Biblio Polis - Vol. 42 (2012) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
STUDII ŞI CERCETĂRI / ИССЛЕДОВАНИЯ / STUDIES AND RESEARCH
Nelly ŢURCAN
Rolul presei ştiinţifice în sistemul de comunicare ştiinţifică din Republica Moldova

Résumé

Le système actuel des publications scientifiques périodiques de la République de Moldova s’est configuré à l’aube des années ’90 du siècle passé. Selon les données de la Chambre Nationale du Livre, en 1992, sont apparues 14 revues scientifiques, tandis qu’en 2010 on parle de 72 titres. La croissance du nombre de revues scientifiques se produit en même temps avec le développement de l’activité éditoriale au niveau national, y compris à travers la croissance du nombre des publications périodiques de différents genres. Dans ce contexte, conformément aux données du Bureau National de la Statistique, le nombre des revues a augmenté de 99 titres en 2000 à 255 en 2009.

Etant donnés les résultats de l’évaluation, les revues scientifiques ont été classifiées en 4 catégories. Suite à l’évaluation, 71 revues ont obtenu le statut de publication scientifique de profil et ont été inclues dans trois catégories. Actuellement, deux revues font partie de la catégorie A, 19 – de la catégorie B et 50 – de la catégorie C. La surveillance du système des revues scientifiques accréditées par le CNAA permet de constater que certaines revues n’ont pas une apparition régulière, et que d’autres ont stoppé l’apparition pour une période. Ainsi, dans la période surveillée seulement 1200 numéros de revue ont été publiés, soit 82,9% du nombre total des numéros planifiés pour l’édition. De même, l’analyse quantitatif-qualitative permet de conclure que, pour une période de 5 ans, environ 83,6% du volume des revues représentent les articles scientifiques. Entre 2006 et 2010, 22.129 articles ont été publiés dans les revues accréditées par la CNAA. Le taux des articles d’un certain domaine scientifique est constant dans la période surveillée.

L’analyse des opinions des chercheurs de 10 institutions scientifiques de Moldavie désigne le fait que les revues scientifiques sont vues comme un moyen important de communication entre les savants. Environ 30% des interviewés ont apprécié les revues scientifiques comme l’instrument le plus important de communication formelle.

Mots clés: communication scientifique, publications scientifiques périodiques, revues scientifiques de la République de Moldova, l’analyse quantitatif-qualitative.

* * *

Sistemul modern de comunicare ştiinţifică s-a format în timpul lui Isaac Newton – 300 de ani în urmă, când dezvoltarea rapidă a ştiinţei avea nevoie de o formă instituţională ce ar oferi savanţilor informaţii privind rezultatele cercetărilor noi. Savanţii aveau nevoie de un mijloc de comunicare ce le-ar oferi posibilitatea nu, pur şi simplu, de a comunica, dar de a comunica pentru a disemina rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi a primi aprecieri privind aceste cercetări. Nevoia de comunicare ştiinţifică a generat apariţia unui nou mijloc de comunicare – revista ştiinţifică. Din acel moment, revista ştiinţifică, ca o modalitate de liberă circulaţie a cunoştinţelor ştiinţifice, joacă un rol important în asigurarea schimbului de informaţii între părţile interesate în comunitatea ştiinţifică şi constituie un mediu integrat de dialog.

A.J. Meadows a menţionat că, spre deosebire de comunicarea informală care adesea este efemeră şi la care participă numai un public restrâns, mijloacele formale de obicei sunt disponibile pentru o perioadă lungă de timp şi pentru o audienţă extinsă, iar revistele sunt exemple arhetipice ale comunicării formale [7, p. IX]. Timp de peste 300 de ani revistele ştiinţifice
s-au schimbat cardinal. Sistemul de reviste ştiinţifice a devenit destul de complex, implicând mai multe funcţii ale altor sisteme specializate, precum şi alţi participanţi care au modificat funcţiile sistemului.

Lucrările ştiinţifice publicate, inclusiv articolele din revistele ştiinţifice, nu sunt numai un rezultat semnificativ al activităţii sistemului ştiinţific al ţării, ele indică, de asemenea, gradul în care ţara este integrată în comunitatea ştiinţifică internaţională. De menţionat că numărul total de reviste ştiinţifice din întreaga lume depăşeşte 100 000.
Însă doar 10 000 din acestea sunt considerate „reviste din fluxul principal” („mainstream journals”) al ştiinţei, incluse în bazele de date Thomson ISI. După aceste date este apreciată performanţa ştiinţifică a oricărui colectiv sau individ pe plan internaţional. Contribuţia Moldovei în toate publicaţiile din lume în anul 2006 a fost de 0,04 % [6, p. 176]. Conform datelor pentru anul 2008 în Moldova numărul de articole ştiinţifice publicate în revistele cu factor de impact, per cercetător ştiinţific, a constituit 0,09. Pentru comparaţie, de exemplu, în Grecia numărul de articole ştiinţifice, per cercetător ştiinţific, publicate în revistele cu factor de impact este de 0,48; în Turcia – 0,39; Ungaria – 0,33; Polonia – 0,30; Germania şi Franţa – câte 0,29; Cehia – 0,27; SUA – 0,23; România – 0,21; Rusia şi Ucraina – câte 0,06; Belarus – 0,05 articole [6, p. 27]. Moldova are o performanţă modestă a ştiinţei pe plan mondial şi după indicatorii privind producţia ştiinţifică pentru perioada 1996-2010 este plasată pe locul 94 din 236 de ţări [9]. De asemenea, Moldova figurează cu 61 de publicaţii pentru un milion de locuitori, fiind depăşită de multe ţări, printre care Grecia cu 827 de publicaţii; România – 231; Bulgaria – 292; Bosnia şi Herţegovina – 76 [11, p. 191].

Aceste date demonstrează că în Moldova sistemul ştiinţei este relativ nedezvoltat [11, p. 188]. Sunt, deci, necesare măsuri radicale de reformă pentru a îmbunătăţi sistemul de cercetare în Republica Moldova. Esenţa acestei reforme este transformarea cercetării ştiinţifice din Moldova într-un pilon al dezvoltării economice, aşa cum este ea în multe alte ţări în tranziţie. Schimbările au fost iniţiate prin aprobarea în anul 2004 a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova [4].

Este necesar să remarcăm că în contextul acestor schimbări a fost necesară şi reformarea sistemului de reviste ştiinţifice atât în calitate de mijloc de comunicare ştiinţifică, cât şi de validare a rezultatelor de cercetare ştiinţifică.

Sistemul publicaţiilor periodice în perioada postsovietică a suferit transformări radicale. Problemele economice, în primul rând, au influenţat funcţionarea sistemului de reviste, care reflectă şi situaţia existentă în sistemul de cercetare-dezvoltare din Moldova. Sistemul actual al publicaţiilor periodice ştiinţifice din Republica Moldova a început să se configureze la începutul anilor ’90 ai secolului trecut. Sistemul publicaţiilor periodice din perioada sovietică fusese desfiinţat, unele reviste şi-au încetat apariţia, altele au sistat pentru o perioadă publicarea materialelor. În afară de aceasta, în condiţiile unui stat independent, Moldova trebuia să-şi constituie propriul sistem de comunicare ştiinţifică pe baza revistelor ştiinţifice. În primii ani de independenţă se editau doar câteva reviste ştiinţifice, lansate încă în perioada sovietică, cum ar fi, de exemplu, Agricultura Moldovei sau Электронная oбработка материалов. Potrivit datelor Camerei Naţionale a Cărţii din Republica Moldova (CNC), în anul 1992 au văzut lumina tiparului 14 reviste ştiinţifice, iar către anul 2009 numărul lor a ajuns la 71 de titluri[1] (fig. 1).

Menţionăm că în statistica CNC sunt incluse doar publicaţiile periodice ştiinţifice înregistrate la CNC şi care au obţinut ISSN. În acelaşi timp, remarcăm că în total la CNC sunt înregistrate 122 de reviste ştiinţifice şi ştiinţifico-practice, însă unele dintre ele apar neregulat sau instituţia editorială nu respectă Depozitul Legal, reglementat prin câteva legi.

În general, sporirea numărului de reviste ştiinţifice are loc concomitent cu dezvoltarea activităţii editoriale la nivel naţional, inclusiv prin creşterea numărului de publicaţii periodice de diferite tipuri. Astfel, conform datelor Biroului Naţional de Statistică numărul revistelor a crescut de la 99 de titluri în anul 2000 la 255 în anul 2009. Tirajul anual sumar al acestora de asemenea s-a modificat nesemnificativ: de la 3431 mii de exemplare în anul 2000 până la 3257 mii de exemplare în anul 2009 [2, p. 212]. Totodată, tirajul fiecărui titlu de revistă s-a micşorat aproape de trei ori. Dacă în anul 2000 tirajul mediu al unei reviste era de 346 de exemplare, în anul 2009 tirajul mediu al unui serial a scăzut până la 128 de exemplare.

Revistele ştiinţifice determină nivelul de cercetare în diferite discipline academice. Există o interacţiune între nivelul de dezvoltare instituţională, de recunoaştere socială, numărul şi diversitatea revistelor ştiinţifice. Acest lucru este evident şi în cazul revistelor ştiinţifice din Moldova.

Pentru Republica Moldova este actuală problema monitorizării producţiei ştiinţifice şi a evaluării performanţelor în cercetare la nivel internaţional [3, p. 8]. Cu scopul asigurării sistemului de calitate în prezentarea producţiei ştiinţifice, în anul 2008, prin hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (CSŞDT) în comun cu Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare (CNAA) a fost aprobat Regulamentul cu privire la evaluarea şi clasificarea revistelor ştiinţifice [8]. Acest Regulament a marcat un moment de referinţă în evaluarea presei periodice ştiinţifice din Republica Moldova. Regulamentul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2009. În conformitate cu rezultatele evaluării, revistele ştiinţifice din Republica Moldova sunt clasificate în patru categorii. În urma evaluării, 71 de reviste au obţinut statutul de publicaţie ştiinţifică de profil şi au fost incluse în trei categorii. În anul 2011, în urma reevaluării şi acreditării revistelor ştiinţifice, unele publicaţii au fost transferate la alte categorii, au fost incluse câteva reviste noi, iar câteva seriale au pierdut statutul de revistă ştiinţifică. Actualmente, din categoria A fac parte două reviste, din categoria B – 19 reviste, şi din categoria C – 50 de reviste.

Revistele acreditate acoperă 23 de profiluri ştiinţifice. În categoria A au fost incluse revistele Moldavian Journal of the Physical Sciences şi Surface Engineering and Applied Electrochemistry (Электронная oбработка материалов), care au fost acreditate pentru două profiluri ştiinţifice: Ştiinţe fizico-matematice şi Tehnică. Revistele din categoria B acoperă 16 profiluri ştiinţifice, în timp ce alte cinci profiluri sunt prezentate doar de revistele ştiinţifice de categoria C. Două profiluri ştiinţifice nu sunt acoperite de reviste ştiinţifice acreditate: Arhitectură şi Ştiinţe militare şi securitate naţională. Menţionăm că ponderea anumitor categorii de reviste diferă în cadrul profilurilor ştiinţifice concrete. Astfel, cele mai multe reviste ştiinţifice sunt acreditate pentru profilul Economie – 14 reviste. Pentru profilul Drept au fost acreditate 13 reviste, pentru profilurile Tehnică şi Medicină – câte 11 reviste şi câte nouă reviste pentru profilurile Istorie, Pedagogie şi Ştiinţe fizico-matematice.

Ştiinţa, în majoritatea cazurilor, este o activitate colectivă, iar fără o interacţiune între membrii comunităţii ştiinţifice producerea de cunoştinţe ştiinţifice poate să se stopeze sau face posibilă dublarea excesivă a producţiei ştiinţifice. Interacţiunile sociale între cercetători reprezintă un factor-cheie pentru producerea cunoştinţelor ştiinţifice, datorat inclusiv normelor[2] care reglementează instituţionalizarea ştiinţei [5, p. 116]. Aceasta transformă producţia ştiinţifică nu atât într-un rezultat al efortului unui cercetător, ci, mai degrabă, este rezultatul unui proces cognitiv care implică întreaga comunitate ştiinţifică.

Sistemul revistelor ştiinţifice are misiunea de a realiza un echilibru între informaţia difuzată şi interacţiunea socială a savanţilor. Din acest punct de vedere, calitatea revistelor ştiinţifice reflectă atât performanţele obţinute în cercetarea ştiinţifică, cât şi nivelul de interacţiune socială între savanţi.

În scopul studierii interacţiunii sociale prin intermediul revistelor ştiinţifice am abordat analiza multidimensională a sistemului de reviste ştiinţifice din Moldova. Au fost supuse analizei cantitative şi calitative 71 de publicaţii ştiinţifice acreditate de CNAA. Monitorizarea revistelor este limitată cronologic pentru perioada anilor 2006-2010. Stabilirea acestei perioade a fost impusă de mai mulţi factori. În primul rând, vectorul analizei a fost direcţionat către perioada nemijlocit după aprobarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, în al doilea rând, este perioada de până şi după acreditarea revistelor ştiinţifice.

Cu părere de rău, în Moldova nu există o bază de date naţională care să ne permită realizarea analizei productivităţii ştiinţifice, determinarea impactului revistelor ştiinţifice la nivel naţional prin aplicarea indicatorilor scientometrici. Din aceste motive au fost analizate de visu 71 de reviste acreditate. Ca surse de consultare a revistelor au servit: Camera Naţională a Cărţii, care deţine Depozitul Legal al publicaţiilor apărute pe teritoriul Republicii Moldova; Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, Biblioteca Ştiinţifică Centrală „A. Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, precum şi bibliotecile universităţilor.

Analiza revistelor a fost axată pe câţiva indicatori care ne permit să determinăm nivelul de interacţiune între savanţi la nivel de coautori, precum şi la nivelul de productivitate ştiinţifică pe plan naţional. Pentru analiza revistelor ştiinţifice au fost determinate următoarele categorii de indicatori: periodicitatea apariţiei revistei; numărul de articole publicate în revistă; volumul total al revistei, precum şi volumul articolelor ştiinţifice publicate în fiecare număr al revistei; numărul de autori pentru fiecare articol ştiinţific.

Monitorizarea sistemului revistelor ştiinţifice acreditate de CNAA s-a desfăşurat în perioada august 2010 – decembrie 2011. Pentru a putea face o analiză comparată între diferite categorii de reviste, în funcţie de conţinutul de bază, revistele ştiinţifice au fost catalogate convenţional în cinci grupe[3]: (1) Ştiinţe fizico-matematice, Chimie, Tehnică, Informatică; (2) Ştiinţe ale naturii, Ştiinţe agricole; (3) Medicină, Farmacie, Medicină veterinară; (4) Ştiinţe economice; (5) Ştiinţe socioumane.

Rezultatele analizei ne permit să constatăm că unele reviste nu apar cu regularitate, iar altele şi-au sistat apariţia pentru o perioadă. De exemplu, în anii 2007-2008 nu s-a editat Anuarul ştiinţific: Muzică, Teatru, Arte plastice, din 2009 nu a fost editat niciun număr al revistei Drept. Economie. Informatică. De asemenea, în anul 2009 nu s-a editat Revista de etnologie şi culturologie, iar în anul 2008 – Analele ştiinţifice ale Asociaţiei Chirurgilor Pediatri Universitari din Republica Moldova. Sunt invocate o serie de argumente, printre care problemele financiare ale instituţiei responsabile de editarea revistei. În afară de aceasta, apariţia altor reviste nu este regulată şi suficient de operativă. Astfel, către începutul anului 2011, 12 reviste ştiinţifice nu au editat niciun număr din cele preconizate pentru anul 2010.

În total, pentru perioada monitorizată, a fost preconizată apariţia a 1448 numere de reviste, în timp ce au fost publicate doar 1200 de numere, 82,9 % din numărul total de numere planificate pentru editare. Menţionăm că destul de des redacţiile revistelor practică editarea comasată a două numere de reviste, în acest caz a fost calculată apariţia unui număr real de revistă. Totodată, această practică este folosită nu doar pentru comasarea numerelor în cadrul unui an, dar şi pentru comasarea volumelor anuale. De exemplu, în anul 2009 au apărut şase volume ale revistei Stratum plus pentru perioada 2005-2009. Cea mai mare discrepanţă între numărul volumelor planificate pentru editare şi al celor apărute se observă în ştiinţele socioumane, ea reprezintă 171 de numere.

Din punctul de vedere al materialelor publicate, conţinutul revistelor este divers: articole ştiinţifice, recenzii, opinii, strategii, proiecte de legi, aprecieri ale savanţilor etc. Dat fiind faptul că produsul final principal al activităţii ştiinţifice, prin care sunt comunicate rezultatele cercetărilor ştiinţifice, îl reprezintă articolul ştiinţific, a fost analizată ponderea acestui gen de document în cadrul revistelor acreditate. În urma analizei cantitativ-calitative s-a constatat că raportul dintre volumul total al revistelor şi volumul articolelor este aproximativ identic pe parcursul perioadei studiate, de la 80,2 %, în anul 2006, până la 84,7 %, în anul 2010. Iar pentru perioada de cinci ani circa 83,6 % din volumul revistelor reprezintă articolele ştiinţifice.

A fost remarcat deja că interacţiunea socială a savanţilor la nivel formal se realizează prin intermediul publicaţiilor ştiinţifice. Analiza publicaţiilor ştiinţifice ne permite să evidenţiem aportul savantului în realizarea unei cercetări, precum şi relaţiile de colaborare la nivelul unui grup de cercetători sau la nivel instituţional.

În perioada 2006-2010, în revistele acreditate de CNAA au fost publicate
22 129 de articole. Rata articolelor dintr-un anumit domeniu ştiinţific în perioada 2006-2010 este practic constantă (fig. 2).

Astfel, articolele din domeniul ştiinţelor socioumane reprezintă circa 44 % din totalul articolelor publicate în revistele analizate. Acest fapt demonstrează că la nivel naţional cercetarea ştiinţifică este dominată de ştiinţele socioumane. Posibil că aceasta se datorează unei libertăţi şi revigorări în cercetările socioumane, în care, timp îndelungat, „cadrele erau supuse unei riguroase selectări ideologice, iar rezultatele muncii cercetătorilor erau strict reglementate de conjuncturismul partinic” [10, p. 275]. În acelaşi timp, remarcăm că ponderea publicaţiilor savanţilor moldoveni în domeniul ştiinţelor socioumane la nivel internaţional este foarte modestă. Conform datelor din Web of Science (WoS), în perioada 2001-2010 au fost indexate 28 de publicaţii, iar cota publicaţiilor din domeniul ştiinţelor socioumane reprezintă în medie 0,7 % pe an.

În domeniul medicinei, la nivel naţional, de asemenea a fost publicat un număr mare de articole. Astfel, numărul de articole în domeniul medicinei, farmaciei şi medicinei veterinare reprezintă 26,6 % din totalul articolelor publicate în revistele acreditate în perioada 2006-2010. Cercetarea noastră a avut ca obiectiv de a determina nivelul de interacţiune socială a savanţilor prin participarea în comun la publicarea articolelor ştiinţifice. Analiza revistelor ştiinţifice din Moldova a permis să constatăm că nivelul de colaborare este diferit în ştiinţele reale, fundamentale, medicină şi în ştiinţele socioumane.

În urma cercetării constatăm că în domeniul ştiinţelor fizico-matematice, chimiei, tehnicii şi informaticii nivelul de colaborare este destul de înalt, circa 63 % din articolele publicate sunt un rezultat al cercetării comune şi au fost scrise de doi-trei sau mai mulţi autori. În domeniul ştiinţelor naturii şi în cel al medicinei articolele scrise în colaborare reprezintă 55,5 % şi, respectiv, 60,6 % din numărul de articole publicate în perioada 2006-2010. În acelaşi timp, în domeniul ştiinţelor economice – 26,3 %, iar în domeniul ştiinţelor socioumane doar 17,2 % din articolele publicate în perioada 2006-2010 au fost scrise în colaborare.

Pe baza rezultatelor obţinute concluzionăm că domeniul ştiinţelor socioumane, precum şi cel economic sunt domenii de cercetare preponderent individuale, ceea ce explică publicarea unui număr mai mare de articole semnate de un singur autor. Colaborarea savanţilor şi, respectiv, comunicarea lor este destul de intensivă în domeniul ştiinţelor naturii, medicinei, ştiinţelor fizico-matematice, chimiei şi tehnicii. Constatăm, de asemenea, că nivelul de colaborare este diferit şi depinde de sfera de cercetare. Indubitabil, în domeniile de cercetare ştiinţifică care implică participarea specialiştilor din mai multe ramuri, cum ar fi medicina, biochimia ş.a., colaborarea este în extensiune. Astfel, rata articolelor publicate în colaborare în domeniul medicinei s-a majorat de la 61 % în anul 2006 la 63 % în anul 2010. În domeniul ştiinţelor fizico-matematice, chimiei, tehnicii şi informaticii numărul articolelor scrise în colaborare, de asemenea, atestă o creştere permanentă, rata lor mărindu-se de la 58,7 %, în anul 2006, la 61,8 %, în anul 2010. Aceste publicaţii sunt un rezultat de cooperare atât în cadrul instituţiei, colaborării interinstituţionale, cât şi a celei internaţionale. Unul din motivele care contribuie la sporirea cooperării în publicarea articolelor, în special cu participare internaţională, este simplificarea comunicării prin intermediul internetului şi al poştei electronice. În acelaşi timp, menţionăm că intensitatea colaborării este diferită chiar şi în cadrul grupului ştiinţelor fizico-matematice, chimiei, tehnicii şi informaticii. Astfel, interacţiunea savanţilor în domeniul chimiei, care se soldează cu articole scrise în colaborare, este mai fecundă în comparaţie cu rezultatele colaborării savanţilor în domeniul matematicii sau chiar în domeniul fizicii. Analiza cantitativ-calitativă a revistelor Chemistry Journal of Moldova, Computer Science Journal of Moldova şi Moldavian Journal of the Physical Sciences a demonstrat că numărul articolelor scrise în colaborare şi publicate în revista Chemistry Journal of Moldova constituie 81,5 % din totalul articolelor publicate în această revistă în perioada 2006-2010. În revista Computer Science Journal of Moldova numărul articolelor publicate în colaborare reprezintă 49,5 % din articolele publicate în perioada nominalizată, iar în revista Moldavian Journal of the Physical Sciences articolele scrise în colaborare reprezintă 79,8 % din totalul de articole publicate în ultimii cinci
ani.

Helmut Abt a constatat că există deosebiri între diferite ştiinţe în ceea ce priveşte numărul mediu de autori pentru un articol. Astfel, H. Abt afirmă că, în cele 16 domenii analizate, numărul de autori per articol variază de la 2,83 autori per articol în matematică până la 9,41 în domeniul fizicii [1, p. 110]. Analiza cantitativ-calitativă a revistelor ştiinţifice din Moldova a demonstrat că numărul de autori per articol de asemenea variază în diferite domenii de cercetare. Astfel, în medie, în domeniul ştiinţelor fizico-matematice, chimiei, tehnicii şi informaticii se atestă un număr de 2,5 autori per articol. De remarcat însă că şi în cadrul acestor ştiinţe se observă diferenţe evidente: sunt identificaţi 3,98 de autori per articol în domeniul chimiei, 3,51 în domeniul fizicii sau 2,38 de autori per articol în domeniul energeticii.

Revistele joacă un rol vital în diseminarea informaţiilor în cadrul disciplinelor, iar articolele publicate formează temelia pe care se bazează în continuare activitatea ştiinţifică. Prezervarea informaţiei ştiinţifice prin intermediul articolului şi al revistei ştiinţifice are o importanţă esenţială pentru cercetările ştiinţifice.

Analiza opiniilor cercetătorilor din 10 instituţii ştiinţifice din Moldova denotă faptul că revistele ştiinţifice sunt considerate drept cel mai important mijloc formal de comunicare în ştiinţă. Astfel, 30,5 % din respondenţi au apreciat că revistele ştiinţifice sunt cel mai important mijloc de comunicare formală.

În acelaşi timp a fost solicitată opinia savanţilor cu referire la funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească o revistă ştiinţifică (fig. 3). În topul funcţiilor atribuite revistelor ştiinţifice sunt diseminarea informaţiei ştiinţifice (65 %), certificarea calităţii cercetării (47,4 %), validarea rezultatelor cercetării ştiinţifice (47,2 %), crearea imaginii cercetătorului (36,8 %) şi arhivarea cunoştinţelor ştiinţifice (36,2 %). Constatăm deci că oamenii de ştiinţă din Moldova atribuie şi apreciază aceleaşi funcţii ale revistelor ştiinţifice.

30,4 % din cei chestionaţi au menţionat că diseminarea operativă a informaţiei este foarte importantă atunci când este publicat un articol în revistă, 48,3 % au apreciat această funcţie ca fiind importantă şi doar 0,9 % consideră diseminarea operativă neimportantă. Valoarea altei funcţii – înregistrarea cercetării, de asemenea este apreciată prin faptul că permite unui savant să pretindă la prioritatea rezultatelor cercetării, iar prin publicarea articolului într-o revistă ştiinţifică sunt garantate drepturile de autor. Astfel, 52,6 % din respondenţi consideră că în cazul publicării unui articol este foarte important ca revista să asigure posibilitatea de a păstra drepturile de autor.

Funcţia de certificare este asigurată prin calitatea revistei (cum ar fi, calitatea procesului de recenzare şi încrederea colegiului de redacţie). Mai mult de o treime (39,5 %) din subiecţii sondajului au apreciat calitatea revistei ca fiind cel mai important factor în căutarea informaţiei ştiinţifice, iar 24,7 % au remarcat reputaţia colegiului de redacţie ca fiind foarte importantă pentru publicarea într-o revistă ştiinţifică. De asemenea, crearea imaginii cercetătorului prin promovarea rezultatelor cercetărilor sale a fost apreciată ca foarte importantă de 48,5 % respondenţi, care consideră această funcţie destul de valoroasă când se ia decizia de a publica un articol.

În concluzie, putem menţiona că publicarea ştiinţifică este un sistem comunicaţional necesar comunităţii ştiinţifice pentru a-şi valida rezultatele cercetărilor ştiinţifice, precum şi pentru a informa comunitatea academică sau publicul larg despre ele.

Sistemul de reviste ştiinţifice din Moldova include 71 de reviste acreditate, dintre care doar două sunt catalogate în categoria A, având vizibilitate internaţională. Din categoria B fac parte 19 reviste şi din categoria C – 50 de reviste. Actualmente, din punct de vedere tematic, revistele acoperă 23 de profiluri ştiinţifice.

Revistele ştiinţifice din Moldova nu înregistrează o apariţie regulată şi operativă. Anual nu văd lumina tiparului circa 15 % din numerele preconizate. Pentru perioada de cinci ani circa 83,6 % din volumul revistelor reprezintă articolele ştiinţifice, restul volumului este acoperit de recenzii, informaţii despre conferinţe ştiinţifice, articole consacrate aniversărilor savanţilor etc.

În perioada 2006-2010, în revistele acreditate de CNAA au fost publicate
22 129 de articole. Articolele din domeniul ştiinţelor socioumane reprezintă circa
44 % din totalul articolelor publicate în revistele analizate.

Circa 50 % din cercetătorii din Moldova consideră că revistele ştiinţifice sunt un mijloc important de comunicare, iar o treime din respondenţi au apreciat că revistele ştiinţifice sunt cel mai important mijloc de comunicare formală.

Referinţe bibliografice

1. Abt, H.A. The frequencies of multinational papers in various sciences. In: Scientometrics. 2007, vol. 72, nr. 1, p. 105-115.

2. Anuarul statistic al Republicii Moldova. Ch.: Statistica, 2010. 572 p.

3. Canţer, Valeriu; Minciună, Vitalie; Toma, Simion. Modernizarea sistemului naţional pentru acreditare orientat spre sporirea eficienţei şi calităţii cercetării. În: Akademos. 2009, nr. 2 (13), p. 8-14.

4. Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova. În: Monitorul Oficial. 2004, nr. 125-129, 30 iulie, p. 1479-1483.

5. David, P.A. Communication norms and the collective cognitive performance of invisible colleges. In: Creation and transfer of knowledge. Berlin: Springer-Verlag, 1998, p. 115-161.

6. Duca, Gheorghe. Contribuţii la societatea bazată pe cunoaştere (Knowledge Society). Ch.: ÎEP Ştiinţa, 2007. 288 p.

7. Meadows, A.J. Communicating research. London: Academic Press. 1998. 226 p.

8. Regulamentul cu privire la evaluarea şi clasificarea revistelor ştiinţifice [on-line]. 2008 [citat pe 28.02.2012]. Disponibil: http://www.cnaa.md

9. SCImago. SJR – SCImago Journal & Country Rank [citat pe 28.02.2012]. Disponibil: http://www.scimagojr.com

10. Spătaru, Tatiana. Formarea responsabilităţii ecologice în contextul dezvoltării durabile a societăţii (în baza investigaţiilor sociologice din Republica Moldova): Teza de doctor habilitat în sociologie la specialitatea 22.00.04. Ch.: AŞM, 2005. 343 p.

11. UNESCO. Science Report 2010: The current status of science around the World. Paris: UNESCO Publishing, 2010. 538 p.

[1]Statistica CNC privind publicaţiile periodice nu reflectă informaţia cu privire la publicaţiile continue, de tipul analelor ştiinţifice, acestea fiind incluse în statistica de editare a cărţilor.

[2] Patru norme majore (comunitarism, universalism, dezinteres, scepticism organizat), care reprezintă etosul ştiinței, au fost definite de R. Merton în lucrarea A note on Science and democracy, publicată în 1942.

[3] Catalogarea revistelor s-a realizat conform profilurilor ştiinţifice aprobate pentru perioada 2008-2010.

Conf. univ. dr. Nelly ŢURCAN,
Universitatea de Stat din Moldova

Bibliopolis - www.hasdeu.md
Bibliopolis - www.hasdeu.md
Bibliopolis - www.hasdeu.md