Biblio Polis - Vol. 39 (2011) Nr. 2 (Serie nouă)  
ARHIVA  
STUDII ŞI CERCETĂRI / ИССЛЕДОВАНИЯ / STUDIES AND RESEARCH
Valentina TOPALO
Susţinerea informaţională şi documentară a cercetărilor ştiinţifice universitare

„Informaţia ştiinţifică este recunoscută azi ca o investiţie şi o resursă, ca o materie primă absolut necesară dezvoltării utilizatorului, fiecărui domeniu de cercetare ales de el.” (Din prevederile Procesului de la Bologna)

Abstract

The Scientific Library of the State University „A. Russo”, Balti participates to the research and study process, offering information services, necessary to the: acquisition, conservation, collection management. The library is involved in 16 research projects, 12 institution projects, 1 state project, and 3 university projects. All researches are supported by the logistic and efforts of its employees. In 2007 was founded the Council of Science Research in order to elaborate the strategies and research directions. The library collaborates with Journal Donation Project, World Bank, Council of Europe, NATO, and UNDP. The users have access to the Internet and international databases: EBSCO, GREEN FILE, AGORA, HEIN on-line, databases of ONU, Council of Europe, NATO, World Bank, Jurist, local OPAC, Scanned Summary, collection, online exhibitions.

Keywords: scientific information, library collection, science research, information support, State University „A. Russo”, Bălţi.

În literatura de specialitate sau în „memorii ale istoriei bibliotecilor universitare” au fost realizate mai multe definiţii şi specificări sugestive: „bibliotecile universitare sînt instituţii create pentru a asigura profesorilor şi instituţiilor de învăţămînt subsidiile bibliografice necesare cercetării şi studiilor”, „simbol al autonomiei profesorului”, „loc de întîlnire a culturilor”, „factor de erudiţie”, „inima universităţii; niciun alt factor, în afară de cel uman, nu este atît de legat de calitatea învăţămîntului universitar”, „parte din sfera ştiinţei şi inovării”.

De 65 de ani, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi este parte integrantă a procesului de studiu şi de cercetare, organizînd serviciile informaţionale, racordîndu-le la necesităţile stringente ale învăţămîntului modern: achiziţionare, conservare, sistematizare, administrare a colecţiilor documentare ştiinţifice. BŞU asigură accesul la bazele de date, contribuie la implementarea tehnologiilor informaţionale din generaţia nouă – Web 2.0 şi Biblioteca 2.0, oferă spaţii confortabile de cercetare ştiinţifică, analizează interesele şi nivelul de satisfacţie a utilizatorilor, formîndu-le competenţe de cultură informaţională.

La universitate există o bogată tradiţie de cercetare, tradiţie consolidată prin eforturile unor animatori ai vieţii ştiinţifice, care au reuşit să creeze şcoli de cercetare. E cazul să menţionăm în acest context: Şcoala de radiofizică, înfiinţată de profesorul şi savantul Nicolae Filip, Şcoala de lingvistică rusă, ctitorită de profesorul Victor Mighirin. În anii ’90, tradiţia a fost continuată de şcolile doctorale la specialităţile limbi romanice (limba franceză), condusă de profesorul Ion Manole, şi limba română, diriguită de profesorul Ilarion Matcovschi, apoi, Şcoala de matematică – cea care a dat savanţi cu renume mondial, precum Valentin Belousov şi Israil Gohberg.

Sînt puse în practică 16 proiecte de cercetare ştiinţifică, 12 proiecte instituţionale, un proiect din cadrul programului de stat, trei proiecte din cadrul universităţii ce fac parte din două profiluri de cercetare (Teoria şi metodologia curriculumului educaţional şi Proprietăţile fizice ale substanţelor în diverse stări) şi finanţarea de către stat a două direcţii strategice: Nr. 2. Valorificarea resurselor umane şi informaţionale pentru dezvoltarea durabilă şi Nr. 5. Nanotehnologii, inginerie industrială, produse şi materiale. Universitatea de Stat „A. Russo” a fost acreditată academic în 2002 şi 2007. Drept rezultat al acreditării ştiinţifice din 2006, universitatea a devenit membru de profil al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, fiind deschisă totodată şi filiala acesteia.

„Toate cercetările sînt susţinute prin logistica şi efortul indispensabil al angajaţilor Bibliotecii Ştiinţifice Universitare”, menţionează Maria Şleahtiţchi, conferenţiar universitar, doctor în filologie, prorector pentru activitatea ştiinţifică (vezi: Buletinul rectoratului, 2010, nr. 15, şi Făclia, 16 oct. 2010). Numai într-un an academic au fost selectate şi puse la dispoziţie 1850 de informaţii, 1400 de pagini imprimate destinate elaborării monografiilor. La fel, au fost selectate 107 titluri de documente pentru managerii universităţii, fiind elaborate şi 26 de bibliografii selective cu aceeaşi destinaţie.

În anul 2007, la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi a fost creat Consiliul de Cercetare Ştiinţifică, care are menirea de a elabora strategii şi direcţii de cercetare. Un reprezentant al bibliotecii este membru al acestui consiliu. Atunci cînd la Senat este pusă în discuţie calitatea suportului bibliografic al cercetărilor ştiinţifice, conducerea bibliotecii participă la şedinţele acestuia, precum şi la şedinţele consiliilor facultăţilor cînd problema evaluării susţinerii informaţionale şi documentare a cercetărilor figurează pe ordinea de zi. Merită menţionate ambiţia şi devotamentul, originalitatea şi consecvenţa staffului BŞU, factor determinant al cercetărilor de succes. Exemplificăm:

 şedinţa solemnă consacrată aniversării a 65-a de la fondarea Universităţii de Stat „Alecu Russo” a fost deschisă cu filmul Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi – 65 de ani, realizat de bibliotecarii noştri;

 la 8 octombrie 2010, Biblioteca Ştiinţifică a participat la lucrările Conferinţei ştiinţifice internaţionale Abordarea prin competenţe a formării universitare: probleme, soluţii, perspective, consacrată aceluiaşi eveniment;

 la 29 octombrie 2010, a avut loc ediţia a VI-a a Colocviului ştiinţific studenţesc Interuniversitaria, consacrat aniversării a 65-a de la fondarea Universităţii de Stat „Alecu Russo” şi a Bibliotecii Ştiinţifice din Bălţi;

 la 5 şi 6 noiembrie 2010, şi-a ţinut lucrările Conferinţa ştiinţifică internaţională (cu participare la distanţă) Rolul tehnologiilor informaţionale în pregătirea profesională a specialiştilor profilului economic, organizată de Catedra de economie;

 pe 30 mai 2009, angajaţii BŞU au participat la un şir de conferinţe ştiinţifice internaţionale, consacrate aniversării a 55-a de la fondarea Facultăţii de limbi şi literaturi străine şi a Facultăţii de pedagogie, psihologie şi asistenţă socială.

Bibliotecarilor BŞU li s-au decernat: medalia Mihai Eminescu, titlul onorific Om Emerit, Diploma de gradul I a Guvernului RM, diplome ale Ministerului Culturii şi Turismului, Asociaţiei Bibliotecarilor din RM, Primăriei Municipiului Bălţi, din partea rectoratului Universităţii de Stat „A. Russo”.

O seamă de studii şi analize cu caracter biblioteconomic sînt menite să dea măsura propriilor calităţi în raport cu exigenţele utilizatorului. Asemenea studii au vizat volumul şi valoarea informaţională a colecţiilor enciclopedice ce numără peste un milion de documente; fondul ce conţine 270 de mii de titluri în 42 de limbi ale lumii, toate în conformitate cu direcţiile de cercetare ale universităţii. Cei 13 mii de cititori ai BŞU vizitează instituţia noastră de 630 mii de ori pe an, împrumutînd 1400 mii de documente şi efectuînd 35 381 de vizite virtuale pe site-ul bibliotecii. Noi achiziţionăm anual circa 5000 de titluri de documente în 12-15 mii de exemplare. Colecţiile sînt completate prin Depozitul Legal, achiziţionări, transfer, donaţii, în urma colaborărilor naţionale şi internaţionale cu parteneri din România, Elveţia, SUA, Japonia, Ucraina, Rusia, Franţa, Lituania. Donaţiile constituie 90 la sută din achiziţiile anuale ale BŞU.

Dimensiunea internaţională a colecţiilor semnifică o colaborare cu PNUD Moldova, Banca Mondială, Consiliul Europei, Journal Donation Project. Vizitele reprezentanţilor străini se înscriu în activităţile desfăşurate de către bibliotecă în vederea integrării colecţiilor ştiinţifice. Printre donatorii noştri de valoare se numără: Kaarina Immonen, coordonatorul rezident al ONU în Moldova, care, în cadrul vizitei la universitate, a donat CD-uri ale ONU, un calculator performant, echipament multifuncţional (imprimantă, aparat de scanare, xerox), un DVD/video player şi o bogată colecţie de documente. Ca rezultat al semnării Acordului de colaborare cu Universitatea Naţională „Iuri Fedkovici” din Cernăuţi, biblioteca a primit în dar 450 de documente: beletristică în limba ucraineană, cărţi pe diverse domenii; prin semnarea Acordului de colaborare cu Biblioteca Naţională a României şi Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti fondurile noastre s-au îmbogăţit cu circa o mie de titluri de documente noi româneşti din diverse domenii, conform profilului universitar. Alte daruri de carte au venit de la prestigioasa Editură „Humanitas”, ajunsă la noi prin bunăvoinţa inginerului Radu Moţoc, secretarul Asociaţiei „Pro Basarabia şi Bucovina”, Filiala „Costachi Negri” din Galaţi. A intrat în fondurile noastre şi colecţia particulară a locuitorului oraşului Bălţi Ioan Vasile Nicorici, constituită din 750 de exemplare (694 de titluri din domeniul teologiei şi cel al istoriei), colecţie care a aparţinut regretatului preot Gheorghe Armaşu şi care valorează actualmente 177 977 lei. Tot Ioan Nicorici a dăruit şi o colecţie de cărţi din domeniul ştiinţelor naturii. Colecţia dată include cărţi şi publicaţii periodice în limbile latină, greacă, slava veche, română şi rusă, apărute cu precădere între 1800 şi 1950 la tipografii şi edituri din Chişinău, Bucureşti, Cernăuţi, Kiev, Odesa, Moscova, Sankt Petersburg, Regensburg, München, Stuttgardt, Leipzig, Viena, Paris, Roma etc. Peste 500 de cărţi, inclusiv nouă titluri de publicaţii periodice, alcătuiesc fondul de carte veche şi rară, comori ale trecutului, care au servit la citirea şi cîntarea bisericească şi care constituie cea mai vizibilă mărturie de continuitate a spiritului românesc. Proprietarul valorilor de patrimoniu, Ioan Nicorici, îşi exprimă în actul de donaţie marea satisfacţie că această bogăţie de documente scrise „va susţine firul tradiţiilor întru păstrarea şi sporirea cunoştinţelor despre istoria civilizaţiei, cultura naţională, valorile moral-spirituale”.

Biblioteca a organizat colecţii de documente indispensabile cercetării: Bibliographia universitas, Vestigia semper adora, Deţinători ai titlului Doctor Honoris Causa, Universitaria, Personalităţi universitare bălţene, Scriitori universitari bălţeni, Promotori ai culturii.

Colecţiile internaţionale s-au completat şi datorită contribuţiei Institutului Cultural Român, Direcţiei Români în afara Ţării, Alianţei NATO şi a Ambasadei Lituaniei în RM, care numără 6748 de documente, fondurile de bază păstrîndu-şi conţinutul ştiinţific şi cultural tradiţional. Ele se structurează în felul următor: CD-uri ale ONU – 3509 documente, Filiala Institutului „Goethe” – 161, Fondul de carte „Wilhelmi” – 1758, Punctul de Informare al Biroului Consiliului Europei – 301, Biblioteca Regională a Băncii Mondiale – 299, Colecţia AGEPI – 351, Colecţia Institutului Cultural Român, Direcţia Români din afara Ţării – 268, Colecţia Alianţei NATO – 62, Colecţia Ambasadei Lituaniei în RM – 21 de documente.

Evident, cea mai mare parte a colecţiei o constituie cartea ştiinţifică – 47,3%, literatura didactică – 30,08%, beletristica – 19,41%, dintre care în limba română – 23%, în limba rusă – 64%, în alte limbi străine – 12,8%.

Biblioteca abonează prin Consorţiul EIFL Direct Moldova 12 baze de date ale EBSCOhost 2.0, din 2008 asigurată cu traducător în limba rusă, iar din 2010 şi în limba română; la fel, a obţinut acces la baza de date juridice MOLDLEX (Legislaţia Republicii Moldova), care cuprinde actele legislative ale R. Moldova.

Informaţia despre aceste colecţii este structurată în cataloagele tradiţionale şi electronice, care sînt expuse pe site-ul bibliotecii, oferind internauţilor posibilitatea de a se documenta din baza de date locală, care constituie 275 053 de înregistrări bibliografice sau 56% din toate titlurile de documente pe care le deţine biblioteca şi 123 121 de descrieri analitice, surse cu 80 de titluri accesibile on-line prin Biblioteca digitală, baze de date Sumar scanat, care numără circa 700 de sumare ale revistelor şi cărţilor în limbile engleză, germană, rusă, baza de date Lucrări muzicale de pe discuri de vinil în format MP3.

Un model de accesare a resurselor şi serviciilor bibliotecii este website-ul http://libruniv.usb.md, îmbunătăţit cu tehnologii Web 2.0, care include rubricile Întreabă bibliotecarul, propuneri pentru achiziţii, opinii, sugestii, gînduri, Anunţul zilei, revistele ştiinţifice Confluenţe bibliologice, Artă şi educaţie muzicală, Fizică şi tehnică, Limbaj şi context, Semn, blogul EIFL-OA, expoziţiile on-line informative Achiziţii noi, buletinele informative Achiziţii noi în colecţia bibliotecii, expoziţia Noi publicaţi ale profesorilor, expoziţii tematice on-line, linkurile reţelelor sociale YouTube, Facebook, Flickr etc.

Trebuie să spunem că de diversele tipuri de produse tradiţionale şi electronice beneficiază toate categoriile de cititori ai bibliotecii noastre: circa 500 de cadre didactice (peste 100 de doctori şi doctori habilitaţi, profesori, conferenţiari), 355 de masteranzi. Universitatea propune celor peste 10 000 de studenţi cu studii la zi şi cu frecvenţa redusă 30 de specialităţi, are opt facultăţi, 27 de catedre, 12 laboratoare şi ateliere.

Cercetătorii reprezintă un tip special de utilizatori, comparativ cu cei din domeniul tehnic şi al ştiinţelor umaniste. Dacă ne referim la împrumuturile în ansamblu, observăm că domeniul lingvistic este cel mai solicitat – 22%, iar ponderea cea mai mică este cea a ştiinţelor reale 4%, întîietatea în cazul limbilor de studiu şi de cercetare o deţine româna cu 54%, urmată de limba rusă – 24%, limbile străine – 20%, inclusiv limba ucraineană – 2%.

Pentru a face faţă provocărilor noilor tehnologii informaţionale, utilizatorilor li se oferă acces la reţeaua de internet, la bazele de date internaţionale EBSCO, GREEN FILE, AGORA, HEIN on-line, ale ONU, Consiliului Europei, Alianţei NATO, Băncii Mondiale, la baza de date naţionale Jurist, la bazele de date locale OPAC, Sumar scanat, colecţia de documente audio-vizuale şi electronice, expoziţiile on-line, webiografii prin 114 calculatoare (63 de locuri de lucru pentru utilizatori, inclusiv 49 cu acces la internet).

BŞU i s-a oferit acces electronic gratuit la bazele de date şi la articolele full-text şi full-image ale Bibliotecii Electronice a Băncii Mondiale – The World Bank Elibrary: World Development Indicators; Global Development Finance, Africa Development Indicators; Global Economic Monitor (5600 de lucrări ştiinţifice, articole în cadrul proiectului Biblioteca depozitară).

Remarcăm că BŞU face parte din cele 69 000 de biblioteci din 192 de ţări, care accesează documentele oficiale şi bazele de date bibliografice din sistemul documentar oficial al ONU, ce conţine documentele ONU, liste actualizate ale documentelor ONU şi agenţiilor ei (ODS); UNBISnet, catalogul de documente al ONU, publicaţii, discursuri şi rapoarte privind votul în Adunarea Generală (GA) şi SAT UNBIS Thesaurus, terminologia utilizată ca descriptori în analiza de documente şi alte materiale legate de programele şi activităţile ONU; Baza de date ONU-I-QUE (rapoarte şi materiale anuale ale sesiunilor şi comitetelor ONU); Baza de date bibliografice a Comisiei Economice pentru America Latină şi Caraibe (CEPAL); Baza de date cu privire la legislaţia marină; Baza de date a documentelor politice 1540 (punerea în aplicare a rezoluţiei Consiliului de Securitate 1540 din 2004), privind refuzul oricărei forme de sprijin actorilor care încearcă să achiziţioneze, să transporte, să folosească armele nucleare, chimice, biologice; Baza de date Lupta împotriva terorismului. Anual, aceste baze de date sînt accesate de circa 950 de utilizatori bălţeni.

Un subcapitol aparte îl constituie consultarea bazelor de date EBSCO Publishing în regim on-line, pe CD-uri şi DVD-uri. Compania editorială EBSCO Publishing din SUA, fondată în 1945 de către Elton Bryson Stephens (acronim EBSCO, adăugîndu-se suspensia .com), este cel mai utilizat instrument on-line de cercetare contra cost în universităţile din SUA, valabil, din 1999, şi pentru Republica Moldova. Înregistrînd peste un milion de căutări pe an, EBSCOhost este cel mai utilizat website ştiinţific din lume. Conform datelor statistice din anul 2010, Biblioteca Ştiinţifică ocupă prima poziţie printre Bibliotecile Consorţiului EIFL. Din discursul de inaugurare a Adunării Generale EIFL 2010, directorul ei Rima Kupryte a anunţat că, din 2010, Consorţiul se numeşte EIFL, renunţînd la .net după 10 ani de activitate, avînd un slogan („Knowledge without boundaries” – „Cunoştinţe fără frontiere”), iar din toamna anului 2010 va fi lansat un nou site.

Prin acest proiect este asigurat open access la rezultatele cercetărilor din reviste full-text cu profil umanist, social, ştiinţe exacte, economice, tehnologii. Actualmente, oferta informaţională a Bibliotecii Ştiinţifice este constituită din 12 baze de date: Academic Search Premier, Business Source Premier, MasterFile Premier, Regional Business, Educational Resources Information Center (ERIC), Medline, GreenFile etc .

Dr. Wilfrid Sühl-Strohmenger, profesor la Universitatea din Freiburg, redactor-şef al revistei germane Ştiinţele comunicării, concluziona în finalul unuia din articolele sale: „Cercetătorii aşteaptă, în primul rînd, dezvoltarea pe mai departe a bibliotecilor digitale, un management activ al informaţiei, mai multă consultare, soluţii pentru portaluri, acces direct şi necomplicat la informaţii...”

În circuitul informaţional documentar ce ţine de cercetare au fost organizate activităţi informaţionale, precum expoziţii (tematice, aniversare, in memoriam), peste 300 în fiecare an, expoziţii tematice on-line, reviste bibliografice tematice, Zilele informării, Zilele catedrei, Lunarul licenţiatului / masterandului, Săptămîna Accesului Deschis (OA), Ziua ştiinţei, care, conform Hotărîrii Guvernului RM nr. 511 din 23 aprilie 2002, se desfăşoară în ultima duminică a lunii mai, Zilele bibliotecii la facultate, Zilele ONU, Zilele tineretului. Merită a fi menţionate şi manifestările cultural-ştiinţifice organizate sub egida ONU, UNESCO: Anul Declaraţiei universale a drepturilor omului, Anul internaţional al limbilor, Anul Planetei Pămînt, Anul biodiversităţii, Anul tineretului şi lecturii în Republica Moldova, Anul patrimoniului cultural mondial UNESCO, Anul Ion Druţă, Anul dinastiei Cantemireştilor, Anul Grigore Vieru, Anul Frédéric Chopin. BŞU organizează în parteneriat cu comunitatea academică activităţi în Clubul cărţii, Clubul ONU / Centrul Educaţie Civică Europeană, cu participarea PNUD Moldova, Biroul Consiliului Europei din Moldova, Asociaţia „Pro Basarabia şi Bucovina”, Filiala „Costachi Negri”, Galaţi, facultăţile universităţii, Liceul şi Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”.

Prin aceste manifestări şi servicii efectuate pentru susţinerea cercetărilor ştiinţifice, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” a contribuit la optimizarea relaţiei informare-cercetare-dezvoltare, accelerînd procesul de transfer al informaţiilor utile de la surse spre utilizatori, ajutîndu-i pe aceştia în procesul de cercetare, de creaţie ştiinţifică şi de învăţămînt.

Valentina TOPALO, şef serviciu, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo”, Bălţi