REPREZENTĂRI ALE NATURII ÎN OPERA POETICĂ A LUI B.P. HASDEU
Abstract
Autorul apelează în această analiză la metoda semiotică care permite atât studiul modurilor de transmitere a informațiilor, cât și cercetarea trăsăturilor semnelor și a sistemelor de semne în natură, în fenomenele culturii sau în operele artistice. Autorul prezintă lucrările Poezii (1873) și Sarcasm și ideal (1897) – ale lui B.P. Hasdeu ca un sistem sau ca o structură semiotică în care diverselor reprezentări, imagini sau referințe sociale, naturale, istorice, poetice le sunt atribute anumite sensuri. Aceste imagini, reprezentări sau referințe se regăsesc adesea sub forma unor metafore, comparații, paralelisme, care, puse la un loc, servesc drept indice pentru a înțelege atât ideea magistrală a volumelor poetice analizate, cât și legitățile gândirii și ale receptării poetice caracteristice lui B.P. Hasdeu.