Biblio Polis - Vol. 25 (2008) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
FILE DE ISTORIE / СТРАНИЦЫ ИСТОРИИ / HISTORY
Mihai Taşcă, doctor în drept, cercetător ştiinţific superior, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM
Votul din 27 martie 1918 al Sfatului Ţării şi schimbarea la faţă a Basarabiei interbelice

Izvorât din mişcarea de eliberare naţională de la începutul sec. XX, „urgentat” de revoluţia de la Petrograd din februarie 1917, Sfatul Ţării, avea să realizeze aspiraţiile românilor basarabeni de mai bine de un secol: constituirea autonomiei în teritoriul dintre Prut şi Nistru, declararea independenţei de Imperiul Rus şi unirea cu România.

Ideea de autonomie şi creare a unui organ reprezentativ în Basarabia a fost formulată în programul Partidului Naţional Moldovenesc, făcut public la 9 aprilie 1917, în care membrii partidului îşi propuneau: „să lupte pentru autonomia Moldovenilor, adică pentru dreptul de a avea ocârmuirea lor deosebită moldovenească”. Odată făcută publică intenţia, toate acţiunile membrilor Partidului Naţional Moldovenesc, ale fruntaşilor vieţii publice au fost orientate spre a constitui autonomia şi organul ei reprezentativ. În scurt timp această idee a fost aprobată de majoritatea congreselor şi întrunirilor organizate în Basarabia din primăvară până în toamna anului 1917.

Un rol deosebit în organizarea Sfatului Ţării l-a avut Congresul Militar Moldovenesc, care şi-a desfăşurat lucrările între 20 şi 27 octombrie 1917. Cei peste 800 de delegaţi, reprezentanţi a peste 300 000 de soldaţi şi ofiţeri moldoveni, au redactat la congres mai multe rezoluţii printre care „Despre Sfatul Ţării”, adoptată la 23 octombrie. Potrivit acestei rezoluţii, „pentru ocârmuirea Basarabiei, în cel mai scurt timp să se alcătuiască „Sfatul Ţării”, care urma să fie compus din 120 de deputaţi, dintre care 70% mandate urmau să fie repartizate moldovenilor şi 30% minorităţilor naţionale conlocuitoare. În scopul de a urgenta crearea Sfatului Ţării, congresul ostaşilor basarabeni, în şedinţa din 27 octombrie 1917, a creat un organ special, numit Biroul de organizare a Sfatului Ţării.

Având în vedere că Sfatul Ţării a repartizat 10 locuri (peste cele 120) moldovenilor de peste Nistru, Biroul de organizare, a majorat numărul deputaţilor până la 150. Biroul de organizare a creat o comisie specială care avea misiunea de elaborare a schemei de repartizare a mandatelor. Această comisie, ţinând cont de principiul reprezentării politice, sociale, etnice, profesionale etc. a partidelor politice şi categoriilor populaţiei, numărul organizaţiilor culturale, obşteşti, profesionale existente în acea perioadă în Basarabia a repartizat cele 150 de mandate astfel: Congresului militar moldovenesc şi organizaţiilor militare moldoveneşti le-au fost repartizate 44 de mandate; Sovietului de deputaţi al ţăranilor -30 de mandate, Zemstvei guberniale –1 mandat, zemstvelor judeţene – 9; oraşului Chişinău – 3; oraşelor judeţene – 8; organizaţiilor cooperatiste - 5; Partidului Naţional Moldovenesc - 3; Partidului Socialist Poporan - 1; Partidului Socialist Democrat - 1; Partidului Socialist Revoluţionar - 1; Sovietului gubernial al deputaţilor muncitorilor, soldaţilor şi ţăranilor - 3; Societăţii culturale - 1; Ligii femeilor moldovene - 1; Uniunii clerului ortodox - 1; Uniunii juriştilor - 2; Organizaţiei lucrătorilor de la căile ferate - 2; Organizaţiei lucrătorilor poştei şi telegrafului - 2; Uniunii uniunilor - 1; Uniunii învăţătorilor din Basarabia - 1; Uniunii învăţătorilor moldoveni - 2; Societăţii ucrainenilor - 10; Societăţii evreieşti - 10; Societăţii bulgarilor - 2; Societăţii nemţilor - 2; Societăţii polonezilor - 1; Societăţii armenilor - 1; Societăţii grecilor - 1; Societăţii găgăuţilor - 1. Menţionăm că la distribuirea mandatelor pentru minorităţile naţionale conlocuitoare comisia a ţinut cont de datele statistice incluse pe harta etnografică a Basarabiei elaborată la 1916 de Al. Nour.

Sfatul Ţării şi-a deschis lucrările la 21 noiembrie 1917, la Chişinău, în prezenţa a 95 de deputaţi. Cităm după procesul-verbal al şedinţei (traducere din ruseşte):

„Şedinţa se deschide la ora 12 ziua. Deasupra palatului Sfatului Ţării fâlfâie drapelul Basarabiei.

Înainte de a se începe şedinţa, în capela care se găseşte în acelaşi palat, în partea lui din stânga, a fost oficiat un Te-Deum solemn în limba moldovenească de către girantul Eparhiei Basarabiei, Preasfinţitul Gavril, episcopul Cetăţii Albe, care la urmă s-a adresat către asistenţă, în moldoveneşte, cu următoarele cuvinte: „Îi felicit pe moldoveni, cu autonomia. Dumnezeu să ne ajute. Trăiască Sfatul Ţării la mulţi ani”.

După aceasta, asistenţa a ieşit din biserică şi s-a îndreptat spre sala şedinţei, în care a fost introdus de către câţiva soldaţi drapelul naţional al Regimentului Moldovenesc. Acest drapel a fost sfinţit de către Preasfinţitul Gavril cu agheasmă. Corul protoiereului Berezovschi a executat imnul naţional „Deşteaptă-te, române” şi „Pe-al nostru steag e scris unire”. Asistenţa, cu entuziasm, striga: „Ura”, „Trăiască”. La prima şedinţă Sfatul Ţării l-a ales pe Ion Inculeţ - preşedinte, iar la următoarea - prezidiul şi comisiile permanente.

O şedinţă specială a avut loc la 2 decembrie 1917, când Sfatul Ţării, a adoptat în unanimitate Declaraţia despre crearea Republicii Democratice Moldoveneşti, iar cinci zile mai târziu, la 7 decembrie, a aprobat componenţa primului guvern al Basarabiei — Consiliul Directorilor Generali, care avea următoarea structură: un preşedinte şi 10 directori generali.

Lovitura de stat din Petrograd, din 25 octombrie/7 noiembrie 1917, prin care bolşevicii au răsturnat guvernul provizoriu, anarhia declanşată în Basarabia de către bandele bolşevice, pretenţiile teritoriale ale Ucrainei faţă de Basarabia, a determinat Sfatul Ţării să rupă definitiv legăturile cu fosta metropolă. Astfel, la 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării în unanimitate proclamă independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti.

Cea mai semnificativă şedinţă a fost cea din 27 martie /9 aprilie 1918, când prin 86 de voturi pentru, 36 abţineri şi 3 împotrivă Sfatul Ţării adoptă Declaraţia de Unire a Basarabiei cu România.

Următoarea şedinţă importantă a Sfatului Ţării a avut loc în toamna anului 1918. Convocat în sesiune la 25 noiembrie 1918, Sfatul Ţării a adoptat Legea privind reforma agrară, iar la şedinţa din 27 noiembrie a adoptat Declaraţia despre renunţarea la condiţiile Unirii, condiţii instituite la 27 martie. Tot în acea şedinţă, îndeplinindu-şi misiunea, Sfatul Ţării s-a autodizolvat.

A urmat apoi votul Consiliului Naţional al Bucovinei, din 28 noiembrie, de Unire cu România, iar la 1 decembrie Marea Adunare de la Alba Iulia a desăvârşit procesul de unificare a românilor într-un stat naţional unitar. Aşadar, Sfatul Ţării a fost cel care a votat primul unirea cu România, fiind un exemplu pentru celelalte provincii româneşti, care l-au urmat.

Din punct de vedere cronologic şi statistic, activitatea Sfatului Ţării se prezintă astfel. A fost convocat în două sesiuni: prima s-a făcut de Biroul de organizare a Sfatului Ţării şi a durat de la 21 noiembrie 1917 până la 28 mai 1918, ce-a de a doua sesiune, convocată prin Înalt Decret Regal, şi-a ţinut lucrările între 25 şi 27 noiembrie 1918. Pe parcursul activităţii sale Sfatul Ţării a ţinut 83 şedinţe plenare şi două şedinţe particulare.

Sfatul Ţării a avut trei preşedinţi: Ion Inculeţ (21 noiembrie 1917 – 2 aprilie 1918), Constantin Stere (2 aprilie – 25 noiembrie 1918) şi Pan Halippa (25 - 27 noiembrie 1918).

În calitate de organ superior al Basarabiei, Sfatul Ţării a constituit trei guverne: primul, de la 7 decembrie 1917 şi până la 19 ianuarie 1918 în frunte cu Pantelimon Erhan; cel de-al doilea, de la 19 ianuarie 1918 până la 9 aprilie 1918, avându-l ca preşedinte pe dr. Daniel Ciugureanu şi cel de-al treilea, de la 9 aprilie 1918 până la 12 decembrie 1918, preşedinte fiind dr. Petre Cazacu.

La împlinirea a 90 de ani de la actul istoric din 27 martie 1918, a prezenta lista deputaţilor Sfatului Ţării care au votat Unirea Basarabiei cu România constituie un omagiu, un gest de recunoştinţă înaintaşilor basarabeni de acum 90 de ani.

Lista celor care au votat Marea Unire din 27 Martie /9 Aprilie 1918 se prezintă astfel:

Alexandri Nicolae — născut or. Chişinău

Alistar Elena — n. com. Vaisal, jud. Ismail (actualmente, Ucraina)

Baltaga Alexandru — n. com. Lozova, jud. Chişinău (actualmente, r-nul Străşeni)

Bârcă Teodor — n. com. Costeşti, jud. Chişinău (actualmente, r-nul Ialoveni)

Bârcă Teodosie — n. com. Tătărăuca Nouă, jud. Soroca (actualmente, r-nul Soroca)

Bivol Constantin — n. com. Costeşti, jud. Chişinău (actualmente, r-nul Ialoveni)

Bodescu Vladimir — n. com. Durleşti, jud. Chişinău (actualmente, mun. Chişinău)

Bogos Vladimir — n. com. Boldureşti, jud. Chişinău (actualmente, r-nul Nisporeni)

Bosie-Codreanu Nicolae — n. com. Noua Suliţă, jud. Hotin (actualmente, Ucraina)

Botnariuc Ştefan — n. com. Balan, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Râşcani)

Budişteanu Ignatie — n. com. Pârliţa, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Ungheni)

Buiuc Ilarion — n. com. Chiperceni, jud. Orhei (actualmente, r-nul Orhei)

Buruiană Gheorghe — n. com. Recea, jud. Chişinău (actualmente, r-nul Străşeni)

Buzdugan Ion — n. com. Brânzenii Veci, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Teleneşti)

Caraman (Caraiman) Anton — n. com. Izvoare, jud. Orhei (actualmente, r-nul Orhei)

Cazacliu Grigore — n. com. Slobozia Cuşălăuca, jud. Soroca (actualmente, r-nul Şoldăneşti)

Cazacliu Ion — n. com. Slobozia Cuşălăuca, jud. Soroca (actualmente, r-nul Şoldăneşti)

Cazacliu Vladimir — n. com. Slobozia Cuşălăuca, jud. Soroca (actualmente, r-nul Şoldăneşti)

Cărăuş Dimitrie — n. com. Sevirova, jud. Soroca (actualmente, r-nul Floreşti)

Cerescu (Ciorăscu) Vasile — n. com. Suruceni, jud. Chişinău (actualmente, r-nul Ialoveni)

Cernăuţeanu Nicolae — n. com. Bălăsineşti, jud. Hotin (actualmente, r-nul Briceni)

Cernov Nicolae — n. com. Ciucur Mingir, jud. Tighina (actualmente, r-nul Cimişlia)

Chiriac Afanasie — n. com. Corjova, jud. Chişinău (actualmente, r-nul Dubăsari)

Chiorescu Vladimir — n. or. Chişinău

Cijevschi Vasile — n. com. Zaim, jud. Tighina (actualmente, r-nul Căuşeni)

Ciornei Nicolae — n. com. Toceni, jud. Cahul (actualmente, r-nul Cantemir)

Cocârlă Pavel — n. com. Ignăţei, jud. Orhei (actualmente, r-nul Rezina)

Codreanu Ion — n. com. Ştefăneşti, jud. Soroca (actualmente, r-nul Floreşti)

Costin Ion — n. com. Ghidighici, or. Chişinău

Creangă Ion — n. com. Corjova, jud. Tighina (actualmente, r-nul Dubăsari)

Crihan Anton — n. com. Sângerei, jud. Bălţi (actualmente, or. Sângerei)

Cristi Vladimir — sat. Uscova, gubernia Moscova

Dragomir Dimitrie — n. com. Volintiri, jud. Tighina (actualmente, r-nul Ştefan Vodă)

Dron Dimitrie — n. com. Cucioaia, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Teleneşti)

Dudchievicz Felix — or. Lublin, Polonia

Epure Boris — n. or. Chişinău

Erhan Pantelimon — n. com. Tănătari, Tighina (actualmente, r-nul Căuşeni)

Gafencu Vasile — n. com. Sângerei, jud. Bălţi (actualmente, or. Sângerei)

Galeţchi Simion — n. com. Donduşeni, jud. Soroca (actualmente, or. Donduşeni)

Găină Andrei — n. com. Chiţcani Vechi, jud. Orhei (actualmente, r-nul Teleneşti)

Ghenzul Vasile — n. or. Chişinău

Groapă Alexandru — n. com. Chirileni, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Sângerei)

Grosu Nicolae — n. com. Bardar, jud. Chişinău (actualmente, r-nul Ialoveni)

Halippa Pantelimon — n. com. Cubolta, jud. Soroca (actualmente, r-nul Sângerei)

Herţa Teodor — n. com. Alcedar, jud. Orhei (actualmente, r-nul Şoldăneşti)

Ignatiuc Ion — n. com. Prepeliţa, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Sângerei)

Inculeţ Ion — n. com. Rezeni, jud. Chişinău (actualmente, r-nul Ialoveni)

Ioncu Teofil — n. com. Olişcani, jud. Orhei (actualmente, r-nul Şoldăneşti)

Lascu Vasile — n. or. Chişinău

Maculeţchi Mihail — n. or. Orhei

Mândrescu Vasile — n. com. Bogzeşti, jud. Orhei (actualmente, r-nul Teleneşti)

Mare Gheorghe — n. com. Slobozia Mare, jud. Ismail (actualmente, r-nul Cahul)

Marchitan Dimitrie — n. com. Călugăr, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Făleşti)

Mârza Dimitrie — n. com. Badragii Vechi, jud. Hotin (actualmente, r-nul Edineţ)

Mămăligă Nicolae — n. or. Chişinău

Minciună Mihail — n. com. Bogzeşti, jud. Orhei (actualmente, r-nul Teleneşti)

Moraru Alexandru — n. com. Corestăuţi, jud. Hotin (actualmente, r-nul Ocniţa)

Moraru Anatolie — n. com. Cerlina Mare, jud. Hotin (actualmente, r-nul Soroca)

Munteanu Zamfir — ?

Năstase Gheorghe — n. com. Hristici, jud. Soroca (actualmente, r-nul Soroca)

Neaga Teodor — n. com. Dănceni, jud. Chişinău (actualmente, r-nul Ialoveni)

Osoianu Constantin — n. com. Horeşti, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Făleşti)

Palii Efimie — n. com. Iarova, jud. Soroca (actualmente, r-nul Soroca)

Pascăluţă Ion — n. com. Făleşti, jud. Bălţi (actualmente, or. Făleşti)

Pelivan Ion — n. com. Rezeni, jud. Chişinău (actualmente, r-nul Ialoveni)

Picior-Mare Petru — n. com. Duşmai, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Glodeni)

Pîntea Gherman — n. com. Zăicani, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Râşcani)

Secară Nicolae — n. com. Rughi, jud. Soroca (actualmente, r-nul Soroca)

Sberea Chiril — n. com. Colibaş, jud. Cahul (actualmente, r-nul Cahul)

Scobioală Andrei — n. com. Moşeni, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Râşcani)

Silistaru Timofei — n. com. Taraclia, jud. Tighina (actualmente or. Taraclia)

Sinicliu Elefterie — n. com. Echimăuţi, jud. Orhei (actualmente, r-nul Rezina)

Soltuz Nicolae — n. or. Soroca

Spinei Chiril — n. com. Tătărăuca Veche, jud. Soroca (actualmente, r-nul Soroca)

Stavriev Gheorghe — n. com. Goteşti, jud. Cahul (actualmente, r-nul Cantemir)

Sucevan Iacov — (?), înmormântat la Cimitirul Central Ortodox din Chişinău

Suruceanu Nicolae — n. com. Suruceni, jud. Chişinău (actualmente, r-nul Ialoveni)

Suruceanu Teodor — n. com. Pojorăni, jud. Chişinău (actualmente, r-nul Ialoveni)

Tudor Gheorghe — n. com. Stâncăuţi, jud. Bălţi (actualmente, com. Şaptebani r-nul Râşcani)

Tudose Ion — n. com. Hasdeeni, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Glodeni)

Turcuman Grigore — n. com. Tătărăuca Nouă, jud. Soroca (actualmente, r-nul Soroca)

Ţanţu Vasile — n. com. Horodiştea, jud. Chişinău (actualmente, r-nul Călăraşi)

Ţurcan Leonida — n. com. Trifăuţi, jud. Soroca (actualmente, r-nul Soroca)

Uncu Teodor — n. com. Isacova, jud. Orhei (actualmente, r-nul Orhei)

Valuţă Ion — n. com. Obreja, jud. Bălţi (actualmente, r-nul Făleşti)

Zubac Vitalie — n. com. Necrasovca Nouă, jud. Ismail (actualmente, Ucraina)

E bine să ne cunoaştem compatrioţii care, în momente cruciale ale istoriei noastre, au demonstrat dragoste de Neam şi Ţară, dar şi curaj. Ar fi bine ca, la diferite ocazii, aceste personalităţi remarcabile, să fie omagiate după cum o merită.