Biblio Polis - Vol. 42 (2012) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
BIBLIOLOGI, BIBLIOFILI ŞI COLECŢIONARI / БИБЛИОЛОГИ, БИБЛИОФИЛЫ, КОЛЛЕКЦИОНЕРЫ / LIBRARIUS, BIBLIOPHILES, COLLECTORS
Iurie COLESNIC
Emil Gane… o viaţă în alb şi negru

Cum e şi firesc, în virtutea circumstanţelor istorice, Basarabia în toate timpurile a avut savanţi remarcabili în domeniul slavisticii. Era una dintre condiţiile existenţei noastre la frontiera dintre două culturi care s-au influenţat reciproc. Cultura latină şi cultura slavă. Două nume sunt mai vehiculate, mai cunoscute, Ştefan Ciobanu, cu studii de slavistică la Kiev, şi Boris Baidan, cu doctoratul în slavistică luat la Cluj. Dar aproape cu desăvârşire s-a uitat de încă una dintre figurile remarcabile din acest domeniu – Emil Gane.

Bibliopolis - www.hasdeu.md

Şi motivul acestei „uitări” are o explicaţie. Cincisprezece ani petrecuţi în Gulagul sovietic, pe insula Sahalin, n-au lăsat acestui om nicio şansă de a se realiza plenar chiar şi după repatrierea în România.

În fond, destinul lui este un destin antologic de basarabean, un destin peste care a trecut nemilos tăvălugul istoriei şi chiar şi după moarte pare să-l mai urmărească.

De aceea, biografia lui este foarte modestă ca volum, însă extrem de bogată în conţinut:

GANE, Emil (8.VIII.1906, Cobâlca, jud. Orhei, azi Codeanca, r-nul Străşeni – 2.V.1966). Licenţiat al Facultăţii de litere a Universităţii din Iaşi. Specializarea şi-a făcut-o la Universitatea Carolină din Praga. Doctor în literatura slavă comparată. Tema de doctorat: Motivele moldoveneşti în opera lui A.S. Puşkin. A fost subdirector la Arhivele Statului din Chişinău, secretar general al Regionalei Fundaţiilor Culturale Regale „Principele Carol”, redactor al ziarului Cuvânt moldovenesc.

A colaborat cu studii şi articole la publicaţiile: Slavia, Ţentralnaia Evropa, Viaţa Basarabiei, Arhivele Basarabiei, Arhiva, Adevărul literar şi artistic ş.a. Între anii 1947 şi 1955 a fost deportat pe insula Sahalin.

Biografia lui am publicat-o în enciclopedia Chişinău şi în revista Magazin bibliologic.

Şi totuşi, cum putem defini locul lui în Generaţia de Aur? Putem afla acest lucru doar după felul cum a colaborat la cea mai importantă revistă din Basarabia.

Emil Gane reprezenta în revista Viaţa Basarabiei generaţia de tineri cercetători, adică era dintre colegii lui Alexandru David, Gheorghe Bezviconi ş.a. Având studii universitare şi fiind pasionat de arhive, el s-a impus ca un foarte atent istoric arhivist. Dacă Leon T. Boga prefera să publice colecţii de documente basarabene, Emil Gane era omul care dincolo de document ştia să aducă un comentariu foarte competent.

Îndrăzneţ până la limita înţelegerii raţionale a unor lucruri, el înainta ipoteze pe care nu le acceptau mulţi şi chiar polemizau cu el. Urmărind traiectoria tematică a publicaţiilor lui în revista basarabeană, sesizăm că într-o perioadă destul de scurtă el a tipărit diverse şi interesante materiale: Bacşiş, na ceai şi şperţ (1936, nr. 2); Opinie publică (1936, nr. 3-4); Procesul răzeşilor din Cobâlca, ţinutul Orheiului cu boierul Iordache Millo pentru moşia Cobâlcei (1935, nr. 10, 11-12); Recenzie [la cartea: Minea I., Boga L.T. Cum se moşteneau moşiile în Ţara Românească până la sfârşitul sec. al XVI-lea: contribuţii la istoria vechiului drept în Ţara Românească. Iaşi, 1933-1935. Vol. I, II] (1936, nr. 1); Şcolile superioare ţărăneşti (1938, nr. 3); Acum un sfert de veac: propaganda românească în Basarabia (cu reproduceri din ziarul Bessarabskaia jizn’, 1908) (1934, nr. 11); Recenzie [la studiul: Ştefănucă P. Contribuţie la bibliografia studiilor şi culegerilor de folclor privitoare la românii din Basarabia şi popoarele conlocuitoare, publicate în ruseşte, extras din Anuarul Arhivei de folclor, III, 1935] (1936, nr. 1); [Recenzie] [la studiul: Ştefănucă P.V. Cercetări folclorice în valea Nistrului de jos, extras din Anuarul Arhivei de folclor a Academiei Române, Bucureşti, 1937] (1938, nr. 1-2); Poetică (1938, nr. 4-5); Reeditarea operelor scriitorilor băştinaşi basarabeni, sub îngr. lui L.T. Boga apar: Fabule de A. Donici, 1936; Fabule de I. Sârbu, 1936; Poezii. Traduceri de A. Mateevici (1938, nr. 1-2); Motive moldoveneşti în creaţia poetică a lui A.S. Puşkin (1933, nr. 6); Actele vorbesc: cu prilejul sărbătoririi dlui Ion Pelivan (1936, nr. 7-8); România văzută de străini [rec. la cartea: Roucek I.S. Contemporary Roumania and Her Problems CA Study in Modern Nationalism, Standford University Press, California, 1932] (1933, nr. 10) ş.a.

A scris mult şi despre literatura care se edita în URSS. Era o curiozitate firească, mai ales că propaganda sovietică descria în cele mai favorabile culori noua literatură sovietică. Presa sovietică era uşor accesibilă la Chişinău şi el o putea consulta. Felul lui specific de a se documenta temeinic i-a permis să publice în Viaţa Basarabiei nişte studii serioase pe tema Rusiei Sovietice: Literatura contemporană din Moldova Socialistă (despre art. Literaturnoe stroitel’stvo v soţialisticeskoi Moldavii de C.N. Derjavin) (1933, nr. 1); Recenzie [la o serie de cărţi cu titlul comun Literatura sovietică octombristă] (1933, nr. 8); Curentele literaturii ruse moderne (1933, nr. 9); Rusia şi Europa (1935, nr. 1).

În câteva rânduri, în articole publicate în presa de la Chişinău profesorul Constantin Bobeică a încercat să ne facă să zăbovim şi să medităm asupra acestui destin neîmplinit al consăteanului său Emil Gane, dar lumea noastră, prinsă în cleştele dur al tranziţiei, n-a lăsat niciun ecou şi peste mai bine de patruzeci de ani de la dispariţie Emil Gane aşteaptă să fie descoperit şi apreciat ca una dintre valorile noastre naţionale.

Într-un răvaş scris pe aceeaşi temă, distinsul profesor şi cărturar C. Bobeică îmi mărturiseşte:

„11 făurar 2002

Codreanca

Mult stimate dle Iurie Colesnic,

Mă văd nevoit să încep cu scuze (pentru activitatea «Of. poştal Codreanca»). Plicul cu răvaşul dumitale din 26.I.a.c. a ajuns la destinaţie pe data de 28.I.a.c., mi-a fost transmis pe 8.II.a.c.!!!

Reiau tema A. Arvat, cu regret, nu dispun de alte date afară de cele amintite anterior, o tradiţie a satului (mai exact a familiei) afirmă că părinţii protagonistului, ţărani de condiţie f. modestă, nedispunând de mijloace pt. întreţinerea lui la studii, mama viitorului savant s-ar fi angajat servitoare la Chişinău…

O fi fost…

În ce priveşte poza lui E. Gane: dispun doar de una – cea reprodusă în Cronologie pe care v-o ofer cu plăcere (dar şi cu regret că nu vă pot ajuta cu mai mult).

În ’91 (când colectam materiale pentru schiţa din LA) am fost în posesia unei poze a locului de veci (cimitirul din Buzău), dar am restituit-o doamnei Paula Stănculescu (fiica lui E. Gane), aşa încât…

Voi încerca să mai găsesc ceva, dar chestia e dificilă (fratele lui E.G., Artemon Gane, e plecat din localitate, la o fiică (Chişinău), dacă mai are ceva, dacă albumul familiei e la această fiică?...

O întrebare în legătură cu apropiata – sper! – apariţie a volumului IV al Basarabiei necunoscute, îi va cuprinde pe Vasile Harea, Th. Lujanschi, Grig. Dobândă, Rostislav Ocuşco – personalităţi destinul cărora a fost legat de istoria vechiului Liceu «B.P. Hasdeu»?

Mai e un om care «nu merită uitarea» – muzicianul (dirijor, compozitor, pedagog) Veaceslav Bulâciov. (El ne vine nouă, cobâlcenilor, rubedenie prin alianţă – ginere al fostului preot-paroh, Nicanor Roşca, căsătorit cu fiica mai mare a acestuia, Nina.)

Închei, urându-Vă, pe lângă sănătate (de care mulţi ducem lipsă!), noi realizări pe nobilul tărâm al scoaterii din anonimat a dăruiţilor fii ai acestui pământ, care în măsura capacităţilor au ţesut noosfera tragicei margini de ţară – Basarabia.

Tot binele!

Cu adâncă stimă şi preţuire,

Const. Bobeică”

Arhivarul chişinăuian Emil Gane a fost un om curajos. Dar acest curaj l-a costat scump.

Arestat de NKVD, el a fost obligat să explice originea unor scrieri ale sale şi îndeosebi a celor legate de URSS. Judecata a fost foarte dură, l-au dus în Gulag, tocmai pe insula Sahalin, unde a stat mai mult de nouă ani. O viaţă mai vitregă pentru un cercetător e greu de imaginat. Iar după eliberare nu i s-a mai permis, din cauza biografiei sale de fost deţinut politic şi al cenzurii politice, să-şi reconfirme calitatea de foarte bun publicist şi cercetător literar.

Ca şi cum el ar fi avut două vieţi: una până la 1947 şi alta după.

Una a avut culoare albă, cealaltă culoare neagră.

Iurie COLESNIC