Biblio Polis - Vol. 24 (2007) Nr. 4 (Serie nouă)  
ARHIVA  
DIALOGURI PROFESIONALE / ПРОФЕССИОНАЛЬНЫЕ ДИАЛОГИ / PROFESSIONAL DIALOGS
(Consemnare: Mariana HARJEVSCHI)
Mirela Roznovschi: „Creativitatea nu are graniţe...”

Mirela Roznovschi s-a născut în frumoasa lună aprilie, la Tulcea, într-o familie de intelectuali. Îşi ia bacalaureatul la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, în 1964, iar în 1970 obţine licenţa în filologie la Universitatea Bucureşti. Din ianuarie 1991 se stabileşte la New York, unde primeşte un Master in Science, Magna cum laude (1996) de la Institutul Pratt, Şcoala de Ştiinţa Informării, şi un Certificat în Tehnologiile Internet (1997) de la Universitatea New York. În 1996 devine membru al Facultăţii de Drept de la Universitatea New York, în funcţia de cercetător în domeniul dreptului internaţional şi comparat, iar în 2006 devine cercetător cu tenure, echivalent cu rangul de profesor asociat. Este invitată ca expert să predea cercetarea informaţională în dreptul internaţional, străin şi comparat la Facultatea de Drept din Erevan (Armenia), Centrul de Informare Juridică din cadrul Bibliotecii de Literaturi Străine „M. Rudomino” din Moscova (Federaţia Rusă), Şcoala de Drept din Riga (Letonia), într-un program organizat de Institutul de Politici Legislative şi Constituţionale din Budapesta (Ungaria), Serviciul de Informaţii legislative din cadrul Senatului Federal, Brazilia etc. Din 2005 devine redactor-şef al portalului GlobaLex (http://www.nyulawglobal.org/globalex), revistă online de cercetare juridică, publicat de Programul Hauser Global al Universităţii New York.

- Dragă Mirela Roznovschi, pare a fi paradoxal ca un filolog, jurnalist, poet, redactor de reviste, critic literar, eseist, romancier să devină un cercetător în dreptul internaţional, străin şi comparat. Dovediţi prin ceea ce realizaţi o nemăsurată abnegaţie şi ambiţie profesională orientată spre cercetarea în domeniul juridic, în mod special, în mediul electronic. Simţiţi că aparţineţi acestui domeniu?

- Creativitatea nu are graniţe. Ţi-o poţi exercita în orice domeniu. Ca ziarist şi scriitor, simt domeniul juridic foarte apropiat. Un ziarist fără o formaţie juridică nu poate înţelege şi nici investiga elementele şi evenimentele politice. În ceea ce priveşte scriitorul, aminteşte-ţi că Stendhal citea în fiecare dimineaţă la micul dejun o pagină din Codul Civil ca să se debaraseze de impulsul de a literaturiza. Pentru Stendhal, Codul Civil napoleonian prin claritate, concizie, precizie a fost un model de scriitură.

- Personal, mărturisesc cu sinceritate că prima carte de specialitate în domeniul cercetării juridice a fost „Toward a Cyberlegal Culture” (Către o cultură juridică virtuală). Am fost impresionată de conţinutul exhaustiv şi inovator, stilul coerent şi original al lucrării – o carte de referinţă pentru bibliotecarul de drept din era electronică, un studiu pentru comunitatea bibliotecară şi juridică în materie de „cultură juridico-informaţională globală”. Ce v-a impulsionat să scrieţi o astfel de carte?

- Am înţeles că cercetarea se îndreaptă către un alt mod de a gândi, care iese din tiparele clasice. Am vrut să discut acest mod de a gândi şi de a-l exemplifica. La început unii au înţeles, alţii nu. Pentru a face şi mai clar mesajul meu, am decis să trec la crearea de exemple. Aşa s-a născut Guide to Foreign and International Legal Databases, cu o vechime de 11 ani, sărbătorit anul trecut de colegi la AALL (Asociaţia Americană a Bibliotecarilor Specializaţi în Domeniul Dreptului) în St. Louis http://www.law.nyu.edu/library/foreign_intl/index.html şi GlobaLex http://www.nyulawglobal.org/globalex/.

- Profesioniştii în ştiinţa informării-documentării din Republica Moldova sunt mereu curioşi să afle cum sunt bibliotecile americane, care este activitatea de zi cu zi a bibliotecarilor, ce se implementează inovator, care sunt tendinţele biblioteconomice etc. Cum aţi putea creiona agenda de lucru a unui bibliotecar de drept din SUA?

- Extrem de complexă. Ea merge de la acordarea de asistenţă de referinţă şi cercetare, la achiziţii, învăţarea de noi procedee de cercetare, comunicarea intensă cu colegii din domeniu, schimb de idei, evaluarea de noi produse electronice etc. – pe scurt, un adevărat iureş.

- Experienţa americană demonstrează că instituţiile universitare conlucrează intens cu bibliotecile. Acestea fac parte integrantă a sistemului de învăţământ academic, chiar au proiecte de colaborare. Care sunt proiectele majore în care sunteţi implicată, în cadrul universităţii unde activaţi?

- Iată un exemplu: colegii care predau cercetare comparată în domeniul procedurii civile au scris un tratat de procedură civilă comparată care acoperă numeroase jurisdicţii din cele mai importante familii de drept. La acest proiect au contribuit colegi de pe toate continentele. Am avut partea mea aici, şi anume cercetarea. Cartea se numeşte Civil Litigation in Comparative Context (Litigii civile în context comparativ) şi abia a apărut pe piaţă. Autorii îmi mulţumesc în prefaţa cărţii. Un alt exemplu: drepturile omului. Acord asistenţă şi predare tuturor grupurilor de cercetare de-a lungul anului academic.

- Am remarcat în revistele de specialitate International Journal of Legal Information (Revista Internaţională de Informare Juridică), Spectrum (revista Asociaţiei Bibliotecilor de Drept din America) preocuparea pentru necesitatea imperioasă a ghidurilor electronice cu adrese web, directoriilor specializate, revistelor on-line etc. Lansarea revistei electronice GlobaLex este un succes obţinut cu multă dăruire şi profesionalism în cadrul Universităţii NYU. Dezvăluiţi-ne ideea creării.

- Am înţeles ca bibliotecile de drept din lume nu sunt atât de bogate în materiale de cercetare ca cele din ţara în care trăiesc. Şi atunci am vrut să le ofer un ajutor. Totodată, am vrut să adun laolaltă pe aceeaşi platformă specialişti în cercetarea juridică din întreaga lume, din toate sistemele juridice. Aşa s-a creat un fel de reţea în care fiecare cercetător devine un expert în domeniul despre care a scris.

- Care este structura revistei GlobaLex şi prin ce se deosebeşte conceptual de alte surse?

- În primul rând, este accesibilă tuturor şi fără bani. Există produse electronice care pot oferi informaţie complementară, dar care costă între 5 mii şi 6 mii de dolari pe an. Ţi-ai putea permite să le cumperi? Colaboratorii revistei GlobaLex sunt recunoscuţi ca experţi în domeniul despre care scriu. GlobaLex oferă articole în cercetarea dreptului internaţional, comparat şi străin. O secţiune oferă uneltele necesare pentru construirea unei biblioteci de drept comparat, internaţional şi străin oriunde în lume.

- Apreciez tendinţele de actualizări constante şi de contribuţii permanente din partea autorilor. Care sunt modalităţile de colaborare cu autorii, cum sunt selectaţi?

- După cum am spus, după competenţă. Ei sunt cercetători experimentaţi, avocaţi, judecători, profesori universitari.

- Mulţi colegi, bibliotecari de drept, atât din Statele Unite, cât şi cei din Europa de Sud-Est, menţionează despre utilitatea acestei reviste. Au împărtăşit impresii despre succesele sale revistei GlobaLex profesorii, bibliotecarii, utilizatorii etc.?

- În primul rând, serverul arată că avem în jur de trei sute de mii de accesări pe lună. În al doilea rând, GlobaLex a intrat în cataloagele electronice (vezi OCLC sau WorldCAT). Recent, două articole scrise despre GlobaLex în două publicaţii extrem de importante pentru cercetarea de drept din SUA şi pentru cea internaţională îi demonstrează succesul. Poate că ai putea traduce câteva paragrafe relevante pentru cititori? Ai aici titlurile şi chiar adresele din internet: GlobaLex în Spectrum http://www.aallnet.org/products/pub_sp0706/pub_sp0706_Guides.pdf şi în International Journal for Legal Information 34. 3 Int’l J. Legal Info. 473 (2006)

http://www.heinonline.org/HOL/Page?handle=hein.journals/ijli34&id=1&size=2&collection=journals&index=journals/ijli. Dacă nu poţi accesa acest link, ai o altă variantă aici: http://pages.nyu.edu/~mr24/nonfiction&journalism.html

- Aţi putea să ne dezvăluiţi câte ceva despre unele proiecte referitoare la extinderea, actualizarea, îmbunătăţirea revistei GlobaLex?

- GlobaLex va cuprinde articole despre toate jurisdicţiile, articole de drept comparat pe teme majore sau teme fierbinţi ale acestui domeniu, tot mai multe articole din domeniul dreptului public şi privat internaţional. Cred că unele din aceste articole ar putea fi traduse pentru folosul celor care vin la Biblioteca de Drept pe care o conduci, deşi cred că tot mai mulţi sunt capabili să citească în engleză.

- În final, care ar fi mesajul Dvs. pentru bibliotecarii de drept din Republica Moldova?

- În noua eră informaţională noi suntem tot mai mult specialişti de cercetare informaţională, decât bibliotecari. Ştiinţa informaţiei s-a modificat, dar şi noi, odată cu ea. Limbile străine, asimilarea noilor tehnologii, crearea de clase de instruire în domeniul cercetării, crearea de instrumente de cercetare sunt esenţiale. Domeniul dreptului din epoca cibernetică, the cyberlegal culture – este o realitate puternică.

- Vă mulţumesc pentru interviu.

Consemnare de
Mariana HARJEVSCHI