiute, dar şi mai puţin bănuite despre lume şi viaţă. Autoarea este o fire sensibilă şi o fină observatoare a vieţii. Astfel, aşternându-şi gândurile în momente pline de inspiraţie, a alcătuit cuprinsul acestui volum, intitulat – şi sugestiv, şi insolent – Aşa vreau eu!!! – ce reflectă adevăruri despre iubire, destin, sfinţenie, lumină, bucurie de viaţă trăită la cota maximă.

Celor prezenţi în Sala Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu” scriitoarea Maria Stati le-a destăinuit: „M-am gândit mult ce să las copiilor mei… Avere nu prea am, trăiesc cu chirie, am datorii… Şi atunci mi-a venit ideea să le las o moştenire sufletească. Aşa a vrut bunul Dumnezeu, probabil, că am găsit şi surse pentru editarea acestei cărţi, foarte scumpă sufletului meu. Titlul aparţine nepoţelelor, care în timpul discuţiilor mele cu ele mi-au şi sugerat cum să-mi intitulez volumul, şi atunci mi-am zis: adevărat este, că prin copii vorbeşte însuşi Creatorul!

Chiar în prefaţa cărţii Maria Stati se adresează cititorilor, de la suflet la suflete, îndemnându-i: „…să descoperim, poate a mia oară, complexitatea, naturaleţea, enigma, simplitatea, minunii minunilor – Fiinţei Umane, creată din Iubire, întru iubire, după chipul şi Asemănarea Sa!” (p. 6).

Cartea este, în primul rând, un îndemn pentru tineri, expus de autoare în postfaţa volumului:

„Dar dacă te întrebi de ce totuşi îl iubesc pe cutărescu, că nu are nimic deosebit, ba chiar are defecte, iar răspunsul este ca al nepoţelei mele, de nici trei anişori: «Pentru că îl iubesc», sau «Aşa vreau eu!», aici se ascunde o Iubire Adevărată.

Este concluzia mea, după ani buni de viaţă şi experienţe trăite. Iubirea trebuie simţită, trăită mai întâi cu Inima, apoi explicată cerebelului.

A iubi cu adevărat înseamnă a te bucura de fericirea cuiva, care iubeşte, de fapt, pe altcineva!

Vă pare prea complicat?

Axiomă: iubirea adevărată este necondiţionată!!!”

Criticul şi cercetătorul literar Maria Pilchin a trasat câteva repere deosebite ale cărţii: „Autoarea ne îndeamnă să nu ne pierdem în lucruri mărunte, viaţa este o luptă între cuminţenia şi demonia din noi, iar Omul adesea se pomeneşte în Labirintul propriei fiinţe, de aici o explozie a armoniei în versuri. Cu acest volum m-am odihnit de… literatură şi am constatat, cu tristeţe, – e criză de dragoste, de iubire, de stimă reciprocă…”

Fără îndoială că cei prezenţi în această zi la Lecturile verii au fost activaţi de modelul ideal de lectură, care este determinat de modelul ideal al textului şi aici a apărut legătura osmotică între scriere şi receptare care se înscrie în esenţa comunicării între cei doi parteneri – în cazul nostru, între autoarea Maria Stati şi cititorul prezent la eveniment!

Importanţa în activitatea unei Biblioteci, precum este Biblioteca „Onisifor Ghibu”, constă tocmai în analiza dinamicii lecturii, ce este un indicator al reliefării structurii socioprofesionale a cititorilor, un parametru care intră în statistica reţelei Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.

Dar să revenim la evenimentul din 12 iulie curent, care a erupt vezuvic prin conţinutul cărţii Aşa vreau eu!!! de Maria Stati, scriitoare basarabeană, locuitoare a Braşovului istoric.

Poetul Dumitru Băluţă, şi el stabilit de mai mulţi ani în această urbe transilvană, prezent la eveniment, a adresat cuvinte frumoase autoarei, mulţumindu-i pentru deosebita prestaţie, consemnând: „Cartea te atrage şi printr-un aspect exterior poligrafic excelent. Cuprinsul emană o căldură metaforică azurie şi te îndeamnă să o citeşti!”

Aparenţa ei pedagogică are întotdeauna o finalitate practică, iar cultura poate fi înlocuitorul sentimentului de inutilitate, al resurselor de imoral şi ignoranţă. „Existenţa omului cult salvează în mare măsură ideea de vibraţie asupra a tot ce înseamnă spirit şi înţelepciune”, a constatat în final invitata noastră Maria Stati.

Cei prezenţi au fost impresionaţi şi de evaluarea lui Alexandru Stati, solist al Operei Naţionale din Bucureşti, fiul invitatei noastre, care i-a surprins cu arii din opera Faust de Charles Gounod, cu lieduri româneşti, canzzonette şi piese din renumitul film Naşul de Francis Ford Coppola.

Scriitoarea Maria Stati le-a (re-)confirmat cititorilor noştri că lectura este şi în acest mileniu trei concentrată şi influentă total, iar unul din scopurile Bibliotecii „Onisifor Ghibu” este de a spori argumentul că modul şi componenţa lecturilor marchează înseşi viziunea şi imaginaţia celui ce a căzut „victimă” principiului individualităţii de lectură, fără de care nu poate fi conceput principiul individualităţii creatoare a Lecturilor verii, program de succes iniţiat şi susţinut anual de BM „B. P. Hasdeu”.

12 iulie 2013

Master-class Poezia – metafora existenţei noastre, cu poeta Călina Trifan

În briza unor uşoare adieri de vânt, ca de obicei, Lecturile la terasa de vară, de la Biblioteca „Onisifor Ghibu”, au continuat de această dată, printr-o frumoasă întâlnire a scriitoarei Călina Trifan cu tineri creatori, dar şi admiratori ai evenimentului.

Pentru început, cu o voce domoală, cumpătată, scriitoarea şi-a prezentat începuturile carierei sale literare, prezentând şi date din activitatea Muzeului Naţional al Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”. Dintre lucrările de cercetare literară cel mai mult ţine la Dicţionarul scriitorilor români din Basarabia. 1812-2006 (urmat de ediţia a doua, ce a cuprins perioada anilor 1812-2010). Se mândreşte că a luat parte la elaborare, deşi a fost o muncă asiduă, care mai continuă, deoarece se elaborează deja a treia ediţie a acestei lucrări de valoare incontestabilă.

Emoţiile debutului său în antologia tinerilor scriitori de la Chișinău Dintre sute de catarge… (editată în anul 1984) le simte şi astăzi, de fiecare dată când lansează o nouă carte de versuri, trecute prin inima şi sufletul ei.

Simţim o criză în poezia acestor timpuri, dar poate ea, criza, a fost mereu prezentă – aşa a sunat îndemnul de trecere la master-class. Călina Trifan a atras atenţia tinerilor creatori asupra unor nume puţin cunoscute în timpul vieţii lor, date apoi uitării totale… dar, ulterior, ca printr-un miracol, descoperite parcă din nou şi apreciate la justa valoare artistică a lor. Faptul că este atrasă de fenomenul poeziei feministe şi-a găsit răsunet în prezentarea unor istorii de viaţă şi creaţie a unor poete ca Magda Isanos sau Lotis Dolnga. Astfel tinerii prezenţi au aflat cum au fost readuse la viaţă minunatele versuri ale Magdei Isanos, stinsă mult prea tânără, dar şi cutremurătoare evenimente din viaţa şi creaţia poetelor Emily Dickinson şi Virginia Woolf.

Cu argumente forte, scriitoarea a încercat să răspundă la mai multe întrebări: Ce este poezia? De ce scriem? Care sunt criteriile unei bune creaţii literare? Ce este talentul literar? De unde vine harul de a scrie versuri bune?

Mai apoi Călina Trifan ne-a citit poeme din volumul Femeile iubesc cum respiră… (Chişinău, Ed. ARC, 2011). Versuri ce nu puteau să nu pătrundă în inimile noastre ca un freamăt de dor şi durere, dar şi de dragoste şi lumină…

Fiind într-o mare de flori, arbuşti, copaci exotici, ce ne înconjurau din plin, un fulg de păpădie a trecut în zbor uşor şi lin pe deasupra noastră, parcă dorind să asculte versurile ce se perindau unul după altul, tot mai răscolitoare.

Aprecierea dată de Lucia Ţurcanu, cercetătoare şi critic literar, plasată pe pagina a patra a copertei acestei cărţi, ne dovedeşte că anume aşa trebuie înţelese poemele acestei autoare: „Concise, dar foarte elocvente şi relevante, născute dintr-o sensibilitate firească, fără experimente lexicale şi artificii imagistice, populate de un personaj feminin care îşi găseşte sensul existenţial în iubire şi ştie să accepte moartea prin iubire, poemele Călinei Trifan sunt pe cât de accesibile, pe atât de răscolitoare…”

Suntem siguri că tinerii care au participat la această întâlnire de suflet cu poeta Călina Trifan au avut ce învăţa, şi poate chiar vor reveni asupra unor viziuni proprii asupra creaţiei şi lecturii. Dialogul palpitant în care au antrenat-o pe scriitoare a confirmat acest fapt şi credem că nimeni nu a observat cum a trecut timpul rezervat acestei frumoase şi originale activităţi.

19 iulie 2013

Platanul regal veghează Lecturile verii

Probabil mulţi se vor întreba mirați, ce-o mai fi şi aceasta: Platanul regal veghează Lecturile verii? Nu vor face ochi mari doar cititorii fideli ai Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, deoarece ei sunt cei care săptămânal vin la deosebitele întruniri determinate de frumoasele Lecturi la terasa de vară, iar Platanul regal îi găzduieşte sub coroana-i impunătoare.

Invitatul unei convocări literare a fost cunoscutul poet, publicist şi traducător Emilian Galaicu-Păun. Ar trebui să recunoaştem că a fost o invitaţie ad-hoc, una ce a urmărit un scop anume.

Probabil nu toată lumea ştie că Emilian Galaicu-Păun este şi redactor la Editura „Cartier”, iată de ce dialogul nostru a pornit de la genericul Cine are carte, are parte! Iar cea mai bună carte o poţi găsi doar într-o bibliotecă onorată de toată lumea intelectuală, precum este Biblioteca „Onisifor Ghibu”.

Scriitorul invitat a pornit de la explicarea unor relaţii dintre scriitori – biblioteci – edituri. Datele pe care le-a expus Emilian Galaicu-Păun vin dintr-o experienţă reală şi pe care cititorii, dar şi invitaţii noştri, le-au conştientizat şi prefigurat indefinit, răpiţi de avântul inspiraţiei poetice, convertindu-i în anumite sisteme de relaţie bibliotecă – scriitor – cititor. Pentru a fortifica asemenea sisteme, pentru a le înzestra cu puterea de a convinge şi a obţine adeziunea cititorului, e indispensabilă apariţia unei ferme desfăşurări logice a cugetării şi conceperii, a menţionat scriitorul Em. Galaicu-Păun. Dar adevărata lor garanţie sau geneză continuă trebuie căutată în colaborarea reciprocă.

Şi dacă savanţi şi scriitori au demonstrat înrudirea dintre inventivitatea imaginaţiei şi funcţia unei Bibliotecii a elaborării ştiinţifice, atunci astăzi, în acest început de mileniu trei, nici cele mai severe enunţuri ale scriitorilor (citeşte – şi ale savanţilor!) nu se pot lipsi de acest deosebit aport constructiv al Bibliotecilor. E un adevăr ca şi marele anonim, dar chiar şi în matematică numărul iraţional 1 poate să ne pară că reprezintă ori obârşia lucrurilor, ori chintesenţa adevărului, ori explicaţia limitată, fiecare putând împlini funcţii diverse, fiecare incluzând infinite virtualităţi.

De altfel, în această darnică auroră a vieţii, când fondul firii proprii apare limpede, nealterat de împestriţările pe care le aduce cu timpul varietatea impresiilor, zbuciumul emoţional şi continua lărgire a cercului conştiinţei, îl auzim pe poetul, publicistul, traducătorul Emilian Galaicu-Păun spunând că orice editură are şi unele proiecte de succes. De exemplu, colecţia Traduceri din franceză nu este întâmplătoare, deoarece scopul nostru a fost să atragem cât mai mulţi copii la lecturi, iar sigla verde este una foarte reuşită, fiindcă motivează textele şi autorii selectaţi. Această Carte verde deschisă spre literatura europeană, spre o carte Nerv este dezgolită, ţesută, în primul rând, pentru un public aparte. Volumele traduse Etica pe înţelesul tuturor, de Roger-Paul Droit, Evul Mediu pe înţelesul copiilor, de Jacques le Goff, sau Dragostea pe înţelesul copiilor noştri, autori Nicole Bacharan şi Dominique Simonnet, merg pe esenţial sau reflectă viaţa unor personalităţi puternice, a concluzionat scriitorul Emilian Galaicu-Păun.

Criticul literar Maria Pilchin a insistat să evidenţieze marea problemă a literaturii române de azi, care este orientată spre sincronizarea cu marea literatură europeană.

De ce nu am fi mai originali? s-a întrebat invitata.

În timpul discuţiilor ce au urmat Emilian Galaicu-Păun s-a confesat că lucrează acum la un roman nou, în care raiul sentimental va încerca să-l îmbrace în realităţi geografice, poetice… Deşi crede că romanul vieţii sale, adică cel mai bun din creaţia sa, mai este încă în viitor. Romanul lui Hermann Hesse Jocul mărgelelor de sticlă îi place nespus de mult, considerându-l „de milioane” şi i-a marcat mult gândirea literară. Dacă şi încearcă să ajungă la această înălţime a creaţiei, rămâne în „mrejele poeziei” unde a mers de la o lirică abstractă spre „arme grăitoare”…, dar în proză – invers: de la concret la abstract.

O surpriză aparte pentru publicul nostru a fost şi prezenţa tinerei poete Aura Marta care îşi face studiile la Paris. Când a fost întrebată dacă se consideră sau nu postmodernistă, Aura Marta a recunoscut că se regăseşte mai mult în expresionismul german.

O prezenţă aparte în discuţiile noastre a avut-o doctorul în filologie Veronica Postolachi, profesoară la Liceul român-englez „Mircea Eliade”, care i-a invitat pe scriitorii prezenţi, la terasă aflându-se şi tânărul prozator Nicu Nicolaescu, să-şi caute cititorii în licee, deoarece anume adolescenţii sunt mai ludici, mai comici şi deloc – patetici! Totuşi, trebuie făcute mereu punţi între scriitori clasici şi contemporani, mai ales la Cluburile de lectură din biblioteci.

Surprinzătoare a fost schimbarea discuţiei spre imperativa întrebare – de ce citim? Poetul Emilian Galaicu-Păun ne-a reamintit o foarte bună definiţie dată de psihologul, lingvistul şi filosoful american B.F. Scinner: „Cultura este ceea ce rămâne în om după ce a uitat tot!”

Un recital din cele mai frumoase poeme ale literaturii universale a culminat evenimentul Lecturilor la Terasa de vară.

2 august 2013

Cu dragoste, spre literatură!

Probabil astfel am putea intitula întrevederea aceasta a cititorilor Bibliotecii „Onisifor Ghibu” cu tânărul prozator Nicu Nicolaescu, ce a avut loc în cadrul programului estival Lecturi la Terasa de vară.

De fapt, Nicu Nicolaescu este un autor despre care nu se poate scrie, după ce îi citeşti romanele, decât confesiv… Este un scriitor care s-a mărturisit cititorului şi, prin urmare, te poţi apropia de romanele lui doar cu inima şi sufletul leal. Am perceput în urma lecturii romanelor sale, dar şi după ce a discutat cu cititorii invitaţi la Terasa noastră de lectură, că este un autor care iubeşte Lumea dintr-o deosebită, profundă dragoste pentru literatură şi în niciun caz nu veţi descoperi că nu are complexul din certitudinea că sentimentul valorează cu mult mai mult decât o idee de împrumut – de unde şi originalitatea / exhibiţia romanelor Supusul Satanei (Ed. „Grafema Libris”, Chişinău, 2008) şi Fluturele alb (Tipografia Centrală, Chişinău, 2013), în care autorul a refuzat conştient mărturiile de faţadă, deoarece asigură cititorul că este un aderent al lealităţii. Cel puţin pentru noi, romanele lui sunt un soi de piesă de artizanat, apariţie aproape singulară (cu excepţia romanelor semnate de scriitorul ieromonah Savatie Baştovoi sau de Ghenadie Postolache) sub imperiul tainei şi al… timpului prezent.

Şi celor veniţi la Terasa noastră de lectură scriitorul Nicu Nicolaescu le-a mărturisit unele credo-uri ale sale în viaţă: nu merită să ne irosim viaţa pentru bani; da, ei sunt o necesitate, dar nu putem fi dependenţi de ei, a afirmat invitatul.

În literatură – prin cuvinte concise se pot spune multe – este principiul de care se ghidează în crearea operelor sale Nicu Nicolaescu

Cititorii care i-au lecturat deja romanele, Supusul Satanei şi Fluturele alb, nu au pregetat să-l bombardeze cu întrebări şocante şi să se confeseze că au avut multe gânduri apărute în urma lecturilor, care i-au făcut să nu poată dormi chiar nopţi în şir. De ce a ales anume temele expuse în romanele sale – l-au întrebat cititorii participanţi – tânărul scriitor (ca, de altfel, majoritatea creatorilor) nu le poate explica. Aşa simte el necesitatea de a vorbi cu cititorii pe aceste teme – prietenie, dragoste, bani, trufie, trădare, laşitate, jertfire…

Cum de reuşeşte să scrie şi din punctul de vedere al eu-lui feminin în romanele sale – a fost marea enigmă pe care doreau să o descifreze cei prezenţi. Parţial scriitorul le-a deschis tainele unor emoţii pe care le are atunci când scrie o carte. De fapt, nu se dedă acestor emoţii, deoarece scriind el ştie deja cum va fi începutul, dar şi sfârşitul naraţiunii. Şi acum lucrează la un nou roman, a cărui acţiune are loc iarăşi în altă ţară. Ne-am interesat, desigur, pe când să aşteptăm o lucrare bazată pe evenimente şi cu eroi literari autohtoni. Răspunsul a fost evaziv: poate în viitor, când va fi pregătit pentru a răbufni cu un nou roman, poate anume acesta va fi acel roman pe care şi-l doreşte un scriitor să devină opera principală a vieţii sale… Nu are nimic ascuns prin sertare, deoarece acum nu mai suntem perioada când unii scriitori ani de zile nu-şi puteau edita operele.

Desigur, un scriitor este un copil al societăţii în care s-a născut şi în care este nevoit volens-nonlens să supravieţuiască intemperiilor care îl pasc pe om zi de zi, dar să şi se bucure de Marea Minune – Viaţa Spirituală.

În final, părerile celor prezenţi au fost unanime – scriitorul Nicu Nicolaescu a reuşit să scuture prin scrierile sale indiferenţa adolescenţilor pentru lecturi artistice, deoarece romanele sale sunt adresate în special lor, generaţiei tinere, dornice de afirmare în viaţă.

Mulţumind scriitorului invitat pentru această întâlnire de suflet cu utilizatorii, mai versaţi în lecturi, ai Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, ne-am luat rămas bun şi de la Platanul regal la umbra căruia ne-am obişnuit deja să organizăm discuţii în cadrul programului Lecturi la Terasa de Vară.

9 august 2013

Dimensiunea intelectuală şi spirituală a programului Lecturile verii

Iată că ne-am pomenit la ultima întrunire din cadrul programului Lecturile verii, al Salonului literar La terasa de vară, organizate de Biblioteca „Onisifor Ghibu”.

Cititorii noştri, membrii cenaclului literar-artistic „Sic cogito” şi deosebitul grup (de aproximativ 80 de membri) al Clubului poeţilor desculţi ne-a sugerat ideea să-i invităm, la o şedinţă de evaluare a programului, pe toţi scriitorii ce ne-au onorat cu prezenţa în aceste trei luni.

După o părere foarte răspândită, astfel de întruniri şi Lecturi trebuie să fie ori destul de cuprinzătoare pentru a forma o imagine de ansamblu asupra literaturii contemporane şi clasice, ori destul de bine calculate ca selecţie pentru a trece drept o sinteză reprezentativă. Fără a nega valoarea unui asemenea punct de vedere, noi, cei de la Biblioteca „Onisifor Ghibu”, cu bună ştiinţă, şi altora mai vrednici, le oferim posibilitate să se manifeste din plin!

Încredinţând rândurile din urmă, nu avem altă pretenţie decât aceea de a mărturisi că, încercând o altă modalitate de Lecturi sub auspicile Salonului literar La terasa de vară a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, iată ce ne-a reuşit!

Urmează confesiunile scriitorilor şi cititorilor participanţi.

Emilian Galaicu-Păun, poet, prozator, traducător: „Am avut o deosebită revelaţie pe parcursul acestor întâlniri cu voi. După prima invitaţie, din 12 iunie, am venit fără invitaţie şi la celelalte şedinţe ale voastre! Citeam cu multă curiozitate impresiile pe blogul bibliotecii, iar discuţiile ce le-am avut cu tinerii, care-şi încearcă puterea de a scrie, chiar m-au făcut fericit, deoarece, am descoperit, pentru mine, desigur, numele lui Denis Chirtoacă, Ronin Terente, Sanda Bobu, Ion Coşeru, am aflat mai bine ce zace în tânărul prozator Nicu Nicolaescu.

Îmi place foarte mult că aţi iniţiat această campanie – Ce trebuie să facă şi să citească cititorul! Deosebit de important a fost şi faptul că la toate şedinţele s-a menţionat rolul ştiinţei lecturii, funcţiile şi dificultăţile textului, fie poezie, fie proză. Vă mai spun că, de foarte mult timp, n-am fost la astfel de întrevederi cu voi, cititorii şi creatorii / scriitorii, în aer liber, la o Terasă a lecturilor atât de patriarhală, încât aştept cu nerăbdare Lecturile verii ale Salonului literar de la Terasa de vară a Bibliotecii «Onisifor Ghibu» din 2014. Succes!”

La fel de emotive şi metaforice au fost şi destăinuirile poetei Călina Trifan: „Mă bucură această provocare a Lecturilor de vară la voi. Nu ştiu dacă chiar eu sunt poeta care am fost invitată să prezint un master-class, dar mi-au plăcut cititorii şi tinerii implicaţi. Eu îi stimez foarte mult pe tinerii care au intenţii şi avantaje culturale. Este o generaţie mai puţin înţeleasă de unii, dar, în general, sunt bravo şi e bine că nu-s indiferenţi faţă de literatură, faţă de lecturi. Să vii în miez de vară la o bibliotecă, să stai să asculţi, să-ţi notezi ceva şi apoi să-ţi prezinţi propriile creaţii e foarte important. Bravo colectivului Bibliotecii «Onisifor Ghibu» pentrtu această iniţiativă!”

Senzaţia puterii, vâlva de a conştientiza nivelul potenţialului colectivului nostru, chiar ne flatează, niţel… Scriitorul Nicolae Spătaru, secretar coordonator în relaţiile cu publicul la Uniunea Scriitorilor din Moldova, a ţinut să menţioneze: „Uniunea Scriitorilor de mult caută / cercetează alte modalităţi de colaborare cu tinerii creatori şi iată aici, la Biblioteca «Onisifor Ghibu», care a iniţiat aceste lecturi ale Salonului literar La terasa de vară ne-a impresionat mult. Când m-aţi invitat pe mine, nu prea am înţeles ce trebuie să fac, iar când aţi început să mă întrebaţi: Ce este cititorul? Ce este scriitorul? sau Ce este literatura în general? – am fost sensibilizat mult, am simţit seriozitatea programului Lecturilor. Experienţa pe care o acumulează cititorul dumneavoastră sau membrii Cenaclului şi cei ai Clubului poeţilor desculţi e semnificativă. Dacă vorbim de actul de lectură literară, cartea, în ipostaza ei de creaţie originală, îndeamnă să te orientezi spre ceilalţi, să recurgi la altceva, prin urmare, să ieşi din tine însuţi. Place foarte mult că trăiţi în tensiunea ideilor, că intraţi în miraculoasa rezonanţă cu sufletul cărţii de sub ochii cititorului Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, care, precum am observat eu, savurează sau respinge derularea momentelor / evenimentelor Lecturilor, participă efectiv şi afectiv la farmecul conferit de cunoaştere prin lecturi adevărate. Vă urez, în numele Uniunii Scriitorilor din Moldova, succese şi în continuare!”

Prolificul prozator Nicu Nicolaescu a remarcat: „Nu sunt un cititor şi nici un prozator de analiză. Dar am să vă spun următoarele. Concluziile mele sunt nişte bateri pe loc în jurul unor idei, iar cele bune sunt pagini de viziune frumoasă aflată sub impresia Lecturilor organizate de Biblioteca „Onisifor Ghibu”. Îmi place că la întâlnirea mea cu cititorii dumneavoastră au fost atâtea întrebări variate, gen: „Din cine descind?” sau „Care personaje îmi sunt aproape inimii?” Şi dacă aţi spus că nu vă place coperta cărţii Fluturele alb, nu mă supăr. Dacă e să vorbim despre mine, cred că e la mijloc de un fel de autoanaliză şi nu de o autoanaliză a trăirilor, cât de una a valorilor, ideilor şi justificării mele! Nu mă confesez, nu-i adevărat, nu mă justific, îmi argumentez ideile şi textele mele. Mă bucur de succesele acestor tineri cititori ai dumneavoastră, eu nu prea am întâlnit oameni atât de fideli unei biblioteci anume şi atât de devotaţi principiilor culturii lecturilor. Vă urez, din suflet, doar realizări remarcabile!”

Urmează două opinii exprimate de două dintre cele mai fidele cititoare ale Bibliotecii „Onisifor Ghibu”.

Nina Bejan: „M-au impresionat mult aceste întâlniri / discuţii cu scriitorii şi cititorii Bibliotecii „Onisifor Ghibu”. Îmi exprim frumoasa speranţa să mă regăsesc mereu în tumultul evenimentelor culturale organizate de dumneavoastră!”

Olga Gori a mulţumit pentru invitaţie, pentru socializare şi pentru neuitatele dialoguri cu scriitorii noştri, pe care i-a cunoscut şi într-o discuţie constructivă, dar şi în alt context…

Aşadar, ne oprim aici, convinşi de faptul că şi în anul viitor Lecturile verii în cadrul Salonului literar La terasa de vară a Bibliotecii „Onisifor Ghibu” vor continua într-o structură mai atractivă, mai complexă în conceptul de Cititor, graţie căruia ne putem explica, fie şi parţial, tainele lecturii. Oricum, crearea unei literaturi noi, va evolua continuu, iar orice manifestare ce va reflecta respectivele Lecturi va fi Definiţia noastră dată prezentului şi viitorului unei Biblioteci.

14 august 2013

42%20Emilian%20Galai%20-Paun%20preyinta%20colectia%20de%20carte%20Verde%20a%20editurii%20Cartier.tif

Margareta CEBOTARI,

bibliotecar principal, Filiala „Onisifor Ghibu”

 

43%20Ora%20de%20lectura%20a%20poeziiilor%20tinarului%20autor%20Ion%20Coseru.tif
44%20Intilnire%20cu%20scriitoril%20Nicolae%20Spataru.tif
45%20master-class%20prezentat%20de%20scriitoarea%20Calina%20Trifan.tif
46%20Intilnire%20cu%20scriitorul%20NNicu%20Nicolaescu.tif
47%20Expozitie%20de%20carte%20de%20promovare%20a%20colectiilor%20bibliotecii.tif