Biblio Polis - Vol. 42 (2012) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
CARTEA DE SPECIALITATE / КНИГИ ПО СПЕЦИАЛЬНОСТИ / PROFESSIONAL BOOKS
Nicolae RUSU
Simbioză de perfecţiune şi înălţare

Un lector mai avizat al volumului Filiala „Transilvania”. Portret din cuvinte* (editat de această bibliotecă, sub auspiciile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, Chişinău, 2011) este tentat să remarce cel puţin două aspecte ale portretului, zămislit prin interferenţa câtorva puncte de vedere asupra evenimentului care a generat apariţia cărţii: două decenii de la instituirea „Transilvaniei” din Chişinău. Fondarea acestui „castel al cărţii”, expresie autorizată de compozitoarea Daria Radu, s-a bucurat, după cum recunoaşte directorul ei, doamna Parascovia Onciu, „de avantajul de a fi un pionier în domeniu, în sfera bibliotecară, un explorator de drumuri noi, cu multe urcuşuri, dar şi cu coborâşuri nu mai puţine” [p. 11]. Oricum, este destul de interesant felul în care românii din Ţară şi românii basarabeni au comentat evenimentele ce ţin de întemeierea Bibliotecii „Transilvania” şi de cei 20 de ani ai ei de activitate.[1]

Scriitorul şi ambasadorul Ion Brad este prezent în volum cu nişte „gânduri fugare şi pagini improvizate”, dar care, conform propriei mărturisiri, constituie „un elogiu sincer şi binemeritat al fenomenului dobândit prin lupte şi jertfe, salvator de limbă şi naţie, numit Şcoală şi Templu, adică BIBLIOTECĂ”. De fapt, în excelentul său eseu, Ion Brad, fratele celui care a fost Traian Brad, iniţiatorul şi catalizatorul „podului de carte”, botezat ulterior cu numele de Biblioteca „Transilvania”, prezintă o succintă istorie a cărţii româneşti, începând cu celebrii cărturari transilvăneni Samuil Micu-Klein, Gheorghe Şincai şi Petru Maior, fondatorii „Şcoalei Ardelene” şi încheind cu Timotei Cipariu şi Lucian Blaga. Ion Brad îşi aminteşte cu nedisimulată satisfacţie cum, considerat primul scriitor român care a vizitat în vara anului 1957 Chişinăul şi alte localităţi basarabene, s-a ocupat de alcătuirea unei „antologii a poeţilor tineri din România, apărută (la Chişinău) cu o supracopertă tricolor, minunea-minunilor, în 1958, cu titlul România tânără, în litere chirilice, în 5000 de exemplare, costând 3 ruble şi 10 copeici. În sumarul ei, figura şi regretatul coleg şi prieten Nicolae Labiş, cu opt poezii” [p. 27].

Doamna Doina Popa, preşedinta Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România, descrie cu un sentiment vibrant de emoţie cum în vara anului 1991 „domnul director Traian Brad, personalitate care degaja un convingător şi benefic sentiment naţional, pregătea prima delegaţie de bibliotecari care va pleca la Chişinău. Aveam misiunea de a înfiinţa, împreună cu colegii de acolo, prima bibliotecă de carte românească din Basarabia.” Cu ocazia inaugurării acestei biblioteci, dumneaei a fost printre puţinii români din Ţară care, fiind martori oculari ai evenimentelor din august 1991 au rămas profund marcaţi de şedinţa Parlamentului R. Moldova din ziua de 31 august, moment care, mărturiseşte doamna Doina Popa, „m-a făcut martorul unui act istoric crucial”. Din acest motiv dumneaei îi place să revină în Basarabia ori de câte ori apare vreun prilej „pentru că am clădit ceva acolo; pentru că nu mi-am uitat prietenii; pentru că mă simt acasă oriunde se vorbeşte româneşte.” Unicitatea acelui act extrem de important pentru românii basarabeni a fost remarcat şi de Alin-Mihai Gherman de la Filiala Cluj a Bibliotecii Academiei Române, de asemenea consemnat în textul său din volum, fiind şi dumnealui unul din participanţii la fondarea Bibliotecii „Transilvania” din Chişinău. Este semnificativă reacţia unui înalt funcţionar american care, aflând că A.-M. Gherman se află printre cei din fotografia ce reprezenta Marea Adunare Naţională din 31 august 1991, l-a privit cu admiraţie, spunându-i în engleză: „Deci, tu eşti un martor al istoriei.”

Pe doamna Sorina Stanca, directorul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”, din Cluj, a impresionat-o de la bun început profesionalismul şi dăruirea bibliotecarilor de la Chişinău, recunoaşterea de care se bucură profesioniştii din biblioteci din partea publicului larg. Astfel, munca în comun în cadrul unor proiecte europene a bibliotecilor din Cluj şi a celor din Chişinău este o consecinţă firească a colaborării, a conlucrării în acest domeniu important al activităţii umane de pe ambele maluri ale Prutului, dar în spaţiul spiritual al aceluiaşi neam.

Aceeaşi trăire de martor ocular la istoricele evenimente din august 1991 emană şi textul doamnei Adriana Kiraly, şef serviciu la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” din Cluj, care mărturiseşte că „şi acum, după 20 de ani, simt încă emoţia, bucuria, euforia de neuitat a acelor momente la care am avut marea şansă de a participa”, mai precizând că „unii dintre cei mai buni şi fideli prieteni ai mei sunt la Chişinău”.

Un alt colaborator al bibliotecii clujene, scriitorul Adrian Grănescu, descrie cum se adunau, sortau, împachetau, transportau cărţile pentru „Transilvania” din Chişinău, muncă în afara programului şi alimentată doar din entuziasm şi fireasca dorinţă de a-i ajuta pe fraţii de spirit, limbă şi neam, care au fost, sunt şi vor fi mereu românii basarabeni. În acest context nu miră pe nimeni constatarea pe care o face domnul A. Grănescu în finalul textului din volum, precum că „Biblioteca «Transilvania» din Chişinău este o parte a Clujului nostru, din Transilvania…”

Este interesant prin originalitatea sa textul ziaristului din Cluj Radu Constantinescu, text împărţit pe trei aspecte – aspectul cărţilor, al emoţiilor şi al prejudecăţilor. În ceea ce priveşte cărţile, domnul R. Constantinescu remarcă faptul că ele au metamorfozat „podurile de flori”, devenind temelia unor alte feluri de poduri, cele de cărţi, iar „dezmăţul floral” pe care românii din Ţară l-au admirat la Chişinău le-a spulberat unele prejudecăţi create de anumite surse tendenţioase de informare.

Pe de altă parte, şi autorii basarabeni, care semnează textele incluse în volum, remarcă importanţa evenimentelor din august 1991, accentul punându-l însă nu atât pe aspectul istoric al celor întâmplate, cât pe importanţa cărţii româneşti în viaţa românilor dintre Nistru şi Prut. Cartea, evident, începe cu o „binecuvântare” – Sub semnul schimbării, libertăţii şi fraternităţii – a doamnei conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, urmată de o „trecere în revistă” a activităţii Filialei „Transilvania” pe parcursul celor două decenii de la fondare, succinta „notă istorică” fiind semnată de doamna Parascovia Onciu, directorul locaşului omagiat. Despre ea şi echipa dumneaei artistul plastic Glebus Sainciuc, unul dintre venerabilii oameni ai urbei, scrie că „doamna directoare Parascovia Onciu şi colegele dumneaei propagă nu numai cartea, lectura, informaţia, cunoştinţele, dar şi dragostea pentru frumos şi cred că numai pentru aceasta merită toată simpatia, preţuirea şi recunoştinţa chişinăuienilor” [p. 19].

Şefa Direcţiei Cultură a Primăriei Chişinău Ana Lucia Culev e de părere că „Biblioteca «Transilvania» ocupă un loc distinct pe harta culturală a Chişinăului. O fi fiind la mijloc şi rolul ei de pionierat, de deschizătoare a unor căi de lumină foarte mult dorite de locuitorii capitalei şi ai întregii republici” [p. 16].

Cuvinte frumoase şi măiestrit înşiruite întru conturarea unei imagini adevărate şi convingătoare despre Biblioteca „Transilvania” şi colaboratorii ei găsim şi în aprecierile scriitorilor Iulian Filip, Ianoş Ţurcanu, Claudia Partole, Mihai Cimpoi, Tudor Colac, Vasile Şoimaru, Iurie Colesnic, Renata Verejanu. Opinia lor, în linii mari, a formulat-o Claudia Partole, care menţionează faptul că „imediat după Podul de Flori, a pornit înălţarea Podului de Carte. Florile se ofilesc. Cărţile rămân. […] Prin ele se înalţă, înfloresc şi se unesc spiritele lumii. Graţie lor se aşterne între prezent şi nemurire puntea cea mai rezistentă” [p. 84].

Firesc e şi faptul că asupra evenimentelor în cauză s-au pronunţat şi colegele doamnei Parascovia Onciu, aceste texte din volum fiind semnate de basarabeanca Tatiana Costiuc, actualmente colaboratoare la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” din Cluj; Elena Butucel, directorul Bibliotecii „Ovidius”; Claudia Şatravca, directorul Bibliotecii „Târgu-Mureş”; Elena Vulpe, directorul Bibliotecii „O. Ghibu”. Iar Artista Poporului din Republica Moldova, Ninela Caranfil, făcând un sincer elogiu Filialei „Transilvania” şi angajatelor, scoţând în evidenţă mai multe merite ale lor, a ţinut să sublinieze faptul că „la Biblioteca «Transilvania» se află un Oficiu de carte religioasă” [p. 67].

Volumul mai conţine şi reflecţii ale unor compozitori, profesori, liceeni, colaboratori ai Bibliotecii „Transilvania”, iar un compartiment interesant al cărţii este intitulat Filiala „Transilvania” în viziunea unor personalităţi marcante. Aici autografele şi impresiile despre prima bibliotecă de carte românească din Republica Moldova poartă semnăturile unor ilustre figuri ale spiritualităţii româneşti din Basarabia, precum Grigore Vieru, Victor Teleucă, Glebus Sainciuc, Ion Ungureanu, Vladimir Beşleagă, Ion Hadârcă, Mihai Ciobanu şi mulţi, mulţi alţii.

Cununa acestor comentarii ar putea fi ceea ce a scris la rubrica Impresiile utilizatorilor cititoarea Cătălina, care notează că „Biblioteca «Transilvania» pentru mine e o comoară. Aici eu mă simt bine, mă simt ca la bunicuţa acasă. […] Ea este pentru mine o prietenă adevărată, fiindcă doar ea mă ajută să găsesc răspuns la toate întrebările […]”, iar Elena din cartierul Telecentru îşi încheie textul cu francheţe: „Recunoştinţă pentru o gură de aer spiritual.”

Atât cărţile din bibliotecă, cât şi acest volum instructiv, care îi informează pe cititori şi îi ajută să găsească răspuns la multe şi diverse întrebări, merită recunoştinţa lor, fiind parte componentă din acea necesară gură de aer spiritual pentru orişice suflet de om. Prin cartea prezentată de noi, echipa Filialei „Transilvania” a izbutit să schiţeze un portret consistent ce va rămâne peste ani o mărturie documentar-sentimentală a unui început frumos de istorie a ctitoriei bibliotecare din capitala basarabeană la finele sec. XX – începutul sec. XXI. Autorii acestui proiect: Lidia Kulikovski, Parascovia Onciu, Ludmila Căpiţă, Vlad Pohilă, Valeriu Rusnac... – merită toată preţuirea şi gratitudinea noastră, pentru care le adresăm sincere felicitări.

Nicolae RUSU

Bibliopolis - www.hasdeu.md

[1]* Filiala „Transilvania”: Portret din cuvinte. Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”. Ed. îngrijită de Lidia Kulikovski; echipa: Parascovia Onciu, Ludmila Capiţa, Tatiana Donţu. Ch.: Grafema Libris SRL, 2011.
147 p.