Biblio Polis - Vol. 42 (2012) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
CARTEA DE SPECIALITATE / КНИГИ ПО СПЕЦИАЛЬНОСТИ / PROFESSIONAL BOOKS
Nelly ŢURCAN
Producţia ştiinţifică în contextul provocărilor şi efectelor Accesului Deschis

Sistemul actual de comunicare ştiinţifică este marcat de transformări conceptuale care reprezintă momente-cheie în asigurarea accesului nerestricţionat şi gratuit la informaţia ştiinţifică. Aceste transformări sunt asigurate prin implementarea modelelor alternative de publicare şi acces la informaţia obţinută ca rezultat al investigaţiilor ştiinţifice. Accesul Deschis este o cale inovaţională de difuzare şi utilizare a informaţiei ştiinţifice, care este susţinut nu pentru producătorii de publicaţii ştiinţifice, dar pentru a oferi acces gratuit la informaţie pentru utilizatori. Scopul principal al Accesului Deschis este eliminarea monopolului editorilor asupra publicării lucrărilor ştiinţifice. Mişcarea pentru accesul deschis la informaţia ştiinţifică este activ promovată în ultimii ani, fiind susţinută de tot mai mulţi participanţi.[1]

Lucrarea Promovarea producţiei ştiinţifice prin depozite digitale*, editată de Angela Repanovici, profesor universitar la Universitatea „Transilvania” din Braşov, este consacrată dezbaterii problemelor privind provocările, avantajele şi efectele Accesului Deschis. Monografia abordează un domeniu interdisciplinar, strategii de marketing aplicate în domeniul educaţional prin promovarea prin depozite digitale a producţiei ştiinţifice ca rezultat al cercetării ştiinţifice.

Lucrarea este structurată în cinci capitole care dezvăluie esenţa mişcării Accesul Deschis şi implementarea depozitelor instituţionale în calitate de instrumente de promovare şi acces extins la publicaţiile ştiinţifice.

Prima parte a volumului – Accesul deschis la informaţia ştiinţifică prin depozite digitale instituţionale, structurată în 11 secţiuni, prezintă mediul informaţional mondial actual şi transformările impuse de societatea informaţională. În acest capitol este examinată importanţa informaţiilor ştiinţifice, mişcarea Accesul Deschis la informaţie, comunicarea academică şi dezvoltarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, accesul la informaţie în era digitală, precum şi analiza altor iniţiative ale accesului deschis. De asemenea, autoarea abordează problemele privind obstacolele care limitează accesul deschis, prezintă instrumente şi servicii pentru Accesul Deschis la informaţia ştiinţifică, modelele de dezvoltare a depozitelor digitale şi aplicarea tehnologiilor informatice pentru constituirea depozitelor digitale.

Evaluarea cercetării este foarte importantă nu doar pentru comunicarea ştiinţifică, dar şi pentru determinarea cheltuielilor instituţiilor de cercetare şi a bibliotecilor. Pentru aceasta trebuie să fie luate în calcul metricile privind productivitatea ştiinţifică, factorul de impact al revistelor, citarea publicaţiilor etc. Aceste subiecte sunt dezbătute pe larg în capitolul 2 Măsurarea vizibilităţii producţiei ştiinţifice a universităţilor prin metode scientometrice. Capitolul include şapte secţiuni în care se prezintă scientometria ca ştiinţă şi ca instrument în evaluarea statistică a rezultatelor cercetării ştiinţifice, precum şi ca instrument fundamental în stabilirea valorii internaţionale a unei universităţi. Se analizează indicatorii de măsurare a performanţelor activităţii ştiinţifice, citările şi măsurarea factorului de impact al revistelor electronice, impactul cercetărilor măsurabil prin indicatori scientometrici.

Pentru ca întreaga societate să poată beneficia de progresele ştiinţei şi ale tehnologiilor, producţia ştiinţifică trebuie să fie prezervată şi promovată. Aceste aspecte sunt puse în discuţie în capitolul 3 Promovarea producţiei ştiinţifice a universităţilor prin depozite digitale instituţionale, în care se tratează conceptul de producţie ştiinţifică a universităţii şi despre dezvoltarea cercetării ştiinţifice în societatea informaţională. Se abordează aceste concepte prin prisma metodelor şi tehnicilor de marketing. În capitol este analizat depozitul digital ca un produs destinat promovării, arhivării şi conservării producţiei ştiinţifice; de asemenea, depozitul digital se analizează prin mixul de marketing, care este considerat un nou produs tehnologic, un instrument de cuantificare, prezervare, diseminare şi promovare a producţiei ştiinţifice a universităţii. Prof. Angela Repanovici acordă o atenţie deosebită examinării comportamentului consumatorului şi producătorului de informaţie ştiinţifică în mediul academic.

Capitolul 4 al lucrării, revenind cercetării realizate în cadrul Universităţii „Transilvania” din Braşov, se numeşte Studii privind creşterea impactului producţiei ştiinţifice prin implementarea depozitelor digitale instituţionale. Acest capitol este structurat în trei compartimente: 1) Performanţa cercetării ştiinţifice a cadrelor didactice ale Universităţii „Transilvania” din Braşov – studiu exploratoriu bazat pe analiza citărilor, 2) Cercetarea de marketing „Atitudini, opinii şi comportamente ale cadrelor didactice universitare privind constituirea unui depozit digital instituţional cu producţia ştiinţifică a Universităţii «Transilvania»”, 3) Creşterea vizibilităţii cercetării ştiinţifice româneşti prin implementarea depozitelor digitale.

Lucrarea se finalizează cu al cincilea capitol al studiului, reprezentând Concluzii care se axează pe problemele cercetării ştiinţifice a Accesului Deschis la informaţie ştiinţifică şi comunicarea ştiinţifică, ale evaluării performanţelor cercetării ştiinţifice, promovării producţiei ştiinţifice prin metode digitale, cercetărilor cantitative de marketing la Universitatea „Transilvania”, implementării tehnologiilor informaţiei şi cercetarea vizibilităţii cercetării ştiinţifice româneşti.

Suntem întru totul de acord cu autoarea care în concluziile la acest studiu menţionează că Accesul Deschis la informaţie reprezintă „cea mai spectaculoasă abordare mondială în domeniul cunoaşterii. Este un rezultat al nevoilor societăţii informaţionale şi al noilor tehnologii de comunicare”. Astfel, monografia Promovarea producţiei ştiinţifice prin depozite digitale este un volum important care abordează subiecte insuficient cercetate până acum în spaţiul românesc, o lucrare de pionierat şi un excelent instrument de informare privind mişcarea Accesul Deschis şi promovarea producţiei ştiinţifice prin depozite digitale. Analiza şi studiile empirice expuse în lucrare deschid calea unor noi abordări a vizibilităţii şi impactului producţiei ştiinţifice a universităţii prin cercetări de marketing.

Conf. univ. dr. Nelly ŢURCAN,

Universitatea de Stat din Moldova

Bibliopolis - www.hasdeu.md

[1]* Repanovici, Angela. Promovarea producţiei ştiinţifice prin depozite digitale. Bucureşti: Ed. Academiei Române, 2010. 193 p. ISBN 978-973-27-1932-9