Biblio Polis - Vol. 39 (2011) Nr. 2 (Serie nouă)  
ARHIVA  
STUDII ŞI CERCETĂRI / ИССЛЕДОВАНИЯ / STUDIES AND RESEARCH
Aliona Ţurcanu, Lidia KULIKOVSKI
Conceptul de design, înţelegerea şi aplicarea lui în spaţiile pentru copii la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”

Abstract

The design is a key element in the arranging of children library space, element changing the library image. It’s important to take consideration in this case the opinion of different people, the user interests, the personal and other aspects such as accessibility, functionality, esthetics, quality of the construction materials and decoration, furniture, lighting, colors, equipment etc. At present the librarians note the necessity of renovation and development of children libraries.

Keywords: design, interior design, library architecture, library spaces, public libraries, spaces for kids, furniture, space planning.[1]

În ultima sa lucrare, profesorul Ion Stoica afirma: „Arhitectura bibliotecilor are din ce în ce mai multe elemente ale spaţiilor de maximă complexitate, determinate şi dominate de prezenţa omului liber şi responsabil de propriul său destin. În locul circuitelor separate (intern şi public) şi al zonelor interzise, utilizatorului modern i se oferă modulări accesibile, acces orientat, opţiuni stimulative, disponibilitate pentru dialog, forme de a trăi şi de a folosi conectivitatea într-un mod cât mai apropiat de polifaţetarea naturală, dar potenţate de forţa mirobolantă a tehnologiilor.”* Aceasta înseamnă un design ad-hoc al spaţiului, care reprezintă interfaţa dintre utilizatorul real sau potenţial şi bibliotecă şi constituie în relaţie directă cu sentimentul pe care îl au despre instituţie. Ambianţa reprezintă efortul de a realiza un design care să producă efecte emoţionale specifice utilizatorilor ei, să facă plăcută folosirea bibliotecii şi să accentueze utilitatea ei. În acest sens, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a efectuat un studiu cu privire la designul spaţiilor pentru copii în bibliotecile publice.

Au fost solicitate opiniile privind designul spaţiilor pentru copii din filialele BM „B.P. Hasdeu” bibliotecarilor şi viitorilor specialişti (studenţi de la Facultatea de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării). Metoda de cercetare utilizată a fost sondajul, o modalitate eficientă în viziunea noastră, de a analiza opiniile şi sugestiile celor care pot îmbunătăţi designul în bibliotecile publice.

Sondajul a fost realizat în perioada februarie-martie 2011 de către bibliotecarii din reţeaua BM „B.P. Hasdeu”. Ancheta includea 11 întrebări dintre care opt au fost de tip închis, cu răspunsuri prestabilite cu mai multe variante de răspuns, şi trei de tip deschis. Prin aplicarea acestui chestionar am intenţionat să identificăm nivelul de conştientizare de către personalul bibliotecii a conceptului „Designul spaţiilor pentru copii în bibliotecile publice”; cum apreciază aceştia designul spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea; cum influenţează utilizatorii spaţiile, precum şi necesitatea renovării şi reamenajării spaţiilor în filialele BM „B.P. Hasdeu”. La chestionarul propus s-a dovedit receptiv personalul a 24 din cele 31 filiale ale BM „B.P. Hasdeu”. Ca grupuri din eşantion au fost: un director adjunct (din trei), trei manageri ai departamentelor (din şase), nouă şefi de filiale (din 20), 20 bibliotecari principali (din 20), 27 şefi de oficiu, 38 bibliotecari, şapte studenţi, în total 105 persoane, de diferite vârste (21-57 ani).

Care este noţiunea de „design” în viziunea Dvs.? a fost prima întrebare din chestionar, prin care se solicita definirea noţiunii de „design”. 67,3% din bibliotecarii intervievaţi înţeleg noţiunea de „design” la general, fără tratarea acesteia în relaţie cu biblioteca şi utilizatorii săi, mai exact, o percep ca pe:

1) o activitate creativă de amenajare a spaţiilor interioare;

2) o schiţă sau un plan menite să creeze nişte spaţii confortabile, care pot uimi;

3) imaginea unei încăperi.

Dintre ei 9,6% susţin că „designul” înseamnă aspectul exterior al unei construcţii, imaginea unei instituţii etc. 7,7% concep „designul” ca pe o disciplină, ce ţine de estetica obiectelor, începând cu conceperea obiectelor uzuale până la urbanism şi amenajarea peisajului. 3,8% susţin că „designul” este:

1) un proiect de creaţie;

2) o schiţă de proiect, care asigură unui produs un randament funcţional.

Doar 11,6% au manifestat o atitudine, care poate fi tratată ca neştiinţă în noţiuni elementare de design, lăsând fără răspuns această întrebare.

Putem afirma că majoritatea respondenţilor (88,4%) au răspuns corect la prima întrebare. Noţiunea de „design”, foarte amplă, întruneşte în sine toate opiniile expuse de cei chestionaţi. Îmbucurător este faptul că numărul celor care au tratat noţiunea de „design” în corelaţie cu biblioteca este mai mare.

Pentru o analiză mai profundă s-a recurs la opţiunea de a diviza intervievaţii după funcţiile pe care le ocupă: astfel, şefii de oficii înţeleg noţiunea de „design” drept o artă de amenajare a spaţiilor în general, şi a celor de bibliotecă în special. Unii dintre ei consideră „designul” ca arta de a îmbina armonios cerinţele de utilizare a unor produse de biblioteci. Bibliotecarii principali consideră, pe bună dreptate, că „designul” reprezintă aspectul exterior sau interior al unor încăperi din punct de vedere estetic, un model de amenajare a spaţiilor, felul cum arată un spaţiu, cum este decorat, ce mobilier conţine, punând accent pe o funcţionalitate maximă, dar şi pe aspect estetic. Şefii de filiale au aceleaşi păreri despre „design”, doar că se adaugă opinia că „designul” este schimbarea anturajului în cadrul unei instituţii conform diverselor principii, reorganizarea spaţiilor, întâlnirea frumosului cu utilul. Studenţii de la Facultatea de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării, specialitatea biblioteconomie, s-au dovedit a fi mai concreţi şi au tratat noţiunea de „design” în corelaţie cu biblioteca. Aceştia au opinat că „designul” este aranjarea spaţiilor în biblioteci, a mobilierului şi că autori ai „designului” sunt bibliotecarii înşişi.

Când auzim cuvântul design, instantaneu avem o multitudine de indicii şi de întrebări ce se agită simultan în minte. Această agitaţie de repere şi de necunoscut provoacă de cele mai multe ori confuzie. Confuziile sunt frecvente şi la nivel mai înalt. De exemplu, în revistele de amenajări de interior designul este confundat cu stilismul. De multe ori confuzia merge chiar până la a identifica arhitectul cu designerul. Acest lucru se întâmplă, în primul rând, datorită neinformării şi circuitelor de comunicare închise ale specialiştilor, iar apoi datorită proximităţii sferelor de activitate.

Analizând datele din tabelul nr. 1, în care se prezintă răspunsurile obţinute la întrebarea Ce înseamnă, în viziunea Dvs. design în biblioteca publică? Clasaţi opţiunile, atribuindu-le un număr de la 1 (cel mai corect) la 8 (incorect), se constată că 26% consideră incorect că designul în bibliotecă înseamnă arhitectura localului.

Dar, în acelaşi timp, 19% din cei intervievaţi cred totuşi că designul în bibliotecă se referă la arhitectura localului, ca urmare, acest răspuns constată că bibliotecarii nu ştiu ce înseamnă design în bibliotecă şi nu consideră că implicarea bibliotecarului în amenajarea spaţiilor pentru copii este obligatorie. Cel mai corect au răspuns 39% din cei chestionaţi care au pledat pentru răspunsul b) aranjamente interioare, luând în consideraţie că designul în biblioteci înseamnă nu altceva decât amenajarea unor spaţii estetice, comode, funcţionale etc. Faptul că designul în bibliotecă ţine de aranjamentele exterioare, îl consideră incorect 17% din cei chestionaţi.

Pentru opţiunea inclusă în punctul d) spaţii estetic amenajate au optat 22% susţinând că este corect, şi 20% au dat cel mai corect răspuns. Astfel, putem afirma că 42% din bibliotecari înţeleg corect noţiunea de design aplicat în activitatea bibliotecii publice şi sunt mai aproape de noţiunea designului aplicabil în biblioteci. Faptul că designul presupune spaţii ergonomice e indiscutabil, şi acest fapt vin să-l confirme 11% din cei chestionaţi, care consideră că designul cel mai corect înseamnă şi spaţii ergonomice. Cu o deplasare în partea răspunsurilor incorecte avem rezultatul de 17%, care este cel mai mare în acest compartiment, ceea ce înseamnă că 17% consideră că designul nu are nimic în comun cu spaţiile ergonomice, or, aceasta este o părere eronată.

Dacă 39% din cei intervievaţi consideră că designul înseamnă aranjamente interioare ale bibliotecii, iar 20% – spaţii estetic amenajate, atunci e de neînţeles de ce doar 2% au pledat pentru mobilierul frumos, ca o parte componentă în amenajarea spaţiilor comode, funcţionale, doar şi acesta se regăseşte în noţiunea de design. Acelaşi comentariu se referă şi la răspunsurile primite la punctul g), ceea ce ne confirmă că o parte din bibliotecari sunt neinformaţi şi nu ştiu ce înseamnă cuvântul „ergonomic”.

În concluzie, constatăm următoarele: bibliotecarii apreciază corect noţiunea de design în biblioteca publică şi, totalizând toate răspunsurile corecte date de ei la această întrebare, conchidem că designul în bibliotecile publice, în opinia bibliotecarilor, înseamnă în ansamblu imaginea unei biblioteci pe interior şi pe exterior. Bibliotecarii încep să înţeleagă că designul devine una din metodele de atracţie a copiilor în biblioteca publică, deoarece interiorul unei biblioteci este un factor important în crearea imaginii bibliotecii. Bibliotecarii înţeleg că spaţiile bibliotecii publice trebuie să ofere o ambianţă plăcută care să-i predispună pe micii utilizatori la studiu şi lectură, la comunicare şi agrement, iar asemenea spaţii se pot crea printr-un design care să facă agreabilă aflarea copiilor în bibliotecă şi să-i motiveze să revină înapoi.

Deşi la întrebarea Ce presupune, în viziunea Dvs., amenajarea unui spaţiu pentru copii la biblioteca publică? 67% din cei chestionaţi pledează pentru răspunsul că amenajarea spaţiilor pentru copii din biblioteca publică înseamnă mobilier şi echipament pentru necesităţile copiilor, nu putem afirma că aceste răspunsuri sunt incorecte. Pentru că design înseamnă şi o ambianţă favorabilă (52%), care poate fi creată prin mobilier frumos şi comod, care, la rândul său, creează un microclimat propice activităţii cu copiii, care conduce la o aranjare accesibilă a colecţiei (49%), la o cromatică reuşită (29%). Pentru că design înseamnă spaţii deschise inundate de lumină, un decor atrăgător în culori calde şi luminoase, cu mobilă confortabilă pentru utilizatori. O astfel de amenajare a unui spaţiu pentru copii creează un climat adecvat pentru desfăşurarea activităţilor cu copiii. Prin urmare, bibliotecarii de la BM „B.P. Hasdeu” au dat răspunsuri corecte la întrebarea privind amenajarea spaţiilor pentru copii.

Aşadar, spaţiul din biblioteca publică destinat copiilor trebuie să sprijine activitatea intelectuală a lor. Ca urmare, acesta trebuie să fie acomodat la nevoile copiilor. Schimbările trebuie să le efectueze designerii specialişti de comun acord şi la iniţiativa bibliotecarilor. Astfel, designul interior al spaţiilor pentru copii din bibliotecile publice implică combinarea culorilor, mobilier confortabil şi flexibil, rafturi accesibile cu cărţi.

La întrebarea Ţineţi cont de opinia utilizatorilor-copii atunci când doriţi o schimbare, o reamenajare a spaţiilor bibliotecii? 59% din respondenţi au răspuns că iau în consideraţie opinia copiilor. Fiind un spaţiu în exclusivitate pentru copii, acesta trebuie să satisfacă cerinţele copiilor, inclusiv să respecte normele internaţionale de design. Există unele părţi importante de care ar trebui să se ţină cont la reamenajarea spaţiilor, de exemplu: ce gamă coloristică ar trebui să predomine în bibliotecă; ce fel de mobilier să fie; cum ar dori ei să arate zona de joacă etc. Iar răspunsurile celor 29% de intervievaţi – un număr, totuşi, mare –, potrivit cărora nu este necesar să întrebăm copiii cum ar vrea să arate spaţiul lor, deoarece ei ar fi prea mici şi nu pot să-şi expună sugestiile, credem, nu sunt relevante. 12% nu au răspuns deloc la această întrebare, ceea ce ne confirmă că bibliotecarii nu consideră necesar să stimuleze feedbackul, dar, mai des, se pare, ei nu analizează opiniile utilizatorilor obţinute din sondaje.

Chiar dacă spaţiile pentru copii sunt construite cu buget redus, ar fi bine ca la amenajarea lor să se ia în calcul şi preferinţele estetice ale copiilor: culori pastelate, vii şi contrastante, picturi cu desene animate, jucării şi, desigur, cărţi speciale pentru ei. De asemenea, este important de a implica copiii în timpul procesului de proiectare, pentru a obţine informaţii despre ceea ce au nevoie, deoarece părerile copiilor care nu au experienţă şi cunoştinţe în domeniul designului pot provoca incoerenţe.

Analizând cele mai frumoase experienţe din ţările dezvoltate privind amenajarea spaţiilor pentru copii din bibliotecile publice, constatăm că toţi au pornit procesul de reamenajare a spaţiilor doar după ce au efectuat sondaje şi au discutat cu micii utilizatori şi cu părinţii acestora, pentru a determina aşteptările micilor cititori privind spaţiile dorite din biblioteci. Dialogul cu cititorii este un lucru de care trebuie să se ţină seama în permanenţă.

Cum apreciaţi spaţiul pentru copii din biblioteca Dvs.? – este întrebarea la care majoritatea celor intervievaţi (49-47%) apreciază spaţiile pentru copii în filialele în care activează drept plăcute, accesibile şi funcţionale (vezi diagrama nr. 2). Sondajul arată că 33% din bibliotecari consideră că au amenajat spaţii comode pentru copii, iar 21% consideră că spaţiile din bibliotecile în care activează creează condiţii de relaxare pentru micii utilizatori. Acest rezultat demonstrează că în filialele BM „B.P. Hasdeu” spaţiile pentru copii sunt amenajate estetic, ceea ce le fac plăcute şi atrăgătoare, micii utilizatori se simt comod şi relaxant în spaţiile accesibile şi funcţionale, fiind ghidaţi de bibliotecari care-şi exercită cu un înalt profesionalism meseria.

Datele din diagrama nr. 3 reflectă răspunsurile respondenţilor la întrebarea Cine se ocupă de design în instituţia Dvs.? Cei mai mulţi – 62% – au ales să răspundă bibliotecarii înşişi. Aceştia evident că sunt ghidaţi de şefii bibliotecilor (55%). Iar cei din Departamentul Mentenanţă al BM „B.P. Hasdeu” se implică şi în activitatea de amenajare a spaţiilor pentru copii. În răspunsurile date, departamentului îi revine o cotă procentuală de 37%. Ca urmare, bibliotecarilor le revine şi rolul de designeri în bibliotecile publice. Rezultatele obţinute demonstrează că acestora le reuşeşte, ignorând chiar situaţia financiară în care se află bibliotecile din ţara noastră. Este cert că bibliotecarul este un promotor al valorilor spirituale şi un iniţiator de relaţii culturale. Însuşi caracterul muncii prestate de bibliotecar implică creativitate şi iniţiativă. Fiecare bibliotecar pune o amprentă personală în ceea ce priveşte organizarea bibliotecii, relaţia cu beneficiarii, aici intervenind în mod cert cultura, experienţa şi profesionalismul fiecăruia. Într-o bibliotecă, oricât de mare şi dotată ar fi, fondul de documente rămâne rece şi neînsufleţit, dacă bibliotecarul nu l-ar pune în valoare şi circulaţie cu ajutorul instrumentelor specifice şi metodelor folosite pentru valorificarea lui. Tot bibliotecarul este acela care determină şi imaginea bibliotecii în comunitate prin acţiunile culturale organizate, el se îngrijeşte de ambianţa plăcută ce domină în bibliotecă, făcând-o atractivă pentru beneficiari. Dar, astăzi, bibliotecile trec printr-o criză identitară, iar construirea unei noi identităţi pentru biblioteci nu poate porni de la ignorarea dinamicii contemporane în amenajarea spaţiilor de către designerii specialişti. Bibliotecarii nu trebuie să ignore faptul că biblioteca publică este un concept, nu un loc fizic, o activitate, şi nu o clădire. Ca urmare, biblioteca este o structură unde utilizatorul copil se poate simţi liber în activităţile sale, iar aceste libertăţi i le acordă spaţiile flexibile şi comode care pot fi proiectate doar de designeri specialişti.

Deşi pare mică, cota procentuală de antrenare a designerilor profesionişti invitaţi în activitatea de reamenajare a spaţiilor pentru copii este doar de 10 la sută – aceasta nu constituie un rezultat rău. Pentru bibliotecile din RM, la etapa actuală, de criză financiară îndelungată, invitarea designerilor este un lux.

Analizând datele întrebării De ce ţineţi cont la amenajarea spaţiilor pentru copii?, observăm că 62% din bibliotecari ţin cont de propria imaginaţie în amenajarea spaţiilor pentru copii. Rezultatul ar fi excelent, dacă şi la punctul a) părerea utilizatorilor, am fi obţinut acelaşi răspuns, acesta atingând doar 36%, ceea ce denotă faptul că bibliotecarii nu întotdeauna apelează la feedback. Deoarece, numai după ce se va studia părerea utilizatorilor copii, cunoscându-le aşteptările acestora, bibliotecarii, folosind propria imaginaţie, pot purcede la reamenajarea spaţiilor. Dacă bibliotecarul purcede la amenajarea spaţiilor pentru copii, folosind doar propria imaginaţie, acestea nu vor fi tocmai multifuncţionale, deşi parţial vor fi adaptate la nevoile utilizatorilor copii. E necesar să se aplice reguli de design şi stiluri decorative, păstrând, totodată, latura practică a interiorului.

Dacă majoritatea bibliotecarilor contează doar pe propriile puteri şi imaginaţie în proiectarea de amenajare a spaţiilor, ei aplică cu succes practicile existente în domeniu (44%).

Datele privind răspunsurile respondenţilor la întrebarea Ce zone amenajate aveţi? se cuprind în diagrama nr. 5. Astfel, 75% din respondenţi susţin că sala de lectură este şi zona de studiu unde copiii îşi pregătesc temele pentru acasă. 45% din respondenţi susţin că au zone de discuţii, după care se situează cei care susţin că au zone pentru jocuri şi creaţie (35%).

Dar zona pentru odihnă şi divertisment este amenajată mai rar, având o cotă procentuală de 27. Dacă e să ne întoarcem la tendinţele designului modern aplicate în bibliotecile din ţările dezvoltate, analizate în capitolul unu, remarcăm, că anume zona de odihnă şi relaxare constituie nişte cerinţe moderne necesare de aplicat în amenajarea spaţiilor pentru copii din biblioteci. Copiii vin la biblioteci nu doar ca
să-şi facă temele, să lectureze sau să se joace, dar şi pentru a comunica, a se întâlni cu prietenii, a-şi face noi prieteni, a-şi petrece timpul liber. De aceea, se impune necesitatea de amenajare a zonelor de odihnă şi divertisment în toate bibliotecile.

În societatea modernă, biblioteca publică îşi redefineşte misiunea şi responsabilităţile nu doar pentru a putea răspunde cerinţelor din ce în ce mai complexe ale utilizatorilor, ci şi pentru a le oferi acestora şi zone diverse: pentru lectură, creaţie, odihnă, jocuri etc.

Datele din diagrama nr. 6 inserează răspunsurile la întrebarea: Cunoaşteţi cu ce scop vizitează utilizatorii BM „B.P. Hasdeu”? Răspunsurile obţinute ne-au confirmat că în opinia bibliotecarilor majoritatea copiilor vin la bibliotecă să-şi facă temele (40%). Temele de acasă, organizate în prezent de filialele BM, sunt structurate astfel : individuale, câte doi; în grupuri mici. Bibliotecarele afirmă că de cele mai multe ori utilizatorii sunt singuri sau în grupuri, pregătindu-şi temele împreună cu colegii din clasă, cu prietenii ori pe perechi, câte doi elevi, comunicând mereu asupra problemelor şi sarcinilor înaintate de profesori etc. Temele cele mai solicitate de utilizatori pentru a fi pregătite la bibliotecă sunt diverse, având ca scop fixarea sau aprofundarea unor cunoştinţe pe care ei nu le pot găsi acasă sau pe internet.

35% din respondenţi afirmă că copiii vin la bibliotecă pentru lectură. Astfel că lectura rămâne a fi şi în continuare un mijloc de creare, formare a personalităţii, de sensibilizare la valorile culturii umane, la bine, frumos şi adevăr, care favorizează socializarea copiilor, familiarizarea lor cu adevăratele comori ale literaturii. Bibliotecile publice vin să încurajeze lectura ca o necesitate zilnică la copii prin numeroase manifestări educative şi culturale. Biblioteca contribuie la constituirea trăsăturilor morale şi intelectuale ale copilului, trezindu-i interesul pentru lumea fascinantă a cărţii. Pentru a atrage copilul în această lume magică a cărţii, între bibliotecar, educator şi familie trebuie să fie o bună corelaţie, care face ca interesul şi gustul pentru lectură să crească mereu. Cu cât copilul se apropie mai devreme de carte, cu atât mai durabile sunt efectele în ceea ce priveşte comunicarea, formarea comportamentului şi socializarea lui. Ştiind să trezim interesul copilului pentru citit, să îndrumăm şi să-l stimulăm în acest sens, vor creşte generaţii care vor simţi o „sete” permanentă pentru lectură, pentru cunoaştere, pentru lărgirea orizontului lor cultural. Deci, gustul pentru lectură trebuie cultivat prin strategii coerente, viabile, pertinente, pentru ca aceşti oameni, mici ca vârstă, dar care au nevoie de hrana cuvântului scris, să crească cetăţeni destoinici. Bibliotecarul este cel care face ca accesarea mediului cultural al bibliotecii să fie cât mai plăcută pentru micii consumatori de lectură. În aceste condiţii, relaţia bibliotecar-copil trebuie să se bazeze pe un aspect complex de comunicare – relaţionare – creativitate care, în timp, poate deveni un factor educaţional. Majoritatea utilizatorilor frecventează biblioteca pentru lectură şi studiu cu caracter obligatoriu, iar bibliotecarul poate să-l facă să revină, creându-i condiţii comode.

Misiunea bibliotecarului ca formator al personalităţii copilului este de a diminua, cât mai mult posibil, distanţarea între cei doi poli – cititorul, pe de o parte, şi cartea, biblioteca, pe de altă parte. Un rol important în promovarea bibliotecii şi lecturii îl are desfăşurarea unui spectru larg de activităţi literar-cognitive, un loc aparte aparţinând concursurilor literare şi de creaţie.

Contradictorii sunt răspunsurile obţinute vizavi de accesarea internetului: în opinia bibliotecarilor – 20%, ceea ce contravine sondajului efectuat de Departamentul marketing, unde la întrebarea respectivă a fost obţinut răspunsul că 60% utilizează internetul. Aceasta din urmă de mult a devenit o parte indispensabilă a bibliotecii publice şi datele sondajului efectuate de Departamentul marketing par a fi mai aproape de realitate. 10% vin pentru comunicare şi să se întâlnească cu prietenii, iar faptul că doar 5% din utilizatorii-copii vin la bibliotecă să-şi petreacă timpul liber denotă faptul că aceştia nu concep biblioteca ca un loc de odihnă şi relaxare. Cum ar putea influenţa schimbarea în această direcţie bibliotecarul? În primul rând, acesta ar trebui să analizeze dacă oferă spaţii şi pentru asemenea vizite, iar în cazul în care acestea lipsesc, să le amenajeze. În al doilea rând, copiii ar trebui îndrumaţi să înţeleagă că biblioteca este locul ideal de interferenţă a activităţilor obligatorii cu cele de recreere şi petrecere a timpului liber. Astfel, a sosit momentul pentru conceperea şi derularea programelor de organizare a timpului liber al copiilor de diferite vârste în decursul anului şcolar şi, mai ales, în vacanţele şcolare.

Cu certitudine, biblioteca contribuie la educarea şi formarea tinerei generaţii prin oferirea accesului la patrimoniul cultural naţional şi universal, la surse şi tehnologii informaţionale moderne, la servicii, programe şi activităţi informativ-culturale, acces în spaţii fizice bine dotate şi comod amenajate.

46% din cei intervievaţi la întrebarea De ce are nevoie un bibliotecar ca să susţină un design modern în biblioteca sa? au răspuns că au nevoie de:

– dorinţă în a schimba ceva în amenajarea spaţiilor pentru copii, aceştia fiind bine instruiţi (43%);

– cunoaşterea practicilor mondiale (44%);

– susţinerea administraţiei (50%).

Dorinţa şi setea de schimbare înseamnă mult pentru un bibliotecar, dar nu mai puţin contează instruirea. Despre aceasta am menţionat anterior, numai nişte bibliotecari bine instruiţi şi informaţi îşi pot trasa proiecte optime de reamenajare a spaţiilor şi le pot realiza cu succes, de aceea răspunsul respondenţilor care pledează pentru instruire e promiţător. Aplicarea şi implementarea practicilor mondiale în acest domeniu sunt inevitabile, mai ales, că designul în bibliotecile din ţările dezvoltate are o istorie mare şi frumoasă, demnă de urmat.

Că marea majoritate a celor chestionaţi (88%) pledează pentru o finanţare corespunzătoare explică faptul că bibliotecarii analizând practicile mondiale în designul interior al bibliotecilor recunosc, cu certitudine, că doar prin dorinţa de a schimba ceva în amenajarea spaţiilor pentru copii în bibliotecile publice din ţara noastră nu poţi reuşi. Designul în biblioteci costă, chiar dacă e realizat şi cu puterile proprii.

Întrebarea de final a sondajului a fost Dacă a-ţi avea posibilitate, a-ţi iniţia redesignul bibliotecii Dvs.? Variantele de răspuns insuflă optimism: 84% din bibliotecari, sunt pentru a iniţia o reamenajare a spaţiilor, aceştia au răspuns: Da, cu siguranţă. 12% au răspuns: Poate, nu ştiu. Cei care au răspuns Nu, doar 5%, relevă faptul că această categorie de bibliotecari include persoane indecise şi nesigure în forţele proprii. Dar nu numai de factorul financiar depinde acest proces. Nu întotdeauna crearea noului se obţine prin distrugerea vechiului, uneori e mai bine să se aducă la perfecţiune ceea ce s-a creat deja, având în vedere situaţia financiară existentă.

Concluzii

Scopul sondajului a fost identificarea gradului de cultură a designului în rândul bibliotecarilor BM. Rezultatele obţinute au demonstrat că bibliotecarii percep corect noţiunea de design şi aplicarea acesteia în amenajarea spaţiilor pentru copii în bibliotecile publice. Deşi expunerile privind noţiunea de „design” diferă de la un grup la altul, generalizând aceste opinii, conchidem că, în viziunea bibliotecarilor intervievaţi, „design” înseamnă amenajarea unor spaţii calde, comode, accesibile şi funcţionale pentru copii în bibliotecile publice, având în vedere cerinţele şi aspiraţiile acestora, astfel, creându-le copiilor condiţii şi pentru învăţare, dar şi pentru odihnă.

Designul modern îmbină, într-o anumită măsură, elemente din etapele precedente, tendinţa predominantă la etapa actuală fiind îmbinarea spaţiului deschis, spaţiului de joacă cu „atmosfera confortabilă”, „de casă” şi spaţii izolate destinate studiului individual sau în grup.

Pornind de la faptul că bibliotecarii au înţeles corect noţiunea de design şi răspunsurile acestora vizavi de cum înţeleg ei amenajarea spaţiilor pentru copii au fost corecte. Aşadar, în opinia lor, care este corectă, spaţiul din biblioteca publică destinat copiilor trebuie să le sprijine activitatea intelectuală. Ca urmare, acestea trebuie să fie acomodate la nevoile copiilor, acomodări pe care trebuie să le efectueze designerii specialişti de comun acord şi la iniţiativa bibliotecarilor. Astfel, designul interior al spaţiilor pentru copii din bibliotecile publice implică combinarea culorilor, mobilier confortabil şi flexibil, rafturi cu cărţi accesibile; cu alte cuvinte – crearea unui microclimat propice pentru activitatea cu copiii.

Amenajarea şi reamenajarea spaţiilor pentru copii din bibliotecile publice se face doar ţinând cont de opiniile micilor utilizatori, acestea fiind destinate în exclusivitate copiilor. Iată şi o cerinţă internaţională, pe care o respectă şi majoritatea bibliotecarilor intervievaţi.

Sondajul a demonstrat că respondenţii bibliotecari cunosc cum trebuie să fie amenajate spaţiile pentru copii în biblioteci: acestea trebuie să fie plăcute, accesibile, funcţionale, comode, relaxante, flexibile. Ambianţa bibliotecii constă din mai mulţi factori: spaţialitate, culori, decorări, mobilier, echipamente, semnalizatoare etc. Toţi aceşti factori la un loc pot crea o ambianţă primitoare care să placă şi să-i atragă pe copii. Anume o astfel de ambianţă ar putea să-i facă pe copii să identifice biblioteca nu doar ca un local unde vin să-şi facă temele, să acceseze internetul, să citească, dar şi să perceapă biblioteca ca un loc de întâlnire cu prietenii, de odihnă, unde poate să-şi facă noi prieteni etc.

În marea majoritate a cazurilor de design şi amenajare în bibliotecile publice se ocupă înşişi bibliotecarii. Ei cu propriile puteri încearcă să creeze o ambianţă primitoare, să-i facă să se simtă ca acasă, să-i îndrume să citească, să-i ajute să găsească informaţia necesară, să le creeze spaţii pentru jocuri. Însă pentru modernizarea spaţiilor, reamenajarea lor în întregime, ţinând cont de normele de design existente, e necesară implicarea designerilor specialişti.

Designul spaţiilor pentru copii din bibliotecile publice este elementul-cheie, care schimbă imaginea bibliotecii. Începând de la proiectul de design, când e vorba despre transformarea spaţiilor bibliotecii, sau de la proiectul arhitectural, dacă e vorba de construcţia unei noi biblioteci, se iau în consideraţie părerile şi interesele utilizatorilor, accesibilitatea, funcţionalitatea, estetica, calitatea materialelor de construcţie şi decorare, mobilierul, iluminatul, culorile, echipamentul etc. şi, nu în ultimul rând, personalul.

Astfel, din cercetarea aplicării designului în amenajarea spaţiilor pentru copii în bibliotecile publice, evidenţiem următoarele supoziţii:

• Aspectul spaţiului are implicaţii esenţiale şi la nivel de funcţionare, şi la nivel de comportament.

• Comunicarea şi socializarea copiilor depinde în mare măsură de amenajarea şi designul spaţiului, de dispunerea mobilierului, care poate schimba radical percepţia spaţiului.

• Ambianţa unei biblioteci depinde de doi factori: calitatea arhitecturală a clădirii şi designul mobilierului. Aceste elemente trebuie să fie legate armonios în cazul în care dorim ca rezultatul estetic să fie un succes.

• Designul mobilierului trebuie să fie compatibil în culoare, textură, materiale şi formă. Această relaţie este deosebit de importantă în clădirea bibliotecii, cu spaţii mari deschise cu care ochiul să poată distinge o singură entitate; aceste zone trebuie să apară fie unificate sau incoerente în funcţie de corelaţia acestor elemente.

Opinia bibliotecarilor reprezintă o forţă critică în transformarea oricărei biblioteci. Sondajul de opinie realizat prin metode ştiinţifice şi ale cărui rezultate vor fi corect diseminate dau o şansă intervievaţilor de a-şi face vocea auzită. Totodată, rezultatele obţinute vor contribui la luarea deciziilor de reamenajare, de modernizare a spaţiilor pentru copii şi de instruire a bibliotecarilor.

Rezultatele vor servi la elaborarea unor recomandări de îmbunătăţire a designului în filialele BM şi la realizarea unei activităţi mai performante pe viitor.

[1]* Stoica, Ion. Sensul schimbării în universul infodocumentar. Constanţa: Ex Ponto, 2009, p. 14.

Aliona ŢURCANU, masterand USM, şef oficiu, Departamentul relaţii cu publicul;

dr. Lidia Kulikovski