PIAȚA DIOLEI

(Prefața la volumul de debut al Leonidei Lari)

Abstract

          Ni se adresează, solicitându-ne atenția și înțelegerea, metafora unei poezii greu de exprimat. E trăirea în imagini și întruchipări care se cere spusă altora. Se realizează un fel de spovedanie fantasmagorică cu mult zbucium interior poetizat. Parcă e o îngemănare a strigătului propriu cu lectura avidă a multor romantici, care a devenit precumpănitoare dramă imagistică. Expresă a unei trăiri reale nestăvilite, dar cifrată în eroi fantastici, în tragice ciocniri convenționale… Se creează atmosfera unei ființări în vis, un calvar al experienței înmagazinate mai mult în subconștient prin tablouri, chipuri și simboluri cvazifantastice. Aș zice iară Fantasmagorice; asta la prima vedere. Există, totuși, un temei real în desfășurarea viselor, trecut în vers ca printr-un sistem de oglinzi cu reflexe jucătoare.