LA OBÂRȘIA HÂJDIENILOR. REPREZENTANȚII NEAMULUI DIN SEC. AL XVII-LEA

Аннотация

               Primul dintre Hâjdeii cunoscuți nouă apare în acte în 1622. Se numea David Hâjdău și aveau patru fii, dintre care unul era Efrim [1]. Își avea casa în ținutul Hotin. Despre soția sa nu avem prea multe știri, însă după toate probabilitățile se trăgea din vechile neamuri boierești de aici. Dintre urmașii săi, Efrim s-a manifestat în modul cel mai expres. S-a căsătorit, conform lui Sever Zotta, cu o fiică a unui Căpotici și mai apoi cu o fiică a vornicului Hruș [2]. În perioada respectivă se formează și sistemul de alianțe cu cele mai importante neamuri moldovenești a cărui relevanță o vom vedea la urmașii săi. Efrim Hâjdeu se va înrudi cu neamuri de boieri vechi moldovenești și va intra în complicatul sistem al clanurilor de aici implicându-se și în numeroasele lupte, confruntări și bătălii a căror miză era, desigur, „dulcea domnie din Moldova”. În același sistem de clan intrau de exemplu și Jorăștii. Neamul Jora se înrudea cu familia Barnovschi. Simion Jora [3] a fost căsătorit cu Anița Barnovschi, probabil soră a lui Dumitru Barnovschi [4] și mătușă a lui Miron Barnovschi [5]. Înrudirile cu domnul „de țară și fără cuconi” [6] i-au permis lui Gheorghe Jora să facă o carieră frumoasă pe timpul domniei lui Miron Barnovschi [7]. Gavrilaș Măteiaș, vornic și mare boier înrudit [8] și el cu Miron Barnovschi, la pierderea tronului de către acesta, în anul 1629, a fost jefuit la ieșirea din țară de către Isac Stârcea și Mihalcea Durac [9].