Abstract

This paper is devoted to the international initiatives defining Open Access to the scientific information. The activity of the EIFL-OA Moldova Program is described here and promots the open access paradigm and the distribution of the local content by developing electronic archives. As an important point for innovation and academic communication, the libraries encourage the members of university and academic communities, the local administrations, the students and the public to participate actively in the International Open Access Week.

Keywords: Open Access, OA archives and repositories, Open Archives Initiative, OA Journals, Open Access Week.

* * *

Internetul a schimbat modul clasic de publicare, acces, diseminare şi folosire a informaţiei ştiinţifice. Publicarea ştiinţifică a migrat de la conţinutul tradiţional spre conţinutul digital. Este o provocare pentru oamenii de ştiinţă – să se gândească dincolo de accesul liber şi să ia în considerare modul în care tehnologia poate avansa procesele de cercetare, sporind cantitatea publicaţiilor de specialitate disponibile în accesul deschis.

Cele mai multe dintre cercetările realizate sunt finanţate de către stat, care solicită de la autori publicarea rezultatelor cercetărilor pentru accesul liber al populaţiei. Universităţile ar trebui să impună aceleaşi principii personalului acestora. Recomandările din anul 2008 ale Asociaţiei Universităţilor Europene prevăd ca universităţile să dezvolte politici instituţionale de control asupra calităţii cercetărilor (inclusiv prin intermediul articolelor ştiinţifice) pentru o distribuţie mai largă, maximizarea vizibilităţii lor, accesibilităţii şi impactului ştiinţific[1].

Menirea universităţilor şi a membrilor lor este de a genera cunoaştere prin cercetare ştiinţifică. Datoria morală faţă de societate, care plăteşte aceste cercetări, este ca rezultatele proiectelor să fie accesibile tuturor şi de oriunde. Astfel, au apărut mişcarea Open Access (OA), revistele Open Access şi necesitatea ca instituţiile să tezaurizeze digital toată producţia ştiinţifică a universităţilor în depozite instituţionale (repozitorii instituţionale)[2]. Accesul Deschis permite ca varianta electronică a publicaţiei ştiinţifice să poată fi citită pe internet, tipărită, distribuită fără scopuri comerciale, fără nicio plată sau restricţie. Acest concept a apărut în momentul în care cercetătorii şi-au postat cpii ale articolelor ştiinţifice pe paginile web. Universităţile şi-au dezvoltat interesul de a crea depozite digitale ştiinţifice şi lumea ştiinţifică a început să reacţioneze în consecinţă.

Iniţiativa de la Budapesta pentru Acces Deschis a fost semnată în februarie 2002 de peste 4000 de persoane şi organizaţii din toată lumea. Textul iniţiativei defineşte Accesul Deschis ca fiind accesul on-line nerestricţionat la literatura ştiinţifică pe care autorii doresc să o facă publică fără a avea pretenţia de a fi remuneraţi. Accesul liber la această literatură presupune ca ea să fie disponibilă gratuit, pe internet, iar orice utilizator să poată s-o descarce, s-o copieze, s-o distribuie, s-o tipărească la imprimantă, fără limitări de natură financiară, legală sau tehnică, cu excepţia celor presupuse de accesul la internet.

Altă iniţiativă care a avut drept scop susţinerea dezvoltării Accesului Deschis şi eliminarea monopolului editorilor este Declaraţia de la Bethesda privind editarea şi Accesul Deschis, din iunie 2003. Scopul principal al Accesului Deschis este eliminarea monopolului editorilor asupra publicării lucrărilor ştiinţifice.

Declaraţia de la Berlin privind Accesul Deschis la cunoştinţe în domeniul ştiinţei şi ştiinţelor umanitare (octombrie 2003), semnată de către toate organizaţiile academice conducătoare din Germania şi structurile fondatoare şi, în acelaşi timp, de 300 de instituţii academice din toată lumea, menţionează: „Misiunea noastră de difuzare a cunoaşterii este doar pe jumătate completă dacă informaţia nu este făcută pe larg şi imediat disponibilă societăţii. Trebuie susţinute noi posibilităţi de răspândire a cunoaşterii nu numai prin forma clasică, dar, totodată, şi în mod crescător prin paradigma Accesului Deschis, prin internet.”

La aceste documente importante putem atribui şi Manifestul Internet IFLA, semnat în mai 2002, care promovează libertatea accesului la informaţii fără frontiere. Au urmat două declaraţii IFLA: Declaraţia IFLA privind Accesul Deschis, 14 octombrie 2008, şi Declaraţia IFLA privind Accesul Deschis – clarificarea poziţiei şi strategiei IFLA, 18 aprilie 2011.

Susţinând iniţiativele pe plan internaţional, Programul EIFL-OA Moldova a fost instituit în primăvara anului 2008 în cadrul Consorţiului EIFL Direct Moldova pentru asistarea membrilor consorţiului în dezvoltarea Accesului Deschis la informaţie ştiinţifică. Scopul general al programului este de a beneficia de conţinutul informaţional, disponibil prin intermediul OA, precum şi asigurarea distribuirii conţinutului local prin dezvoltarea unor arhive electronice deschise şi încurajarea autorilor de a publica articole în reviste cu Acces Deschis. OA permite oamenilor de ştiinţă în ţările în curs de dezvoltare şi de tranziţie de a avea acces nu numai la informaţii de care au nevoie în efectuarea cercetărilor, dar şi la dezvoltarea mijloacelor care contribuie la eficientizarea activităţii lor de cercetare la nivel global. Prin furnizarea asistenţei, resurselor şi oportunităţilor pentru schimbul de cunoştinţe, EIFL-OA sprijină şi facilitează:

• instruirea profesională şi organizarea atelierelor de lucru pe tematica Open Access în reţeaua EIFL;

• studierea şi adoptarea modelelor de Acces Deschis în ţările participante;

• dezvoltarea şi adaptarea manualelor şi liniilor directoare privind Accesul Deschis în ţările în curs de dezvoltare;

• programe de instruire şi ghiduri pentru a pregăti ţările membre EIFL în vederea constituirii repozitoriilor instituţionale.

Instruirea profesională pe tematica OA în ţara noastră a început cu Seminarul internaţional Acces Deschis (Open Access): explorarea comunicării ştiinţifice (iunie 2008), cu participarea unor experţi din străinătate: dr. Leo Waaijers din Olanda şi Iryna Kuchma din Ucraina. În discuţie au fost puse următoarele probleme: fenomenul Open Access; reviste OA; repozitorii deschise: politici şi practici; resurse electronice pentru ştiinţă şi cercetare în Republica Moldova; repozitorii deschise în Ucraina; experienţe din Proiectul DARE din Olanda şi proiectul DRIVER din Uniunea Europeană; copyright şi licenţe pentru conţinut deschis; licenţe Creative Commons, licenţe pentru editarea revistelor ştiinţifice cu Acces Deschis Eprints şi DSpace; Accesul Deschis şi noi abordări ale managementului citărilor şi evaluarea cercetărilor; politica editorială şi advocacy în domeniul ştiinţei.

În urma acestui seminar a fost aprobată Declaraţia Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova privind Accesul Deschis la informaţie la Conferinţa anuală a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova (16 octombrie 2009). Participanţii la Conferinţă au recunoscut importanţa strategică a Accesului Deschis la informaţie. Acest document a fost redactat de către Programul eIFL-OA Moldova în scopul promovării Accesului Deschis pentru diseminarea cunoştinţelor ştiinţifice globale şi a creativităţii umane şi pentru determinarea măsurilor care trebuie întreprinse de către instituţiile de cercetare, universităţile şi bibliotecile din Republica Moldova.

În scopul organizării arhivelor instituţionale în Republica Moldova a fost organizat Seminarul internaţional Implementarea tehnologiei IR (repozitorii instituţionale): sistemul DSpace, aprilie 2011, finanţat de Ambasada Regală a Norvegiei în România, în cadrul Bibliotecii Ştiinţifice a Academiei de Studii Economice din Moldova cu participarea lui Kuzma Kudim, Institutul Sisteme Software al Academiei de Ştiinţe din Kiev, Ucraina. Tema abordată în cadrul seminarului este indispensabilă procesului de gestionare a bibliotecii, oferind bibliotecarilor suport în procesul de implementare a tehnologiei IR. Provocarea va fi implementarea tehnică a publicării on-line şi schimbarea culturală necesară pentru a deveni încorporată şi frecventă în activităţile instituţiei. Programul a cuprins dezbaterea următoarelor subiecte: structura arhivei; utilizatori şi grupuri; metadate; drepturile de acces; procesul de stocare a datelor; embargo; protocolul OAI-PMH; interfaţa XMLUI; configurarea procesului de stocare a datelor; localizarea; sistemul Eprints, sistemul de reviste OJS; sistemul de conferinţe OCS.

O foarte scurtă introducere despre Accesul Deschis (OA). Publicarea în Accesul Deschis este digitală, on-line, gratuită, liberă de restricţii privind drepturile de autor şi de licenţe. Ceea ce o face posibilă este internetul şi consimţământul autorului sau al titularului dreptului de autor. OA – accesul gratuit, imediat, on-line la rezultatele cercetării ştiinţifice, precum şi dreptul de a utiliza şi a reutiliza aceste rezultate conform necesităţilor fiecăruia – are puterea de a transforma modul de cercetare ştiinţifică. Aceasta are însemnătate directă şi pe scară largă pentru mediul academic, medicină, ştiinţă, industrie şi pentru societatea în ansamblu. OA are potenţialul de a maximiza investiţiile în cercetare, dezvoltarea expunerii şi utilizării cercetărilor publicate, de a facilita efectuarea cercetări pe baza literaturii de specialitate disponibile şi de a spori progresul general al ştiinţei.

OA este pe deplin compatibil cu peer review (evaluare de experţi, recenzare), iar toate iniţiativele principale OA pentru literatura ştiinţifică insistă asupra importanţei recenzării. Precum unii autori donează articolele pentru publicare în reviste, acelaşi lucru îl fac editorii revistelor şi experţii care participă la recenzarea articolelor.

Există două mijloace principale pentru oferirea Accesului Deschis la articole de cercetare: arhive sau depozite (repozitorii) OA şi reviste OA.

Arhivele şi depozitele OA. Arhivele nu realizează recenzarea, ci fac conţinuturile deschise şi le propun la dispoziţia tuturor. Acestea pot conţine preprinturi, postprinturi sau ambele forme. Arhivele pot aparţine instituţiilor, precum universităţilor şi laboratoarelor, sau pot fi tematice, cum ar fi în domeniul fizicii sau economiei. Autorii îşi pot arhiva preprinturile fără permisiunea cuiva, şi majoritatea revistelor deja permit acestora să arhiveze postprinturi. Atunci când arhivele sunt realizate în conformitate cu protocolul Open Archives Initiative, acestea devin interoperabile, iar utilizatorii pot găsi conţinutul lor fără să ştie ce arhive există, unde sunt situate sau ce conţin. În prezent, există software open-source pentru construirea şi menţinerea arhivelor conform protocolului OAI, reprezentând un impuls puternic la nivel mondial pentru utilizarea acestora. Costurile unei arhive sunt nesemnificative: ceva spaţiu pe un server şi ceva din timpul unui tehnician. Putem utiliza Directoriul OpenDOAR[3] (1993 arhive digitale) şi Registrul ROAR[4] (1778 arhive digitale) pentru a realiza căutări în mai multe repozitorii instituţionale.

Revistele OA. Revistele OA trebuie să treacă recenzarea şi apoi să fie oferit accesul liber la conţinutul lor. Cheltuielile lor constau în recenzarea articolelor, pregătirea manuscrisului şi dispunerea spaţiului pe un server. Revistele OA îşi asumă cheltuielile pentru diseminarea conţinutului, plătind costurile de producţie, astfel accesul poate fi gratuit pentru toată lumea. În anumite cazuri, revistele au subvenţii de la universităţile care le găzduiesc sau de la societăţi profesionale. Alteori, revistele percep un comision pentru procesarea articolelor acceptate pentru publicare, care urmează să fie plătit de către autor sau sponsorul autorului (angajatorul, agenţia de finanţare). Revistele OA care percep taxe pentru procesare, de obicei, renunţă la acestea în situaţii economice dificile. Revistele OA cu subvenţii instituţionale tind să nu impună taxe de procesare. Putem utiliza DOAJ[5], Directory of Open Access Journals – reviste academice din 109 ţări şi publicate în 50 de limbi.

Revistele OA pot obţine subvenţii nesemnificative sau prin taxe, dacă au un venit de la alte publicaţii, publicitate, suplimente plătite sau servicii auxiliare. Unele instituţii şi consorţii stabilesc reduceri de taxe. Editorii OA renunţă la taxă pentru cercetătorii afiliaţi instituţiilor, care au plătit taxa anuală de membru. Există mult loc pentru creativitate, în găsirea căilor de a plăti costurile unei reviste OA recenzate, şi suntem departe de a epuiza inteligenţa şi imaginaţia noastră.

Lansarea Accesului Deschis, Iniţiativei Arhivelor Deschise şi arhivelor instituţionale. Principalul motiv pentru care universităţile trebuie să aibă arhive instituţionale este sporirea vizibilităţii şi impactului cercetărilor realizate. Arhivele vor ridica statutul facultăţilor, profesorilor, cercetătorilor şi al instituţiei în întregime.

Sunt peste tot universităţi care se ocupă de crearea arhivelor cu Acces Deschis – fonduri de bani sunt alocaţi instituţiilor pentru a sprijini modele de publicare care să permită Accesul Deschis, distribuţie imediată, on-line, precum şi accesul la rezultatele cercetării ştiinţifice. Accesul Deschis la arhive poate îmbunătăţi accesul la cercetare şi accelera disponibilitatea on-line a articolelor ştiinţifice recenzate. Instituţii cum ar fi Universitatea din Ottawa, Universitatea Bielefeld, Universitatea Lund, Universitatea din California-Berkeley, Cornell, Harvard menţin aceste arhive.

Un motiv mai specific este faptul că un număr tot mai mare de reviste ştiinţifice permit autorilor să depună postprinturile în depozite instituţionale şi nu în cele tematice. Chiar dacă această diferenţă dintre arhive este arbitrară, instituţiile care nu vor crea arhive, îşi vor lăsa cercetătorii, irecuperabil, fără nicio modalitate de a oferi OA la lucrările lor.

„OAI-compliant” înseamnă că arhiva creată corespunde protocolului de recoltare a metadatelor pe baza Iniţiativei Arhivelor Deschise (OAI). Acest protocol asigură interacţionarea arhivei noastre cu alte arhive, astfel metadatele din mai multe arhive se agregă în una globală. Utilizatorii pot realiza căutările în arhive conforme OAI, fără a vizita separat arhivele şi a lansa căutări separate. Prin urmare, protocolul OAI face conţinutul mai vizibil, chiar dacă utilizatorii nu ştiu de existenţa şi de conţinutul arhivei noastre[6]. Există aproape 12 pachete open-source pentru crearea şi menţinerea arhivelor OAI-compliant. Cele mai importante patru sunt: Eprints (Southampton University), DSpace
(Massachusetts Institute of Technology), CDSWare (CERN), şi FEDORA (Universităţile Cornell şi Virginia).

Asistenţa cercetătorilor, cadrelor didactice privind depozitarea articolelor ştiinţifice în arhive instituţionale. Mulţi cercetători sunt dispuşi să arhiveze materialele, dar sunt foarte ocupaţi. Unele cadre suferă de tehnofobie, altele ar putea avea nevoie de educaţie şi informare privind avantajele OA. De exemplu, sunt biblioteci universitare care vizitează catedrele, discutând cu cercetătorii, pentru a-i ajuta să depună o copie a articolelor în depozitul instituţional. Biblioteca St. Andrews University solicită de la cercetători să trimită articolele lor prin e-mail şi apoi personalul bibliotecii le introduce în depozitul instituţional.

Trebuie luată în considerare publicarea unor reviste în OA. Un exemplu demn de urmat este Philosophers’ Imprint, de la Universitatea din Michigan, o revistă recenzată OA, al cărei motto este: „Editat de filosofi. Publicat de bibliotecari. Gratuit pentru cititorii de pe Web.” Deoarece redactorii şi editorii (de la facultate şi bibliotecari) sunt salarizaţi de universitate, iar revista este subvenţionată de către universitate, nu e nevoie de a percepe taxe de procesare[7].

Biblioteca Universităţii din Arizona, Tucson, publică în OA revista ştiinţifică recenzată Journal of Insect Science. Despre experienţa de aici putem afla din articolele lui Henry Hagedorn, Publishing by the Academic Library (Activitatea de publicare a bibliotecii academice), şi ale Eulaliei Roel, Electronic journal publication: a new library contribution to scholarly communication (Publicarea revistelor electronice: o nouă contribuţie a bibliotecii în comunicarea ştiinţifică), College & Research Libraries News, ianuarie 2004[8]. Biblioteca Boston College publică toate revistele facultăţilor colegiului în Acces Deschis.

Accesul Deschis la informaţia ştiinţifică – date şi publicaţii – va fi una din temele principale care vor fi adresate într-o Comunicare către Comisia Europeană în 2011. O participare largă înseamnă ştiinţă mai performantă. Acest principiu este acceptat în comunitatea ştiinţifică, chiar dacă mulţi cercetători întârzie să-l pună în practică. De asemenea, Accesul Deschis poate încuraja şi permite un mai mare angajament al societăţii în ştiinţă. Dar dincolo de toate acestea, Accesul Deschis la informaţia ştiinţifică este important deoarece ajută cetăţenii în exercitarea dreptului lor de a avea acces la cunoaşterea produsă prin utilizarea finanţării publice. Dreptul de a accesa liber rezultatele ştiinţifice nu este doar în beneficiul cetăţenilor, ci şi în folosul instituţiilor de finanţare. Examinarea publică a rezultatelor de cercetare va îmbunătăţi modul în care sunt alocate fondurile pentru cercetare. Va creşte şi încrederea cetăţenilor faţă de modul în care sunt cheltuiţi banii pentru cercetare.

Ca un punct important pentru inovare şi comunicare academică, bibliotecile încurajează membrii comunităţii universitare şi academice, administraţiile locale, studenţii şi publicul larg să participe activ la activităţile Săptămânii internaţionale a Accesului Deschis, care se organizează anual, începând cu anul 2008. Săptămâna OA invită comunităţile de a participa direct la mai multe sesiuni on-line şi evenimente. Pentru a cunoaşte cele mai importante realizări din lume privind Accesul Deschis a fost creat site-ul Săptămânii internaţionale a Accesului Deschis[9].

Au fost lansate iniţiativele „Creaţi schimbare”: o resursă pentru facultăţi şi bibliotecari pentru a revendica comunicarea academică şi „Dreptul de cercetare”: ghidul studentului SPARC – o iniţiativă educaţională. Noile posibilităţi de diseminare a cunoştinţelor trebuie susţinute nu numai prin formele clasice, dar şi prin Accesul Deschis oferit de internet, definindu-l pe acesta ca o sursă cuprinzătoare a cunoştinţelor umane şi a moştenirii culturale, acceptată de comunitatea ştiinţifică.

Organizatorii – PLoS, SPARC şi Asociaţia Studenţilor pentru Cultura liberă – au rezumat feedback-ul pozitiv pe care l-au primit în legătură cu Săptămâna Accesului Deschis, interogând cele 120 de organizaţii care s-au înscris pentru a participa la acest eveniment în anul 2008. La întrebarea dacă ar participa din nou în anul viitor, 90% din respondenţi au răspuns afirmativ: „DA... pentru a extinde gradul de conştientizare şi de înţelegere a accesului deschis, inclusiv mandatele recente şi politicile în curs de dezvoltare în cadrul comunităţilor internaţionale universitare, ştiinţifice şi publicului larg...”

Au existat mai multe moduri de a sărbători acest eveniment internaţional:

• explozie de materiale noi în Accesul Deschis şi organizarea lor în diverse arhive;

• acoperire semnificativă de bloguri – aproximativ 400 (inclusiv în Republica Moldova);

• videoclipuri – au fost realizate în scopul prezentării importanţei Accesului Deschis cu participarea profesorilor, bibliotecarilor, finanţatorilor ştiinţei, studenţilor etc. (acestea sunt disponibile pe YouTube şi Internet Archive);

• multiple comentarii pe care le-au primit organizatorii după eveniment din partea participanţilor şi utilizatorilor.

Săptămâna OA este o şansă de nepreţuit pentru a ne conecta la impulsul global al împărtăşirii deschise şi promovarea schimbărilor de politică la nivel local. Universităţi, colegii, instituţii de cercetare, finanţatori, biblioteci şi centre de informaţii au folosit Săptămâna OA ca o platformă pentru a difuza mesajele universităţilor privind politicile Accesului Deschis, de a emite rapoarte cu privire la beneficiile sociale şi economice ale acestuia, de a oferi noi fonduri în sprijinul publicării în Accesul Deschis şi multe altele.

În acest an, diverse organizaţii din toată lumea au sărbătorit a patra oară Săptămâna internaţională a Accesului Deschis (Open Access Week 2011) – de pe 24 până pe 30 octombrie 2011. Află. Participă. Promovează – acesta este sloganul evenimentului global, care reprezintă o oportunitate pentru comunitatea academică, de cercetare pentru a continua să înveţe despre beneficiile potenţiale ale Accesului Deschis, să împărtăşească colegilor ceea ce au învăţat şi să inspire o participare mai largă în promovarea Accesului Deschis ca o nouă normă pentru studiu şi cercetare.

Din acest an, organizatorii Săptămânii OA, au subliniat colaborarea şi acţiunea colectivă, care au sporit impulsul Accesului Deschis şi au prezentat o gamă largă de iniţiative în toată lumea. Participarea a sute de universităţi, a centrelor de cercetare şi a site-urilor web la nivel mondial a ilustrat profunzimea şi amploarea suportului pentru Accesul Deschis şi a demonstrat impactul real pentru promovarea cercetării în mai multe domenii. Săptămâna OA a prezentat activităţile pe cca 1000 de site-uri în aproape 100 de ţări. Participarea şi-au anunţat-o mii de cercetători, profesori, studenţi, bibliotecari, administratori universitari, agenţii de finanţare, factori de decizie politică şi lucrători din domeniul cunoaşterii. Au participat şi diverse grupuri interesate de promovarea difuzării libere şi imediate a publicaţiilor şi a datelor ştiinţifice. Contribuţiile anterioare au fost diverse, inspirate, provocatoare şi creative. Site-ul web al Săptămânii Accesului Deschis a găzduit: 38 783 vizite şi 27 954 de vizitatori din 150 de ţări; 90 578 vizite şi 63 770 de vizitatori din 179 de ţări pe parcursul anului. În topul vizitelor se află SUA, Marea Britanie, Germania, Canada, Spania, Polonia, Franţa, India, Portugalia, Japonia, Italia şi Africa de Sud.

Pentru prima dată, SPARC (Scholarly Publishing and Academic Resources Coalition[10]), un consorţiu de biblioteci universitare care promovează activ OA, invitând organizaţiile să-şi demonstreze sprijinul pentru Săptămâna OA, a sponsorizat această activitate. Sponsorilor li s-a acordat o vizibilitate largă într-o varietate de canale.

Peste 100 de instituţii din întreaga lume au politici instituţionale de încurajare sau de solicitare a depunerii în arhive electronice deschise a cercetărilor, inclusiv Massachusetts Institute of Technology, Universitatea din Kansas, Universitatea din Edinburgh, ETH Zurich, Universitatea din Birmingham, Universitatea Simon Fraser şi altele. Cercetătorii, în calitate de autori, au o mulţime de oportunităţi de a sprijini Accesul Deschis, de a extinde accesul la rezultatele cercetărilor prin revistele OA, arhivele electronice deschise şi de a gestiona drepturile de autor.

Accesul deschis asigură o mai bună rentabilitate a cercetării în care a investit instituţia prin deschiderea rezultatelor cercetării publicului cât mai larg. Săptămâna OA poate fi momentul oportun pentru iniţierea sau promovarea unei astfel de iniţiative. Peste 200 de organizaţii din lume de toate tipurile – instituţionale, departamentale, guvernamentale, private etc. – au adoptat politici prin care solicită ca cercetările finanţate de acestea să fie puse la dispoziţia publicului larg. Wellcome Trust din Marea Britanie a anunţat că va aloca două milioane de lire sterline pentru a sprijini publicarea în reviste cu acces liber. Wellcome Trust sprijină, de asemenea, disponibilitatea Accesului Deschis la cercetările finanţate de către acesta printr-o politică care asigură Accesul Deschis peste şase luni după publicarea în reviste[11].

US National Institutes of Health (Institutul Naţional al Sănătăţii SUA) a revizuit politica privind accesul public la cercetările finanţate din fonduri publice în 2008, astfel încât se depune o copie finală recenzată a manuscriselor în arhiva on-line MNV şi la dispoziţia publicului nu mai târziu de 12 luni de la publicarea în reviste[12]. Hungarian Scientific Research Fund – OTKA (Fondul de cercetare ştiinţifică din Ungaria, din 1986 o agenţie de finanţare a ştiinţei şi a burselor de cercetare) a introdus un mandat, prin care se solicită ca toate publicaţiile ştiinţifice susţinute din granturile OTKA să fie disponibile în Accesul Deschis. Autism Speaks a devenit prima organizaţie americană de advocacy care a adoptat politica Accesului Deschis la cercetările finanţate de către aceasta şi care a obligat depunerea manuscriselor în PubMed Central[13]. La Trinity University din San Antonio, Texas, Săptămâna OA a constituit un forum privind acceptarea prin vot a politicii Accesului Deschis la rezultatele cercetării instituţionale.

Săptămâna Accesului Deschis a fost o platforma pentru Coaliţia The student Right to Research Coalition de a extinde drepturile studenţeşti privind cercetarea ştiinţifică la care au participat cinci milioane de studenţi din întreaga lume. Studenţii, senatele studenţeşti şi organizaţiile studenţeşti sunt invitaţi să semneze Declaraţia The Student Statement on the Right to Research privind dreptul studenţilor la cercetare, care solicită guvernelor, finanţatorilor ştiinţei, administratorilor universităţilor, facultăţilor, studenţilor să sprijine Accesul Deschis. Site-ul web al Coaliţiei conţine mai multe resurse pentru a ajuta studenţii să apere interesele la nivel naţional şi local şi să înveţe pe alţii privind beneficiile Open Access[14].

Studenţii de la Universitatea din Boston au realizat un videoclip pentru a ilustra faptul că studierea fără acces la resurse informaţionale de care ai nevoie este ca şi cum să porţi o jumătate de şosetă, să mănânci o jumătate de hotdog sau să citeşti o jumătate de carte[15]. Istoriile care au fost împărtăşite sunt inspiratoare, realizate cu un grad înalt de creativitate. Toate aceste contribuţii la promovarea Accesului Deschis – în scris, fotografii şi video – reprezintă o resursă fantastică, care ne va ajuta pe toţi să continuăm discuţia pe viitor. Tot ce s-a realizat până în prezent confirmă importanţa tot mai mare a Săptămânii Accesului Deschis. Desigur, impulsul, dimensiunea şi puterea în creştere a reţelei la nivel mondial, continuă să impresioneze.

În Republica Moldova activităţile de promovare a Accesului Deschis s-au intensificat pentru a deschide tuturor părţilor interesate valorificarea resurselor culturale şi ştiinţifice, calea către un nou model de acces şi diseminare. În bibliotecile universitare şi publice de la noi au fost realizate diverse acţiuni de promovare a Accesului Deschis în cadrul şedinţelor senatelor, catedrelor, Zilelor de informare, prin intermediul site-urilor, postării pe YouTube a videoclipurilor etc.

A fost de mare anvergură organizarea în bibliotecile noastre a unor activităţi consacrate acestor evenimente: prezentări, ateliere de lucru etc., în locuri diferite, dar în aceeaşi zi, pentru a demonstra puterea Accesului Deschis. Au fost realizate prezentări pentru senatele universităţilor, în biblioteci sau la facultăţi şi departamente, întru informarea cercetătorilor şi administratorilor despre criza de comunicare ştiinţifică şi demonstrarea avantajelor Accesului Deschis ca o soluţie cuprinzătoare. Este de remarcat că trei biblioteci universitare au început activitatea de creare a repozitoriilor instituţionale. În cadrul Săptămânii sunt prezentate arhivele din diverse ţări pentru a promova acest model de organizare a informaţiilor ştiinţifice în rândul cercetătorilor din Republica Moldova. Este o şansă de a atrage atenţia senatelor universitare, administraţiilor locale pentru a dezvolta politici de acces şi o mare oportunitate de a informa pe oricine despre natura şi importanţa Accesului Deschis.

Săptămâna OA este o mare oportunitate de a evidenţia publicaţiile cu Acces Deschis, reperele şi realizările, iar pentru editori să ia în considerare cum Accesul Deschis poate ajuta la creşterea impactului publicaţiilor tipărite de aceştia. Conferinţa anuală a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova din 11-12 noiembrie 2010 Accesul Deschis la informaţie şi cunoaştere: susţinerea progresului durabil a fost integral consacrată problemelor Accesului Deschis.

Va trebui să semnăm Convenţia pentru echitatea publicării în Accesul Deschis. Nu suntem destul de pregătiţi pentru a lansa o arhivă cu Acces Deschis în instituţia noastră, dar susţinem ideea? Putem semnala sprijinul nostru prin semnarea Convenţiei Compact for Open Access Publishing Equity (COPE). Iniţiativa este lansată de un grup din cinci instituţii-cheie (Harvard, Cornell, Dartmouth, MIT şi UC Berkeley) şi are scopul de a contribui la asigurarea unui nivel mai echitabil pentru revistele OA în comparaţie cu abonarea la reviste. Vom avea nevoie de sprijin din partea cercetătorilor şi administraţiilor pentru aceste decizii, dar alte universităţi au reuşit s-o facă.

Săptămâna Accesului Deschis 2011 a fost pentru noi, de asemenea, un moment important de muncă şi de identificare a oportunităţilor viitoare. Trebuie găsite noi modalităţi de a satisface cerinţele cercetătorilor, noi modalităţi de a aduce Săptămâna Accesului Deschis la universitate, bibliotecă, editură, în comunitate. În timp ce s-au realizat progrese esenţiale, suntem abia la început pentru a face incursiuni de a promova Accesul Deschis în comunitatea ştiinţifică. Am făcut progrese şi pentru creşterea gradului de conştientizare a valorii Accesului Deschis şi promovarea acestuia ca o nouă normă în învăţământ şi cercetare.

Accesul Deschis poate fi înţeles ca un sprijin pentru principiul guvernării deschise în ajutorul dezvoltării unor servicii publice mai bune, ca o nouă eră a Ştiinţei Deschise care serveşte societatea în general. Accesul Deschis este una dintre cele mai progresiste mişcări în comunitatea informaţională din lume. Accesul la informaţii şi schimbul de informaţii sunt esenţiale pentru dezvoltarea cu succes a societăţii şi bibliotecarii joacă un rol crucial, de lideri, pledând pentru promovarea ideii de a asigura accesul liber la informaţia ştiinţifică electronică.

Natalia Cheradi,

director adjunct, Biblioteca Ştiinţifică, ASEM;

coordonator al Programului EIFL-OA Moldova