Biblio Polis - Vol. 43 (2012) Nr. 2 (Serie nouă)  
ARHIVA  
BIBLIOLOGI, BIBLIOFILI ŞI COLECŢIONARI / БИБЛИОЛОГИ, БИБЛИОФИЛЫ, КОЛЛЕКЦИОНЕРЫ / LIBRARIUS, BIBLIOPHILES, COLLECTORS
Iurie COLESNIC
Un muzeograf incontestabil

Făcând parte din generaţia lui Ion Pelivan, Teodor Porucic a fost unul dintre puţinii basarabeni, care s-a încumetat să treacă Prutul şi să încerce astfel să obţină studii nu în Rusia, ci în România. După el au venit mulţi, iar el a fost unul dintre puţinii, care nu numai a încercat destinul unui basarabean în România la începutul secolului XX, dar a şi fost omul de legătură între Bucureşti, grupul lui Arbore şi Pământenia de la Dorpat (astăzi – Tartu, Estonia). A lăsat nişte memorii foarte curioase, pentru care a fost învinuit de către Ion Pelivan de mistificare. Noi le considerăm, pur şi simplu, nişte memorii subiective, dar necesare istoriei noastre, deoarece reprezintă un registru larg de personalităţi şi elemente de mişcare naţională pe care noi nici nu le bănuiam că ar fi existat.

Bibliopolis - www.hasdeu.md

Specialist în geografie şi geologie, Teodor Porucic a publicat câteva studii de specialitate în revista Viaţa Basarabiei. Evident că ele sunt preţioase, valoroase doar pentru specialiştii în domeniu. Publicul larg rămâne fascinat de paginile memorialistice.

Biografia lui T. Porucic este interesantă, de aceea o reproducem aici succint.

S-a născut la 1878 în comuna Baxani, judeţul Soroca, în familia unui învăţător de la ţară. Şcoala primară a făcut-o în sat, după care a studiat la Şcoala Duhovnicească de la Edineţ, de unde a trecut să înveţe la Seminarul Teologic din Chişinău, făcând parte din generaţia lui Ion Pelivan. Când era seminarist s-a molipsit de dragostea pentru topografie şi primele expediţii topografice le-a efectuat deja fiind seminarist.

În 1900, după absolvirea Seminarului Teologic, se decide să-şi continue studiile în România, fiind convins că şi la Bucureşti poate obţine studii de calitate. S-a înscris la Facultatea de fizică şi chimie a Universităţii din Bucureşti după absolvirea căreia a lucrat la Institutul de Geologie din Bucureşti. Tot în această perioadă s-a inclus în activitatea revoluţionară a grupului social-democrat condus de Zamfir Arbore, una dintre remarcabilele lui acţiuni fiind salvarea marinarilor de pe cuirasatul „Potiomkin”, în 1905.

În România a publicat cca 40 de lucrări ca rezultat al unor studii geologice, hidrografice şi cu zonele petrolifere. Tot în aceeaşi perioadă a participat la cercetarea hidrografică şi topografică a Basarabiei într-o echipă foarte puternică de savanţi: O. Langhe, A. Krasovski, N. Florov, M. Pokora.

Cercetările sale erau întocmite cu atâta minuţiozitate încât prezintă interes ştiinţific şi în prezent, rezultatele fiind valabile pentru savanţii contemporani. A participat la Congresul al IX-lea mondial al pedologilor, care şi-a ţinut lucrările în anul 1923 la Roma. Şase ani de zile, din 1925 până în 1931, a fost profesor la Academia Agricolă din Cluj-Napoca. Un singur an a fost director al Muzeului de studiere a ţinutului natal din Chişinău (1931-1932). După război a fost lector la Institutul Pedagogic din Chişinău, colaborator ştiinţific superior la Filiala Moldovenească a Academiei de Ştiinţe a URSS. Bibliografia lucrărilor semnate de Teodor Porucic întruneşte 126 de titluri, dintre care menţionăm: Solurile Basarabiei (1913), Geografia Mării Negre (1914), Geologia Basarabiei (1916), Lacurile sărate din sudul Basarabiei (1926), Relieful între Prut şi Nistru (1929), Regiunile naturale ale Basarabiei (1930), Terminologia geografică în limba română (1932), La izvoarele Lăpuşnei, Nârnovei şi Bâcovăţului (1937) ş.a.

Bibliografia lucrărilor lui T. Porucic atestă o fidelitate deosebită a acestui autor pentru cea mai prestigioasă revistă basarabeană – Viaţa Basarabiei: Organizarea conducerii coloniilor eline din Basarabia (1935, nr. 7-8); Terminologia cromatică în Basarabia (1932, nr. 4); Staţiunile balneare şi climatice dintre Prut şi Nistru (1932, nr. 5); Sublimul şi muzica în Basarabia (1937, nr. 3-4, 5-6); Cântecul lui Jarov (trad. din lb. rusă de T. Porucic; 1933, nr. 10); Regiunile naturale la Răsărit de Prut (1932, nr. 10); Regiunile naturale dintre Prut şi Nistru (1933, nr. 3, 8, 11, 12; 1934, nr. 12; 1935, nr. 1); Spre obârşia Lăpuşnei, Nârnovei şi Bâcovăţului (1936, nr. 3-4); Contribuţiuni nouă pentru istoria evoluţiei naţionalismului între Prut şi Nistru (din notele biografice ale dlui T. Porucic) (1937, nr. 7-8); Din păcatele fecioarei ştiinţei [geologice] (1935, nr. 2); Câteva cuvinte asupra protoistoriei din Câmpiile Basarabiei (1935, nr. 4); Cultura în câmpiile noastre (1935, nr. 6); Dărâmarea coloniilor eline (1935, nr. 10); Cultura antică în părţile noastre (1936, nr. 5-6, 9, 10, 11-12; 1937, nr. 3, 4); Origina luzilor (1935, nr. 11-12); Date istorice asupra Chimerilor (1937, nr. 5-6); Alte date istorice asupra Chimerilor (1937, nr. 10); Decadenţa culturii eline în părţile noastre: raporturile dintre elini şi autohtoni înainte de căderea Atenei (1935, nr. 9); Lămurirea unei mistificări istorice: un manuscris preţios (1938, nr. 10).

A participat la elaborarea planului general de reconstruire a oraşului Chişinău, fiind unul dintre colaboratorii lui Alexei Şciusev. A decedat în 1954, la Chişinău.

Iurie COLESNIC