Biblio Polis - Vol. 24 (2007) Nr. 4 (Serie nouă)  
ARHIVA  
CARTEA DE SPECIALITATE / КНИГИ ПО СПЕЦИАЛЬНОСТИ / PROFESSIONAL BOOKS
(Ion ŞPAC)
Dinastie de cărturari bibliografiaţi

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, iată, deja aproape de două decenii, se manifestă ca cea mai rodnică elaboratoare de bibliografii, în special de biobibliografii. Majoritatea dintre ele, de regulă, sunt adresate contingentului de cititori ai bibliotecilor publice chişinăuiene: elevi, liceeni, studenţi etc. Aceştia, pe timpuri, erau beneficiarii BM. Cu încetul însă, bibliografii de la instituţia în cauză încearcă, cu vădită sfioşenie, să încalce această practică.

Recent, în cadrul pregătirii de jubileul al 130-lea al BM, a văzut lumina tiparului o astfel de lucrare, intitulată Moştenirea literar-spirituală a dinastiei de cărturari Hâjdău - Hasdeu în bibliotecile chişinăuiene : catalog-bibliografie,[1] semnată de Clara şi Pavel Balmuş. Recunosc: am consultat cartea cu mare interes şi cu o bună doză de curiozitate. Aşteptam mereu să aflu amănunte, detalii şi momente necunoscute. Şi vreau să mărturisesc că, în genere, am rămas satisfăcut. Căci, dacă despre Alexandru, despre Bogdan Petriceicu şi Iulia cunoaştem şi unele amănunte din viaţa şi opera lor, apoi despre ceilalţi doi membri ai dinastiei: Tadeu şi Boleslav, am aflat multe lucruri noi. Apreciez însuşi procedeul de a pune în faţa cititorului un adevărat patrimoniu informativ despre întreaga dinastie Hâjdău-Hasdeu. Se ştie că şi în mod individual numele lui Alexandru şi Bogdan, să zicem, au contribuit mult la cunoaşterea Ţării Moldovei în ansamblu; cu ei, dinastia aceasta bibliografiată, arată mai atrăgătoare, mai luminoasă şi mai trainică şi, sunt sigur, razele ei vor pătrunde mult mai adânc, mai departe şi vor încălzi, vor lumina sufletele omeneşti de pretutindeni. Aici este cazul să informăm potenţialii cititori, că spusele anterioare se sprijină pe baza documentelor din catalogul-bibliografie (aşa şi-au botezat alcătuitorii truda), care constituie, de fapt, o biobibliografie bine chibzuită, bogată în materiale (documente) informative, bine sistematizate şi înzestrate cu explicaţiile necesare pentru orientarea cititorului. Din start se observă că lucrarea este elaborată de buni specialişti în domeniul respectiv, cărora nu le este străină practica bibliografică. Descrierea bibliografică a documentelor s-a efectuat conform standardelor contemporane. Materialul este aranjat în ordinea cronologică directă, iar în cadrul fiecărui an este folosită ordinea alfabetică. În cazurile când titlul documentului descris nu dezvăluie esenţa, se practică adnotarea etc., etc. Adică, alcătuitorii,
s-au străduit să schiţeze, să demonstreze cum a decurs evoluţia vieţii şi activităţii fiecărui membru al dinastiei. Şi, credem, în cea mai mare parte au reuşit, punându-ne la dispoziţie o sursă informativă de calitate.

Lucrarea se deschide cu o Notă asupra ediţiei de Pavel Balmuş, în care autorul îşi propune „să inserăm în „Catalogul ” de faţă informaţiile bibliografice referitoare la moştenirea dinastiei Hâjdău–Hasdeu în bibliotecile principale din municipiul Chişinău ” (p. 5). (Autorul îl face pe modestul când spune că se limitează la „bibliotecile principale din mun. Chişinău”, căci s-au folosit din plin şi bibliografia de stat şi de cea de specialitate). Pornind de la tratarea (explicarea) ştiinţifică a termenilor „dinastie”, „moştenire”, precum şi a numelor „Hâjdău - Hasdeu” ş. a., autorul Notei… demonstrează legăturile membrilor dinastiei cu Basarabia, acordând o atenţie deosebită vieţii şi activităţii acestora în „perioada chişinăuiană”. Din păcate, explicaţiile acestea se fac într-un stil prea concis şi niţel sofisticat.

În plan de orientare în patrimoniul acesta informativ, este binevenit şi studiul Hasdeu în timpul şi spaţiul Republicii Moldova de dr. conf. univ. Lidia Kulikovski, în care autoarea consemnează ceea ce nu a reuşit să ne mărturisească prefaţatorul: cui este adresată lucrarea?, constatând următoarele: ”… Ne-am gândit… să elaborăm un instrument informaţional de care s-ar folosi toate bibliotecile din Chişinău, [?- este bun şi pentru întreaga Ţară], nu numai cele din reţeaua BM, cercetătorii, studenţii, ziariştii, bibliografii, bibliotecarii. Astfel, conceptul a definitivat ideea să înregistrăm tot ce s-a editat din operă şi despre B. P. Hasdeu la Chişinău, apoi ce există din cele editate în România, Rusia, Ucraina, Franţa, în bibliotecile din Chişinău (?) şi în care, anume, bibliotecă” (p.11). Cu acest prilej se cuvine a constata că scopurile acestea modeste (alcătuitorii şi editorii nu pretind la o biobibliografie ştiinţifică exhaustivă) au fost atinse cu brio.

Acestea fiind spuse, mai mărturisim că studiul doamnei L. Kulikovski în ansamblu constituie o „analiza cantitativă şi calitativă a editării operelor lui B.P. Hasdeu, surselor despre operă, viaţă şi activitate în Republica Moldova: 1917-1940, 1944 - prezent” (p.11), din care cititorul va putea depista şi admira momente şi detalii dintre cele mai necesare şi despre cele mai elocvente, apreciate opere hasdeuene, precum şi publicaţiile despre protagonist. Fiind mereu cu gândul la cititor, de a-i pune informaţia solicitată la îndemână, autoarea îşi structurează materialul în paragrafe speciale : „Opera aparte”, ”B.P. Hasdeu în culegeri”, „Ce s-a scris despre B.P. Hasdeu în Moldova”, „Despre B.P. Hasdeu în diverse culegeri şi volume”, „B.P. Hasdeu în periodice” – procedeu care orientează reuşit solicitanţii în materialul catalogului bibliografic, mai ales când aceştia din urmă (cititorii) ştiu ce caută, ce vor.

Ajungând la procesul de sistematizare a documentelor selectate, alcătuitorii au avut, se vede, nişte dubii, care i-au făcut să mediteze… Şi, trebuie să constatăm, decizia de a prezenta membrii dinastiei în mod separat, cu excepţia lui Alexandru şi Boleslav, este una din cele mai motivate. Ea, această decizie, le-a permis elaboratorilor să adreseze cititorilor informaţia solicitată la concret, la fiecare persoană în parte, în mod separat. Semnalăm acest detaliu pentru că îmbinarea informaţiei referitoare la două sau mai multe persoane într-un singur bloc dezbină informaţia, complică depistarea ei. Chiar şi indexurile auxiliare (de nume, de titluri etc.) devin mai sofisticate.

Cu satisfacţie informez publicul cititor că alcătuitorii volumului recenzat au demonstrat o atitudine de mare responsabilitate faţă de munca lor şi faţă de documentele selectate, făcând totul pentru ca ele să ajungă la destinatar. Cu acest scop, ei aproape de fiecare dată, la descrierea bibliografică (fie aceasta o carte, fie un articol de ziar etc.) indică abrevierea bibliotecii chişinăuiene unde poate fi consultată informaţia aleasă. În acelaşi plan, semnalăm şi faptul că ei, alcătuitorii, s-au ghidat de aceleaşi griji la descrierea bibliografică a volumelor, culegerilor (individuale sau colective) de materiale despre membrii dinastiei Hâjdeu-Hasdeu, reproducând şi cuprinsul ediţiilor respective – aspect ce sporeşte foarte mult potenţialul informaţional al bibliografiei. Din păcate, opera protagoniştilor nu s-a bucurat de acelaşi precedent bibliografic.

Lucrarea de faţă, desigur, se deosebeşte şi prin alte calităţi merituoase, demne de a fi observate de utilizatori. Să ne oprim, însă, aici… Să formulăm şi câteva propuneri, la implementarea cărora, într-o ediţie completată, ar putea fi de vreun folos. Propunem, deci, ca la fiecare personalitate bibliografiată: Thadeu, Alexandru şi Boleslav Hâjdeu, Bogdan Petriceicu şi Iulia Hasdeu, imediat după fotografiile lor şi în faţa listelor bibliografice ale operei şi a literaturii despre ei, să fie plasate câte un studiu sau cel puţin câte o bibliografie, cât se poate de amplă, a acestora. Să nu uităm, că înzestrarea oricărei bibliografii personale cu informaţii suplimentare (fotografii, facsimile, ştiri din viaţa şi opera bibliografiatului etc.) sporeşte esenţial utilizarea părţii bibliografice a lucrării.

Şi în genere, la sistematizarea documentelor unei bibliografii ştiinţifice ar fi bine să ne ferim de procedeul dispersării materialelor bibliografice după genurile literare (poezie, proză, publicistică etc.) sau după felul de publicare/editare (în culegeri, în seriale, în periodice etc.). Chiar dacă şi apare necesitatea evidenţierii genului literar în activitatea unui scriitor sau în ce fel de publicaţii au văzut lumina tiparului scrierile lui, mult mai raţional este a face acest lucru cu ajutorul indexurilor auxiliare.

Se ştie că munca bibliografică se caracterizează (şi se apreciază) poate nu atât conform iscusinţei bibliografului, cât toleranţei acestuia. Se mai ştie că în activitatea bibliografică sunt unele procese care deseori se omit. Una din aceste cerinţe este controlul de visu al documentelor.

În asemenea cazuri, dar nu numai, se recomandă ca autorii, alcătuitorii lucrării respective să informeze, într-un paragraf special, potenţialii cititori şi, desigur, să se explice motivele abaterilor de la cerinţele unice (lipsa surselor etc.). Aceste detalii sunt necesare pentru bibliografii şi cititorii generaţiilor următoare, ediţiilor bibliografice ulterioare…

În încheiere, vreau să informez elaboratorii lucrării recenzate că, la o cercetare mai riguroasă, s-ar putea depista şi unele inexactităţi, lipsuri, greşeli etc., care, ce-i drept, în ultimă instanţă, nu ştirbesc esenţial din valoarea prestigioasei bibliografii. Cu atât mai mult cu cât majoritatea din aceste metehne sunt preluate din sursele bibliografice utilizate pe care alcătuitorii s-au sfiit să le numească. (A se controla de visu doar câteva surse, de ex. cele cu numerele: 355, 634, 705, 707 şi 714, 713, 1218 ş.a.)

Ion ŞPAC

[1]* Moştenirea literar-spirituală a dinastiei de cărturari Hâjdău - Hasdeu în bibliotecile chişinăuiene : catalog-bibliografie / Bibl. Mun. „B.P. Hasdeu”, Cetrul Naţ. de Hasdeulogie, CID; alcăt.: Clara Balmuş, Pavel Balmuş; red. Claudia Tricolici; ed. îngrijită de L. Kulikovski. – Chişinău: [S. n.], 2007 – 189 p.