Biblio Polis - Vol. 43 (2012) Nr. 2 (Serie nouă)  
ARHIVA  
EDITORIAL / ПЕРЕДОВАЯ СТАТЬЯ / EDITORIAL
Vlad POHILĂ
Deschiderea spre lume a revistei BiblioPolis

Cine va spune că enunţul din titlu conţine o metaforă, desigur, va avea dreptate. Însă chiar şi cel care doar va deschide
BiblioPolis-ul, va remarca neapărat că sumarul e în trei limbi: română, engleză şi rusă şi iată deja o dovadă de deschidere, căci astfel şi un necunoscător al limbii noastre, în care apare majoritatea absolută a materialelor incluse, deja îşi poate face o imagine despre demersul publicaţiei.

La începuturile apariţiei revistei BiblioPolis, într-un număr a fost inserat un interviu cu directorul de atunci al Bibliotecii Congresului SUA, din Washington – recunoscută unanim ca cea mai mare, cea mai bogată, cea mai cuprinzătoare bibliotecă din lume, unde poţi găsi chiar şi ziare basarabene din anii ’30 ai secolului trecut, dar şi plachete de poezii sau culegeri de proză tipărite la Chişinău la răscrucea secolelor XX-XXI. Mai apoi, am publicat traducerea unui interviu cu directorul Bibliotecii de Stat a Rusiei, fosta Bibliotecă „Lenin”, cea mai mare şi mai importantă bibliotecă din URSS, apoi din Rusia actuală şi chiar din spaţiul răsăritean actual. A urmat o amplă prezentare a Bibliotecii Naţionale a Franţei, care i-a avut cititori pe toţi clasicii literaturii franceze, de la Rabelais şi Molière la Maupassant, Hugo, Balzac, Flaubert, Baudelaire şi pînă la Albert Camus, Alain Robbe-Grillet sau Jean-Paul Sartre. Mai apoi revista a publicat un serial dedicat Bibliotecii Naţionale a Poloniei, precum şi altor biblioteci mai vechi şi mai noi din această ţară. Astfel, prin prezentarea unor instituţii-cheie din sfera bibliotecară a unor ţări avansate, am încercat să familiarizăm cititorul nostru, în primul rînd pe angajaţii BM „B.P. Hasdeu”, cu starea de lucruri a domeniului pe alte meridiane, încercînd, totodată, să le insuflăm ideea că ei sînt o părticică a unui tot de rang global, că oamenii noştri nu numai prestează o muncă similară cu colegii lor din Europa de Vest, America de Nord sau din altă parte a lumii civilizare, dar sînt şi promotorii unor principii şi idealuri profund umane, prin care lumea este ajutată să se informeze, să se cultive, să devină mai bună şi mai dreaptă.

Şi dacă materialele amintite mai sus, de la debutul editorial al BiblioPolis-ului, purtau un mesaj cu precădere informativ-cognitiv, foarte curînd au prins a apărea în revistă şi lucrări cu caracter academic, teoretic, şi acestea însă avînd drept scop popularizarea unor jaloane importante ale evoluţiei ştiinţei biblioteconomice în lume. Vom aminti, în context, articolele despre contribuţiile în domeniu ale lui Shiyali Ramamrita Ranganathan (India) sau cele ale rusului Nikolai Rubakin, care a activat un timp în Franţa, mai multe scrieri teoretice ale conaţionalei noastre din SUA Hermina Anghelescu. Un număr special al revistei BiblioPolis (vol. 37, nr. 5), cuprinzînd articole, studii şi cercetări pe tema Cultura informaţiei ale unor bibliologi din 12 ţări din Europa, America şi Asia, a văzut lumina tiparului în 2010. Graţie acestei ediţii speciale, cititorii noştri – şi mă refer acum la cei interesaţi la modul cel mai direct de domeniul biblioteconomic – au putut lua cunoştinţă de cele mai recente şi mai valoroase demersuri, manifestări şi evoluţii ce se înregistrează pe mapamond în sferele cunoaşterii, informării, lecturii, culturalizării maselor prin carte (inclusiv cartea şi mass-media electronice) şi prin intermediul bibliotecii.

De-a lungul deceniului ce s-a scurs, revista noastră a inserat mai multe articole, studii sau interviuri de natură să propage experienţa avansată în domeniu din alte ţări. De multe ori acestea au fost nişte impresii pe care le-au cules angajaţi ai BM „B.P. Hasdeu” aflîndu-se în vizite de lucru sau pentru schimb de experienţă, la stagii sau la conferinţe tematice în Finlanda, Grecia, Ucraina, Israel, SUA, Rusia, Lituania, Polonia, Ungaria şi alte ţări.

Mai multe rubrici permanente din revista BiblioPolis găzduiesc diverse materiale cu caracter cognitiv, dar şi analitic, despre literatura şi cultura altor popoare, inclusiv despre activitatea editorială şi cea bibliotecară din state europene, asiatice, americane. Astfel, la rubrica Cartea pe glob, cititorii noştri au putut găsi informaţii captivante şi utile despre viaţa culturală, atît în plan diacronic, cît şi sincronic, din Armenia, Franţa, Estonia, Serbia, Croaţia, Slovenia, Lituania, Bielorusia, Polonia, Cehia etc. La alte rubrici (Recenzii şi consemnări, Impresii de lectură, Remember, Omagieri, Calendar, Eseu, Manifestări culturale etc.) au fost publicate articole despre destinul cărţilor, al bibliotecilor, cititorilor şi lecturii în Ucraina, Rusia, ţările baltice, ţările scandinave, Italia, Spania, Marea Britanie. O modalitate de a familiariza cititorii cu starea lecturii la alte popoare este şi omagierea unor personalităţi notorii ale scrisului, culturii sau artei din lume, doar se ştie că un scriitor, un om de ştiinţă sau un artist veritabil are cea mai directă legătură cu cei care citesc, frecventează bibliotecile; cu cei care doresc să fie informaţi sau sînt pasionaţi de miraculosul univers al poeziei, prozei, dramaturgiei, istoriei şi criticii literare. Vom aminti doar cîteva nume de celebri scriitori sau slujitori ai artelor care, cu diferite ocazii şi în cele mai variate modalităţi, au beneficiat de generoase prezentări în paginile BiblioPolis-ului: Adam Mickiewicz, Feodor Dostoievski, Şalom Alehem, Guy de Maupassant, Charles Baudelaire, J.D. Salinger, Gabriel Garcia Marquez, Ingmar Bergman, Luciano Pavarotti, Andrei Voznesenski, Martin Buber, Iuri Lotman, Cinghiz Aitmatov, Lilli Promet, Leons Briedis etc., alte zeci de nume celebre fiind amintite şi / sau comentate în diverse contexte.

Am contribuit la realizarea dezideratului nostru de deschidere spre lume şi publicînd materiale referitoare la personalităţi de impresionantă anvergură ale culturii naţionale, care sînt de neconceput în afara fenomenului literar, cultural, artistic, ştiinţific sau filozofic european ori chiar mondial: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Nicolae Titulescu, George Enescu, Eugen Doga, Emil Loteanu, Grigore Vieru...

În fine, în contextul aceleiaşi tendinţe de a ne apropia cît mai mult de ritmurile contemporane ale vieţii culturale de pe glob, am atras în rîndul colaboratorilor noştri şi scriitori, ziarişti, cercetători ştiinţifici sau plasticieni din alte ţări, unii fiind conaţionali de ai noştri, alţii – străini familiarizaţi cu spiritualitatea românească: Dumitru Pădeanu şi Elena Buică din Canada, Leons Briedis din Letonia, Sanda Golopenţia din SUA, Teodor Buzu din Cehia, Gheorghe Cojocaru din Polonia, Dinu Ursu din Ucraina ş.a.

Bibliopolis - www.hasdeu.md

Deschiderea spre lume, spre iniţiere şi comunicare, spre schimb de experienţă cu colegi de pe alte meridiane şi paralele nu constituie un apanaj al revistei BiblioPolis, nici măcar o iniţiativă strict individuală a redacţiei. Dimpotrivă: promovînd acest demers, noi nu am făcut decît să continuăm linia pe care o dezvoltă de mai bine de două decenii Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. În acest răstimp, biblioteca editoare a revistei a preluat creator tot ce este demn de urmat din activitatea instituţiilor bibliotecare din Europa şi din lume, izbutind, în termeni record şi prin modalităţi minimal dureroase, să depăşească închistarea ce caracteriza viaţa spirituală din imperiul sovietic. Este unanim apreciat efortul BM „B.P. Hasdeu” de a reabilita cartea naţională, aceasta fiind neglijată, marginalizată, sfidată în anii de regim comunist. În acest scop, în cadrul BM din Chişinău au fost deschise nouă biblioteci de carte românească, iar în ansamblu pe reţea procentul de carte naţională a crescut de la 7-8 la sută pînă la mai bine de jumătate din valoarea fondurilor. La fel de unanim însă este apreciată şi experienţa multiculturală dezvoltată la BM „B.P. Hasdeu”, inclusiv prin deschiderea şi gestionarea cu succes a unor filiale sau centre de spiritualitate pentru minorităţile etnice din R. Moldova (rusă, ucraineană, evreiască, bulgară, găgăuză, polonă, bielorusă) sau care reprezintă limbi, literaturi şi culturi cu vechi şi solide tradiţii în Europa de Vest (germană, engleză, franceză ş.a.). Astfel încît, revista noastră nu face decît să dezvolte, prin modalităţi specifice pentru mass-media contemporană, tot ce se acumulează mai bine, mai raţional şi mai eficient la biblioteca editoare, BiblioPolis aducîndu-şi în acest chip contribuţia la păstrarea bunei imagini a Echipei „Hasdeu” în comunitatea locală şi, de vreţi, dincolo de hotarele naturale ale acesteia. Mulţumim, şi pe această cale, tuturor celor care îşi aduc obolul la apariţia ritmică şi calitativă a revistei, poate cei mai valoroşi autori ai noştri fiind angajaţi ai BM „B.P. Hasdeu”, mulţi din „garda veche”, dar în creştere continuă – şi din rîndul tinerilor ce au optat pentru specialitatea Biblioteconomie.

Vlad POHILĂ