Biblio Polis - Vol. 33 (2010) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
MANIFESTĂRI CULTURALE / КУЛЬТУРНЫЕ МЕРОПРИЯТИЯ / EVENTS
Valeriu RAŢĂ, Vlad POHILĂ
Un volum de traduceri în limba marii poezii a lumii

Luna Mărţişorului este bogată în evenimente culturale, multe consacrate de Calendarul UNESCO sau al altor foruri de talie internaţională. Ni se pare semnificativ faptul că, după Ziua internaţională a francofoniei şi Ziua internaţională a poeziei, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, pe 23 martie curent a avut loc lansarea unei cărţi axată tocmai pe aceste sărbători. Este vorba de un volum de traduceri din română în franceză – Poeme / Poèmes (ediţie bilingvă; Chişinău, Tipografia „Sirius”, 2010) – autoare Ludmila Ciobotarencu, dr. în filologie, profesoară de limba franceză. Dna
L. Ciobotarencu a educat multe generaţii de viitori cercetători la Academia de Ştiinţe a Moldovei, dar o pasiune a dumneaei, de-a lungul a circa trei decenii, o constituie şi traducerile efectuate din scriitori români în limba lui Balzac, Rolland, Camus, Victor Hugo, Charles Baudelaire, Paul Valéry etc. Dovadă ne stă şi splendidul volum, apărut de curînd, ce cuprinde un florilegiu de poeme reprezentative din Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Ion Hadârcă, Adrian Păunescu, Nicolae Dabija şi Steliana Grama.

Fire delicată, sensibilă şi discretă, dna L. Ciobotarencu este încă puţin cunoscută unui larg public cititor, chiar dacă a efectuat numeroase traduceri în franceză din literatura română – clasică şi contemporană, de pe ambele maluri ale Prutului. Spre deosebire de dl prof. univ. dr. hab. Constantin Drachenberg – cunoscut autor, coautor, redactor şi traducător a zeci de manuale de istorie universală, modernă şi contemporană. Este însă remarcabil faptul că acest cuplu de excepţie, familial şi intelectual, de-a lungul mai multor decenii, a promovat printre tinerii studioşi valorile naţionale şi universale autentice: dna L. Ciobotarencu, la cîteva universităţi şi la AŞM, făcînd-o cu un rafinament tipic franţuzesc, iar dl C. Drachenberg, la USM – cu o corectitudine şi tenacitate specific germană.

În deschiderea manifestării, ziaristul, scriitorul şi traducătorul Vlad Pohilă, un discipol al distinsei doamne L. Ciobotarencu, a prezentat-o astfel pe fosta sa profesoară din anii de doctorat la AŞM: „Mereu fermecătoare, mereu elegantă, mereu atentă la frămîntările colegilor şi ale discipolilor... Mereu sensibilă la pulsul vieţii noastre spirituale, uneori era şi exasperată că nu toţi tinerii studioşi înţeleg importanţa, necesitatea cunoaşterii limbii franceze, apropierii de civilizaţia Franţei.” Fiind la această manifestare pe post de moderator, Vl. Pohilă a menţionat că pe timpul regimului sovietic traducerile, din autori basarabeni, realizate preponderent în rusă, făceau o deschidere spre Răsărit. Astăzi însă, cînd se fac tot mai multe tălmăciri în engleză, franceză, italiană, spaniolă, germană etc., acestea constituie o ieşire a noastră spre Vest, spre cultura multimilenară europeană. „Există un şir de versiuni bune din română în franceză, realizate mai ales de scriitori români nativi, de exemplu, cele ale lui Michel Steriade, din Bruxelles, a precizat Vl. Pohilă. Însă cartea lansată astăzi spre publicul cititor are unele particularităţi impresionante, în primul rînd, selecţia textelor făcută cu discernămînt, apoi redarea reuşită în franceză a nuanţelor limbii noastre. Fără nicio îndoială, asistăm la apariţia unui debut editorial captivant, care este o împărtăşire a unei experienţe de pionierat, dar şi a unei bucurii, a unei împliniri.”

Omul de afaceri, vicepreşedintele Consiliului Coordonator al Departamentului Relaţii Interetnice, dr. Muharib Allahverdi, de origine azer, şi dumnealui un discipol al doamnei L. Ciobotarencu, a remarcat performanţele neobositei sale profesoare din anii cînd îşi făcea doctoratul la AŞM, mulţumindu-i că i-a stimulat interesul pentru cultura franceză, dar şi pentru cea a românilor. Vorbitorul a îndemnat-o să scoată la lumină şi alte scrieri demne să fie cunoscute şi la noi, şi în Occident. Colega de breaslă Silvia Grossu, dr. conf. univ. şi prodecan al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM, a mărturisit cît de important e să apreciem efortul, delicateţea, cumsecădenia, modestia proverbiale ale traducătoarei. Cei prezenţi în sală au admirat şi aplaudat versurile lui Grigore Vieru, recitate cu duioşie în franceză, căci S. Grossu are o dragoste aparte şi pentru poezia vieriană şi pentru cea franceză, respectiv pentru limba lui Balzac, o pasiune ce nu poate fi redată în cuvinte. „Traducerile incluse în carte la a cărei lansare asistăm demonstrează o muncă extraordinară şi nobilă, o zbatere permanentă spre calitate, de aceea trebuie aduse neapărat în faţa tinerilor studioşi”, a conchis S. Grossu.

A luat apoi cuvîntul Dumitru Grama, dr. în drept, profesor universitar, tatăl regretatei poete Steliana Grama. Dl profesor de drept la ULIM şi colaborator la AŞM a ţinut să accentueze cît de mult l-a ajutat franceza învăţată „la dna Ciobotarencu” – în cercetare şi în munca la catedră, de-a lungul anilor. Apoi dumnealui a comunicat într-o manieră familiară cum îşi scria versurile S. Grama, care sînt înţesate cu metafore, jocuri de cuvinte, inclusiv neologisme, că trebuie uneori la citirea lor să folosim dicţionarele... „Traducerile din culegerea de faţă sînt foarte reuşite şi mă bucur nespus de succesul dnei L. Ciobotarencu. Ar fi bine ca, prin contribuţia diferitor asociaţii francofone, acest volum, cu unele completări, să fie editat şi în Franţa”, a sugerat prof. D. Grama.

„Nasc şi la Moldova... femei”, a menţionat, parafrazînd spusa cronicărească, dna Eliza Botezatu, dr. hab. prof. univ. la UPS „Ion Creangă”. Pentru a face traduceri reuşite trebuie să stăpîneşti la perfecţie ambele limbi. Citind versurile scriitorilor noştri în franceză observăm că a fost redată cu măiestrie muzicalitatea poeziei noastre. Şi distinsa profesoară, critic şi istoric literar E. Botezatu a reiterat doleanţa expusă de alţi antevorbitori – ca animatoarea manifestării să editeze şi alte traduceri din literatura română în franceză, inclusiv unele lucrări în proză de autori de la noi.

Cu amintiri relativ recente a venit pictoriţa Valentina Brâncoveanu. Locuind în vecinătate şi fiind deseori în vizită,
L. Ciobotarencu a inspirat-o de nenumărate ori să picteze, citindu-i sau recitindu-i din clasicii români. Nu este, deci, întîmplătoare inserarea pe coperta a patra a unei picturi de V. Brâncoveanu, avînd ca sursă de inspiraţie Luceafărul eminescian. A umplut sala de farmecul limbii române şi franceze interpreta de muzică folk Maria Mocanu, acompaniată la chitară de Igor Grossu, jurnalist şi de asemenea interpret de muzică folk. Galbenă gutuie / Coing doré de Adrian Păunescu a mers la suflet, a produs o mare satisfacţie celor care i-au ascultat.

În sală au fost prezenţi şi elevi din cl. a X-a de la Liceul român-francez „Gheorghe Asachi” din Chişinău, care au confirmat că tînăra generaţie este pasionată de lectură şi pledează ca traducerile dnei L. Ciobotarencu să ajungă la cît mai mulţi cititori din republică şi de peste hotare. Sub semnul recunoştinţei şi al admiraţiei am asistat cu toţii la o plecăciune a lor în faţa talentului şi măiestriei artistice, demonstrate de autoarea volumului Poeme / Poèmes.

În final, dna L. Ciobotarencu a dezvăluit unele subtilităţi profesionale, a recunoscut că s-a lovit de un şir de probleme la traducerea unor cuvinte, de exemplu, dor. La fel, publicul a putut afla că titlul poemului Luceafărul – Astral în franceză – dumneaei l-a „găsit” abia la doi ani după ce realizase tălmăcirea integrală a textului.

Deşi manifestarea prezentată de noi s-a bucurat de o audienţă selectă, receptivă, marcată de entuziasm şi admiraţie, nu putem să nu ne exprimăm, în context, şi o nedumerire, o doză de regret, de decepţie, chiar. Lansarea unei cărţi „francofone”, a unui volum de confluenţe literare româno-franceze – fiţi de acord – este un eveniment rar, la noi. Tocmai din acest motiv, credem, la manifestare se impunea prezenţa unor instituţii implicate la modul cel mai direct în mişcarea francofonă. Ne referim la Liceul român-francez „Gh. Asachi”, la cele cîteva facultăţi de limbi străine cu secţii de filologie franceză... Dar, zicem noi, ar fi fost binevenită şi prezenţa unor reprezentanţi ai Alianţei Franceze, ba chiar şi ai Ambasadei Franţei la Chişinău...

Cu certitudine, munca asiduă şi inspirată, depusă de autoare la apariţia volumului Poeme / Poèmes (care începe cu Luceafărul lui Eminescu şi se încheie cu rondelul Să ne păstrăm coloana vertebrală de S. Grama) va fi folosită în mod avantajos de către toţi utilizatorii BM „B.P. Hasdeu”, precum şi de către cei care vor avea norocul să o procure în librării. Îi urăm şi pe această cale dnei prof. Ludmila Ciobotarencu multă sănătate şi rezistenţă, noi împliniri pe tărîmul editorial, căci ştim cu siguranţă: în sertarele protagonistei noastre se mai află încă multe traduceri – scrieri de diferite genuri şi specii literare care îşi aşteaptă ora cînd vor fi expuse publicului.

Valeriu RAŢĂ,

bibliotecar;

Vlad POHILĂ