Biblio Polis - Vol. 44 (2012) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA / МУНИЦИПАЛЬНАЯ БИБЛИОТЕКА В МОЕЙ ЖИЗНИ / THE MUNICIPAL LIBRARY IN MY LIFE
Parascovia ONCIU
Amintiri şi realităţi care îmi încălzesc sufletul...
Bibliopolis - www.hasdeu.md

Cred că fiecare om trăieşte, în egală măsură, cu ziua de azi şi cu amintiri din trecut. Fiind solicitată să scriu ceva despre rolul sau importanţa Bibliotecii Municipale în viaţa mea, câteva zile am încercat să-mi adun gândurile, dorind să pun în evidenţă trăirile actuale. Mi-am dat seama însă că amintirile, dintr-un trecut nu prea îndepărtat, îmi dau ghes mai mult, mai insistent „bat la uşa sufletului”. De aceea, cu riscul de a nu corespunde întru totul sugestiei făcute de redacţia revistei BiblioPolis, am hotărât să mă axez preponderent pe aduceri-aminte, care, la sigur, oricum mă vor aduce la realităţile curente...

...Am fost angajată în serviciul filialei nr. 23 a Bibliotecii Centralizate Orăşeneşti „Jdanov” din Chişinău în vara anului 1980, aveam pe atunci 25 de ani. Era o activitate asemănătoare, ba chiar identică cu a altor filiale: aceleaşi expoziţii cu aceleaşi titluri, aceiaşi invitaţi – lectori de la Societatea „Ştiinţa”, cu prelegeri politizate pentru orişice ocazii, care proslăveau ideile comunismului, ale socialismului „înaintat, progresist, atotbiruitor”... Aceleaşi fonduri de carte, constituite în proporţie de 65 la sută din literatură social-politică şi 90 la sută în limba rusă. Duminicile aveam un public deosebit de numeros – oamenii se pregăteau pentru ora politică de luni. Era o monotonie totală. Cam aşa s-au scurs nouă ani, până a venit anul 1989. În aer pluteau tot mai multe însemne ale schimbării, Mişcarea de eliberare naţională prindea aripi, se simţeau adierile mult doritei libertăţi; prindea aripi şi Cuvântul – scris şi tipărit, în ziarele şi revistele total înnoite, sau rostit, la cenaclurile Mateevici, Grai matern, la mitingurile de la Teatrul de Vară ori din centrul Chişinăului.

Primăvară anului 1989 era o primăvară ca multe altele, dar ea a schimbat cardinal activitatea Bibliotecii „Jdanov” şi a filialelor ei. Am avut ocazia să participăm cu toţii la alegerea destinului filialelor, prin alegerea democratică a unui lider, care ar pleda pentru schimbare, înnoire, recunoaştere în comunitate. La adunarea generală au fost înaintate mai multe candidaturi, printre ele fiind şi Lidia Kulikovski, la care ţineam deosebit de mult noi, moldovenii, pe atunci fiind minoritari în colectivul multinaţional al Bibliotecii Centralizate. A fost o luptă aprigă (fapt menţionat şi în ziarele de atunci), dar bibliotecarii – şi nu numai moldovenii! – au susţinut masiv candidatura Lidiei Kulikovski. Am biruit în acea „bătălie” pentru că aşa a fost vrerea bibliotecarilor, care au optat pentru schimbare, pentru înnoire. Iar acestea nu au întârziat să vină! A urmat descentralizarea, schimbarea numelui bibliotecii – în locul călăului comunist Jdanov s-a optat pentru figura luminoasă a scriitorului, învăţatului şi patriotului Bogdan Petriceicu Hasdeu, care este şi acum şi va rămâne, cred, peste ani, patronul spiritual al Bibliotecii Municipale din Chişinău. Odată cu schimbarea numelui s-a schimbat aura şi activitatea instituţiei noastre. A urmat o muncă asiduă pentru reorganizarea filialelor, înnoirea fondurilor de carte, deideologizarea manifestărilor, modificarea stilului de a servi şi a dialoga cu cititorii etc. Era vremea forfotei, a „fierberii”, a unor idei măreţe, a unei dorinţe aprinse de schimbare la faţă a bibliotecilor, or, aceasta era greu de tot de înfăptuit în Moldova după cinci decenii de comunizare, sovietizare, rusificare. Şi probabil că multe planuri, proiecte, intenţii foarte bune ar fi fost sortite eşecului dacă nu erau explorate din plin multele virtuţi organizatorice (sau manageriale, cum se spune acum), dar şi strict umane ale dnei director general Lidia Kulikovski. Dânsa „nu spune hop, până nu sare”: tace când îi apare vreo idee, dar munceşte, analizează, „coace” şi numai după ce „coptura e gata” invită lume multă (şi bună) pentru a arăta minunea, precum şi pentru a împărtăşi din experienţa-i. O astfel de minune sau, mai bine zis, un şir întreg de minuni a fost şi deschiderea, în condiţii deloc uşoare, a filialelor de carte românească: „Transilvania”, „O. Ghibu”, „Târgu-Mureş”, „Ovidius”, „Alba Iulia”, „Târgovişte”, „Maramureş”, „Ştefan cel Mare”, „Liviu Rebreanu”...

Privind în urmă, acum, unii au impresia că au apărut aceste filiale ca ciupercile după ploaie. Dar câtă muncă stă în spatele acestor acţiuni, câtă diplomaţie, câte delegaţii, întâlniri, eforturi materiale şi spirituale, cât consum de energie şi timp în afara orelor de program, într-un cuvânt – o muncă titanică. Însăşi înfiinţarea Filialei „Transilvania” a fost un miracol la acea vreme, în anul 1991, plin de speranţe, dar şi de confuzii. Profit de ocazie să repet ceea ce am spus şi cu alte ocazii: m-a marcat mult dna director general Lidia Kulikovski prin forţa ei de muncă, prin tenacitate, prin capacitatea de a pune o temelie trainică în tot ce face. Deşi are mereu multă inspiraţie, de parcă ar fi un izvor nesecat de idei noi, dânsa studiază mult şi profund tot ce o interesează în profesie şi nu numai în acest domeniu, face totul cu entuziasm, cu înflăcărare, demonstrând o dragoste imensă pentru profesia de bibliotecar, faţă de cititori, faţă de tineretul studios care se bucură de avantajul de a-i asculta prelegerile ţinute la Universitatea de Stat. De când o ştiu, face întrunirile noastre profesionale sub genericul Învăţare pe parcursul întregii vieţi. Constat cu bucurie că în munca mea la Filiala „Transilvania” am avut şi am fericita ocazie să beneficiez în persoana Lidiei Kulikovski de un excelent manager, profesor, îndrumător, dar şi coleg, prieten. Am muncit alături de un om pasionat de tot ce face, am avut de la cine să învăţ si să mă bucur de ceea ce fac până în prezent.

Apariţia Filialei „Transilvania” pe harta culturală a Chişinăului a fost un eveniment crucial. Era de necrezut, că doar la două zile după decretarea Independenţei Republicii Moldova, la Chişinău se va inaugura prima bibliotecă de carte românească. Evenimentul a fost salutat de sute de oameni, de personalităţi marcante prezente la inaugurare. Dar aceasta nu ar fost posibil fără implicarea Lidiei Kulikovski, a altor colege de breaslă şi a unor decidenţi din Chişinău, precum şi a unor inimoşi intelectuali din Cluj-Napoca. Nu voi uita nicicând ajutorul fizic, dar şi sprijinul moral pe care l-au acordat Filialei „Transilvania” şi mie personal, în august 1991, în acele zile de început plin de elan, dar şi de frământări şi riscuri, Lidia Kulikovski, Larisa Câşlaru, Elena Roşca, Genoveva Scobioală...

Unul dintre ctitorii de seamă ai „Transilvaniei” de la Chişinău este regretatul Traian Brad, care apoi a tutelat biblioteca noastră timp de zece ani. Tenacitatea lui era molipsitoare, el vroia să fim primii în toate şi, în acest sens, intenţiile sale coincideau cu cele ale dnei Lidia Kulikovski. Pentru a umple golul creat de lipsa de cunoştinţe veridice despre istoria şi cultura noastră, Traian Brad ne invita în Ardealul său natal, ne arăta cele mai frumoase locuri, monumente, instituţii ce fac dovada unei istorii milenare şi a unei culturi extrem de bogate a neamului românesc. Astfel am putut fi martoră la multe evenimente importante din viaţa culturală românească: sărbătoarea Unirii, de la Alba Iulia, Festivalul Lucian Blaga, vizitarea unor mănăstiri, muzee, case memoriale, expoziţii (de meşteşugărit, pictură pe sticlă, de carte etc.) şi, desigur, vizitarea bibliotecilor din judeţele Cluj, Mureş, Satu Mare, Bihor, Maramureş... Vizitele la biblioteci, întâlnirile cu bibliotecarii m-au marcat profund, iar Simpozionul anual Carte. Cultură. Cunoaştere, cu tot ce cuprindea în el, a fost un bun atelier de cunoaştere a culturii româneşti, dar şi o aprofundare în subtilităţile muncii la bibliotecă. Datorită acestor vizite de documentare iniţiate şi asigurate calitativ de T. Brad, am putut cunoaşte pe viu numeroşi scriitori, istorici, alţi mari oameni de cultură şi de ştiinţă ai României.

După decesul năprasnic al lui Traian Brad, ctitoria sa a fost prelungită pe parcursul a şase ani de dna prof. Doina Popa, care a muncit cu acelaşi zel la înălţarea în continuare a „Transilvaniei” de la Chişinău. Actuala directoare a BJ „O. Goga”, dna Sorina Stanca, continuă opera predecesorilor săi, făcând totul într-un stil profesionist, cu mare dragoste faţă de noi: aduce noi cărţi, îmbogăţind fondurile bibliotecii noastre, se implică şi ne implică în ateliere profesionale interesante, contribuie mult la amplificarea schimbului de experienţă între Cluj-Napoca şi Chişinău. Nu pot să nu spun un cuvânt de recunoştinţă şi de laudă susţinătorilor, partenerilor şi prietenilor noştri de pe loc: Direcţia cultură a Primăriei municipiului Chişinău, Pretura sectorului Ciocana, Teatrul de păpuşi „Guguţă”, Centrul de creaţie „Ghiocel” al sectorului Ciocana, liceele „Gaudeamus”, „C. Negruzzi”, „Ginta Latină”, „Petru Zadnipru”, Liceul sportiv nr. 2, Gimnaziul moldo-turc, şcolile primare „Grigore Vieru” şi nr. 12, instituţiile preşcolare „Foişor”, „Spicuşor”, nr. 135, 161, 211, 197.

Le mulţumesc pentru că an de an contribuie la organizarea şi buna desfăşurare a Zilelor Filialei „Transilvania”, a Săptămânii Filialei „Transilvania”, prin care promovăm împreună valorile culturale şi spirituale ale înaintaşilor noştri. La rândul său, Filiala „Transilvania” se implică în priorităţile anuale ale BM „B.P. Hasdeu”, participă la activităţi de anvergură, organizează întâlniri şi discuţii cu personalităţi notorii ale municipiului Chişinău, cu figuri de seamă ale culturii româneşti în ansamblu, la alte evenimente culturale apreciate de utilizatori.

Ne mândrim că ne-am inclus şi noi în una din direcţiile cele mai valoroase ale activităţii BM – cercetarea biobibliografică –, prin elaborarea biobibliografiilor Petru Cărare, Ninela Caranfil, Ion Bejenaru, Ion Proca, Ianoş Ţurcanu, Vasile Şoimaru – un om al faptelor, Transilvania, ţară de dor etc. Lucrările editate anul trecut, la cea de-a 20-a aniversare a „Transilvaniei” – Portret din cuvinte şi Cronica devenirii noastre – au fost apreciate cu Premiul II în cadrul Concursului naţional Cele mai reuşite lucrări ale anului în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţele informării, ediţia a XXI-a, 2011.

La aniversarea a 135-a de la fondarea „B.P. Hasdeu”, am scris aceste rânduri cu amintiri şi unele gânduri recente, care cu adevărat îmi încălzesc sufletul. Totodată, ele ilustrează un adevăr incontestabil: toate împlinirile mele şi ale Filialei „Transilvania”, în fruntea căreia am onoarea să mă aflu de la fondarea ei, se datorează faptului că suntem o parte componentă a BM „B.P. Hasdeu” şi pentru că două decenii la rând am beneficiat de călduroasa şi generoasa tutelă a BJ „O. Goga” Cluj. Şi aici, la Chişinău, şi la Cluj-Napoca, am învăţat, m-am format, am evoluat, iar colegele mele, mai tinere, parcurg acelaşi drum. Noi constituim astfel expresia unei aspiraţii ce se dorea mai de mult realizată, dar care abia acum s-a putut împlini: conlucrarea frăţească, autentică şi eficientă dintre instituţii şi oameni de pe cele două maluri ale Prutului. Vreau să cred că, având un început, la care am participat şi eu, această colaborare nu va avea nicicând un sfârşit – prea multe avem de făcut împreună, întru binele nostru, al tuturora.

Parascovia ONCIU,

director, Filiala „Transilvania”