Biblio Polis - Vol. 19 (2006) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
OMAGIERI / НАШИ ПОЗДРАВЛЕНИЯ / CONGRATULATIONS
Dr. Claudia SLUTU-GAMA, şefa Sectorului carte rară şi veche, BŞC a AŞM
Al nostru bun dascăl, coleg şi prieten de la Bucureşti

Până mai deunăzi, Biblioteca Academiei Române (BAR) l-a avut în fruntea sa pe savantul, istoricul culturii, academicianul Gabriel Ştrempel care, deşi s-a retras de jure în 2006 din funcţia de manager, de facto continuă să-şi consacre energia creatoare în domeniul atât de mult îndrăgit de domnia sa – cercetarea.

Viitorul savant şi manager s-a născut la 8 septembrie 1926, în comuna Pomi, jud. Satu Mare. A făcut şcoala primară din satul natal (1933-1937), iar liceul - la Satu Mare şi la Piteşti, luându-şi bacalaureatul în 1947. Dragostea neţărmuită de trecutul plin de glorie al Ţării l-a determinat să se înscrie la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti (1947-1951). Încă din aulele Alma Mater a fost angajat în calitate de bibliotecar adjunct la BAR, pe parcurs exercitând diferite funcţii: bibliotecar principal (1953), delegat cu coordonarea serviciilor de documente istorice şi manuscrise (1954), cercetător principal, apoi şef al Secţiei de manuscrise (1955), şef de sector (1959), şef al Secţiei colecţii speciale, documente, manuscrise, cărţi rare, hărţi, numismatică, stampe, muzică (1965). În 1975 devine director adjunct, iar în 1994 - director general al BAR.

Aflându-se în permanenţă în anturajul manuscriselor vechi şi rare, asemeni unei harnice albine, a cules nectar din floarea lor nepieritoare, cercetându-le cu mare migală (conţinutul, structura, ornamentele etc.), luând în 1967 la Universitatea din Cluj-Napoca doctoratul pe tema Copişti de manuscrise româneşti până la 1800. Cu titlul similar lucrarea a văzut lumina tiparului la Editura Academiei, servind savanţilor filologi, istoricilor, bibliotecarilor ş. a. drept o importantă sursă de cercetare şi de referinţă.

În toate funcţiile pe care le-a deţinut, Gabriel Ştrempel a contribuit plenar la bunul mers al lucrurilor la BAR, la diriguirea activităţii de cercetare în cadrul acestei prestigioase instituţii de cultură, la îmbogăţirea colecţiilor, la repertorizarea întregii producţii de carte etc. Prin editarea unor lucrări celebre în domeniu, savantul a lăsat urme adânci pe ogorul ştiinţei socioumane româneşti şi nu numai. A publicat de-a lungul deceniilor numeroase articole, studii, monografii, precum şi o serie de ediţii critice, printre care menţionăm: Antim Ivireanul, Predici: ed. critică şi studiu introductiv (Bucureşti: Edit. Academiei, 1962); Catalogul manuscriselor româneşti (vol. IV, în colab.; Bucureşti: Edit. Academiei, 1967); Ioan Neculce, Opere: ed. critică şi studiu introductiv (Bucureşti: Minerva, 1982); Ioan Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei şi O samă de cuvinte (Bucureşti: Minerva, 1986); Axinte Uricariul, Cronica paralelă a Ţării Româneşti şi a Moldovei, în 2 vol. (Bucureşti, 1993-1994); Cronograf, tradus din greceşte de Pătraşco Danovici, în 2 vol. (Bucureşti, 1998-1999); Ianache Văcărescu, Istoria othomanicească (Bucureşti, 2001). Este apreciabilă competenţa de paleograf a lui G. Ştrempel, ca şi meticulozitatea cu care a descifrat, adeseori în premieră, vechi manuscrise, alcătuite cândva, cu precădere la mănăstirile din Ţara Românească. Încadrat la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” în calitate de cercetător, a lucrat, alături de alţi colegi savanţi, la elaborarea vol. I-III din Documentele răscoalei din 1821. A colaborat la vol. I din Istoria literaturii române, a redactat articole pentru Dicţionarul Enciclopedic Român.

Gabriel Ştrempel a coordonat şi a prefaţat cele patru volume ale Bibliografiei româneşti moderne, ediţie de căpătâi pentru toţi, care este o reflectare a întregii producţii de carte românească, din perioada 1831-1918. La apariţia primului volum, în 1948, lucrarea a obţinut Premiul Academiei Române „Nicolae Iorga”. Emeritul savant a coordonat Publicaţiile periodice româneşti, vol. III, înglobând şi descriind ştiinţific toate ziarele şi revistele din anii 1919-1924. De asemenea, sub conducerea nemijlocită a lui G. Ştrempel s-a elaborat vol. III din Catalogul manuscriselor greceşti etc., etc.

Cercetând în profunzime viaţa şi creaţia lui Antim Ivireanul, venit într-un secol zbuciumat din Iveria (actualmente Georgia sau Gruzia) şi care a învăţat la perfecţie limba română, devenind Mitropolit al Ţării Româneşti, traducător, autor şi redactor de cărţi, gravor etc., G. Ştrempel a publicat în 1997 studiul monografic Antim Ivireanul. Autorul descrie meticulos viaţa acestui cărturar de seamă, punând accentul pe contribuţiile sale deosebite la evoluţia culturii româneşti de la cumpăna sec. XVII-XVIII. Monografia impresionează prin analiza aprofundată pe care o face G. Ştrempel scrierii Didahii – predicele lui Antim Ivireanul, în care se relevă atât harul său oratoric, cât şi cunoaşterea subtilă a teologiei creştine, a filozofiei şi mitologiei antice, a istoriei universale.

A participat cu comunicări la diverse simpozioane, conferinţe ştiinţifice, colocvii internaţionale.

Când am fost în 1991 la Bucureşti, într-o delegaţie împreună cu alţi colegi de la Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Dumnealui, după ce ne-a povestit mai multe amănunte din istoria BAR, din activitatea ei din ultimii ani, după ce am întreprins o excursie prin instituţia dată, s-a grăbit să plece „la studenţi”. Mai apoi am aflat că este profesor asociat, ţine cursuri post-liceale pentru pregătirea cadrelor de bibliotecari din Ţară.

În 1993, când ne-a vizitat Biblioteca Ştiinţifică Centrală, parcă în glumă, parcă în serios, G. Ştrempel a ţinut să vadă dacă toată producţia ştiinţifică la care a trudit o viaţă este în colecţiile instituţiei noastre. Dacă n-a găsit unele titluri, acest lucru l-a determinat, se prea poate, să aibă grijă de multe achiziţii de carte ştiinţifică necesară savanţilor din Moldova.

La 12 noiembrie 1993 Gabriel Ştrempel a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Este de asemenea membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, membru de onoare al Societăţii Numismatice Române.

Pentru ostenelile cărturăreşti a fost distins cu diverse premii: Premiul revistei Manuscriptum (1972), Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1976), Premiul Uniunii Scriitorilor (1999), Premiul Naţional al Ministerului Culturii (2001); de asemenea, a fost decorat cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer, cu Ordinul Meritul Cultural, cu Medalia Mihai Eminescu ş.a.

La frumosul jubileu pe care îl serbează în cea mai frumoasă lună de toamnă, îi urăm maestrului Gabriel Ştrempel multă sănătate, multă inspiraţie şi multe lucrări remarcabile, căci toamna se numără bobocii.

Început de Septembrie 2006