Romanul Arta refugii este o pagină din istoria noastră, cea trăită de copilul nevoit să-și părăsească casa părintească și să ia calea refugiului. Este o poveste dramatică, pe care a trăit-o toată Basarabia, basarabenii fiind nevoiți să plece pe tărâmuri străine sau să fie duși în gulagul comunist. Mai direct, e vorba de soarta unor învățători basarabeni, care au fugit de comuniști, în România. Acolo nu-i aștepta „raiul”, căci Siguranța română, condusă de comuniștii ruși, era foarte vigilentă. De aceea părinții lui Paul Goma au fost mereu căutați, găsiți, persecutați, arestați. Au trăit stări de tensiune și alertă veșnică, nu știau ce-i așteaptă în ziua de mâine, căci erau nevoiți să se retragă continuu din fața pericolului sovieto-stalinist.
Aflându-se în Transilvania, familia lui P. Goma, a încercat să reziste la grelele încercări, mai ales mama, care era un fel de „căpitan” al familiei. Dacă zicea ea că ne mutăm, apoi mutarea se executa. Aici, chiar la începutul romanului, autorul explică cum e jocul cu cuvintele limbii române. Avea ce avea el cu acest pseudoprefix: re-. Spunea că a preluat șmecheria de la latini, cu acest re-. „Dacă iei ceva de la cineva, e necesar să re-dau acel ceva sau să re-iau mai mult, sau să re-pun, să re-azvârl, să re-aflu” etc.
Paul Goma încearcă să explice ce e cu acest cuvânt: refugă. Pornește de la regufiu și spune că acest prefix este unul ne-adevărat. Deci, în viziunea autorului, fuga, re-fuga – adică ei n-au fost siliți să plece din Basarabia, dar au fugit sau au re-fugit, adică au devenit refugiați din Basarabia.
Cea mai optimistă ființă e mama scriitorului, uneori ea glumește printre lacrimi. Îi spune copilului că dacă nu se face nici fierar, nici rege, nici ceferist, apoi dacă învață bine, poate deveni cântăreț sau compozitor, care va compune cântece frumoase pentru basarabenii refugiați. Familia refugiată a trăit într-o școală, într-o cancelarie, apoi se muta din gazdă în gazdă.Întâlnesc diverși oameni, de tot felul, în viziunea copilului, tot mai mulți sunt cei buni, decât cei răi.
Este doar un aspect al celor citite, căci e prea mult spus în fiecare pagină.
Diana DAMIR,
clasa a X-a Real, Liceul Teoretic „Gaudeamus”