Biblio Polis - Vol. 23 (2007) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
CUVANTUL DIRECTORULUI / CЛОВО ДИРЕКТОРА / THE DIRECTOR’S SPEECH
Lidia KULIKOVSKI

BM „B.P. HASDEU” A ÎMPLINIT 130 DE ANI DE PREZENŢĂ ACTIVĂ ÎN VIAŢA CHIŞINĂULUI

Am ajuns la o aniversare. Cum să privim trecutul instituţiei noastre?
„…Oricum l-am defini şi oricum l-am relaţiona cu celelalte dimensiuni ale duratei, spune Alexandru Zub, trecutul rămâne o parte a fiinţei noastre, una de care nu ne putem separa nici râzând, nici blestemând, nici jucându-ne cu imaginile lui, inepuizabile şi mereu schimbătoare”.
Scriitorul şi bibliotecarul Borges ne îndeamnă să fim recunoscători trecutului, „[…]din moment ce, până la urmă, singurul lucru pe care îl avem este trecutul, iar trecutul este un act de credinţă”. Cu credinţă ne întoarcem la originea evenimentului pe care astăzi îl sărbătorim.
Anul 1877. La marginile Imperiului Rus, în Basarabia, la Chişinău, se deschide biblioteca publică locală. Chişinăul, întâlnim în diverse surse, în acea vreme era un „oraş al noroiului”, o localitate foarte verde, cu străzi drepte dar avea totuşi o imagine mai mult orientală şi era departe, totuşi, de nivelul civilizaţiei din timpurile celea.
În acest oraş al noroiului anul 1877 a fost foarte aglomerat de evenimente şi personalităţi. La Chişinău vine în componenţa curţii imperiale leib-medicul Serafim Botkin; general-maiorul Nikolai Stoletov, numit de imperatorul rus Alexandru II şef al voluntarilor bulgari; la 12 aprilie soseşte însuşi imperatorul Rusiei Alexandru II; Alexandru II declară război Turciei, semnând Declaraţia la Chişinău; s-au pregătit lazarete pentru ostaşii răniţi în războiul ruso-turc, la organizarea cărora a participat foarte activ arhitectul Al. Bernardazzi, responsabil cu echiparea lazaretelor şi bufetelor; poposeşte şi scriitorul rus Vsevolod Garşin; medicul N. Pirogov, invitat pentru a-l consulta pe cneazul Nikolai Romanov, aflat în convalescenţă la Chişinău; se deschide calea ferată Chişinău – Odesa; linia de cale ferată Chişinău – Ungheni, care printr-un pod de drum de fier a unit pentru prima dată ambele maluri ale Prutului; pentru consolidarea podului a fost invitat autorul Turnului Eiffel – Alexandre Gustave Eiffel. Carol Schmidt a fost ales primar – care timp de 25 de ani, cât a deţinut această funcţie, a adus electricitatea, a pavat străzile, a adus tramvaiul la Chişinău. Şi ca să facem o legătură cu numele bibliotecii – tot în anul 1877 Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost ales membru al Academiei Române, ca un omagiu al întregii sale opere de până atunci, dar şi ca o recunoaştere a spiritului său enciclopedist.
Printre toate aceste evenimente politice s-a găsit loc şi pentru deschiderea bibliotecii locale, eveniment care aduce în viaţa capitalei de provincie un moment de referinţă şi este notat ca primul act de cultură al noului şi tânărului (30 de ani) primar ales, Carol Schmidt.
Pe marginea acestui eveniment remarcabil pentru cultura oraşului s-a scris puţin. A fost umbrit de evenimentele şi ştirile despre războiul ruso-turc şi apoi în 1877 la noi erau foarte puţine ediţii periodice şi acelea erau, mai ales, nişte anuare, sau apăreau bianual, lunar, uneori bilunar. O ştire publicată în Bessarabskie Gubernskie Novosti din 15 octombrie 1877 anticipa evenimentul: „Am auzit din surse sigure că pe data de 19 a lunii curente se va deschide pentru locuitori o bibliotecă publică locală”.
Privită în contextul istoric, ştirea în cauză nu a fost aproape deloc relevată. Informaţiile răzleţe, apărute cu întârziere, nu au reprodus evenimentul aşa cum s-a derulat. Generaţiile trecute de istorici nu au abordat istoria bibliotecilor basarabene, cu excepţia lui Petru Ganenco, director al Bibliotecii Naţionale şi istoric ca formaţie, ceilalţi lăsând acest subiect pe seama timpului...
Biblioteca Municipală a încercat, ca şi Biblioteca Naţională, să defrişeze prin investigare contextul istoric, cultural, politic în care a luat naştere biblioteca. Acţiunile au fost inteligente şi profitabile. Ne-am căpătuit cu două studii asupra istoriei bibliotecilor. Bune, rele, ele au pus problema istoriei foarte încâlcite a acestor două biblioteci, ca şi a pământului nostru, ele au derulat nişte cercetări şi studii. Atât Nina Negru, cercetător recunoscut, cât şi Maria Vieru-Işaev, cercetător începător, au scos, din colecţii uitate, documente istorice de valoare, şi una şi alta s-au bazat pe documente când au emis o ipoteză sau alta. Ele au studiat şi citat documente la care istoricii de până la 1990 nu au avut acces, extinzând considerabil câmpul şi aria geografică de cercetare. Istoricul P. Ganenco s-a bazat pe documentele existente la Arhiva Naţională, Biblioteca Naţională, Biblioteca Academiei, în arhive din Odesa, Moscova. M. Vieru-Işaev, N. Negru au cutreierat oraşe din România, au scotocit arhive şi biblioteci din Iaşi, Bucureşti, Cluj, Târgu-Jiu etc.
Dar oricum, evenimentele s-au prezentat doar fragmentar…
Istoria adevărată [cum spune A. Rău, îşi mai aşteaptă cercetătorul] a acestor două biblioteci va fi mult timp subiect de cercetare, de recuperare istorică.
Aşadar, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” împlineşte 130 de ani.
Cum să privim prezentul instituţiei noastre?
Pentru noi, oamenii, prezentul este atât cât ţinem minte. Deşi prezentul este doar astăzi, doar acest moment, restul este ieri, este trecut.
Octombrie este un anotimp cultural deosebit pentru chişinăuieni, un anotimp care-i încarcă, îi îndeamnă şi-i implică cu /şi în multe evenimente şi nu numai de petrecere ca, Sărbătoarea vinului, dar şi altele, edificatoare, ca Zilele Chişinăului (Hramul Oraşului), Festivalul cărţii evreieşti, Ziua învăţătorului, Ziua bibliotecarului şi, la 19 octombrie – Ziua Bibliotecii „B. P. Hasdeu”…
Aniversarea unei instituţii culturale – prin esenţă, gnoseologică, prin scop, soteriologică – presupune o reconstituire a rolului ei în timp, o evaluare a evenimentelor de seamă şi o analiză a activităţii pentru cunoaşterea mai bună a rostului şi a valorii pe care le-a avut această instituţie în iniţierea culturală a chişinăuienilor.
Biblioteca Municipală s-a deschis în urma unor convulsii decizionale datorate conflictului dintre puterea centrală şi cea locală. Da, şi pe atunci, cu 130 de ani în urmă, ca şi acum, aceste puteri se aflau în conflict. A fost, cred, pe parcursul acestor ani, unicul conflict al cărui rezultat s-a dovedit a fi pozitiv şi cu bătaie lungă – s-a constituit o instituţie culturală care a fost de folos mai multor generaţii – Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”.
A fost constituită ca instituţie bibliotecară de diferiţi bibliotecari, de diferite etnii, dar cu precădere ruşi. Colecţia ei se adresa mai mult ruşilor din oraş, fondul de carte fiind în totalitate în limba rusă. Rusă a rămas până în perioada interbelică, în care la cele aproape 100 de mii de exemplare s-au adăugat 30 de mii în limba română.
Notând contribuţia primarului Carol Schmidt la deschiderea bibliotecii trebuie să menţionăm că, în 1903, când a finisat construcţia clădirii Primăriei (Dumei orăşeneşti, arhitect Al. Bernardazzi) aduce biblioteca municipiului la parterul Dumei orăşeneşti (Primăriei), oferindu-i 1.894 metri pătraţi. A fost ultimul său act de cultură ca primar al capitalei.
În lungul drum de peste un secol, Biblioteca şi oamenii ei au slujit toate programele – Lichidarea înapoierii, Campaniile ateiste, Ajungerea din urmă a ţărilor dezvoltate, apoi Ajungerea şi depăşirea celor mai dezvoltate ţări, un program mai personalizat a fost Să ajungem şi să întrecem America. N-au ajuns, nici nu au depăşit pe nimeni.
La derularea campaniilor de acest fel biblioteca a participat şi contribuit ca structură ideologică.
Din 1976 Biblioteca noastră a fost transformată, în urma centralizării, în bibliotecă- reţea, după modelul american, pe care Rusia l-a preluat şi l-a implementat, ca experiment, în Chişinău, la BM. Această transformare structurală, conceptuală a catalizat dezvoltarea unor iniţiative biblioteconomice interesante, inedite. Deşi pusă în slujba politicii comuniste, BM a devenit, totuşi, o bibliotecă modernă şi competitivă, pentru acele vremuri, recunoscută în republică şi în URSS, fiind desemnată ca laborator de testare a inovaţiilor biblioteconomice, desfăşurând o vastă activitate de organizare ştiinţifică a muncii.
Din 1989, după vreo 150 de ani de rusificare şi 47 de ani de îngheţare într-un mecanism supercentralizat, superbirocratizat şi ideologizat, s-a produs, împreună cu eliberarea Republicii Moldova, şi eliberarea gândirii biblioteconomice municipale…
Noul context socio-politic, complet diferit, a declanşat ceasul deşteptător al BM. Biblioteca Municipală a fost prima din comunitatea biblioteconomică care s-a orientat în hăţişurile tranziţiei, utilizând această debandadă socială, politică în interesul chişinăuianului, oferindu-i carte în română, cu alfabet latin, în care abia de se gândeau editurile să editeze, implementând servicii noi, punând în slujba lor inovaţia şi creativitatea oamenilor săi. Dorinţa de a supravieţui, dar şi de a fi utili, ne-a impus un comportament profesional inovaţional.
În contextul obiectivelor reformei anilor `90, BM a derulat schimbări şi restructurări ale reţelei de biblioteci municipale şi organizarea acesteia într-o concepţie managerială adecvată tranziţiei şi schimbărilor socio-politice din RM. Şi-a asumat detaşat condiţia unui spaţiu cultural dinamic, într-o perspectivă a reînnoirii conceptuale şi pragmatice a memoriei trecutului
nostru.
O reprezentare statistică a colecţiilor, structurii, activităţilor din 1989-1992 ne-ar demonstra situaţia BM, nu însă şi efortul responsabil şi încrâncenat de supravieţuire din acea perioadă. Dar nu cantitatea a determinat dimensiunea activă a BM… Activitatea şi realizările obţinute demonstrează că BM are conştiinţa timpului european, iar criteriul fundamental al determinării priorităţilor sale implică raportarea la conceptul de valoare.
O experienţă semnificativă şi o deschidere a însemnat pentru BM participarea în proiectele europene – PLDP, PULMAN, CALIMERA, iar acum CERTIDOC.
Recunoscută şi apreciată este preocuparea pentru bibliografia locală, care a slujit ca model pentru celelalte biblioteci publice şi chiar biblioteci universitare. Edităm, în medie, anual, 10 titluri de sinteze bibliografice, biobibliografii sau bibliografii tematice. Din 1990 până în prezent BM a editat 154 titluri şi a obţinut cele mai multe premii naţionale şi internaţionale.
La fel de importante şi demonstrative sunt activităţile desfăşurate, elaborarea studiilor de cercetare ştiinţifică în domeniul biblioteconomiei, materializate în monografii, studii literare, istorice, manuale, ghiduri, participarea angajaţilor noştri la formarea profesională universitară, formarea profesională continuă a bibliotecarilor din R. Moldova.
Este substanţială şi recunoscută contribuţia BM la valorificarea operei, activităţii lui B.P. Hasdeu şi a tuturor membrilor dinastiei Hasdeu – 17 activităţi ştiinţifice – simpozioane, conferinţe – consacrate membrilor acestei familii: Tadeu, Alexandru, Bogdan, Iulia; două volume: Contribuţii la studierea vieţii şi activităţii membrilor familiei Hâjdău-Hasdeu, 254 p., 2002; bibliografia Moştenirea literar-spirituală a dinastiei de cărturari Hâjdău-Hasdeu în bibliotecile chişinăuiene, 189 p., 2007; pregătirea şi îngrijirea, în colaborare cu editura „Litera”, a volumului Alexandru Hâjdău Clipe de inspiraţie, din colecţia Biblioteca şcolarului, 248 p., 2004.
Avem contribuţii consistente la dezvoltarea biblioteconomiei basarabene prin comunicările, articolele ştiinţifice, participarea la activităţile profesionale ca participant, coorganizator, generator al acestor activităţi. Ecouri relevante le-au avut Conferinţele Internaţionale la care au fost prezenţi bibliotecari din întreaga lume, experţi europeni, însuşi comisarul Directoratului „Societatea Informaţională” a UE Ian Pigott, seminarele cu tematică relevantă, necesară – modele de management, competenţe, indicatori de performanţă ş. a.
Instituţie reprezentativă a câmpului cultural al capitalei, BM contribuie esenţial la viaţa culturală a Chişinăului - anual organizează şi desfăşoară în medie peste 2000 de programe, activităţi culturale care adună iarăşi, în medie, 150 mii de participanţi anual.
Realizarea activităţilor informaţionale, educaţionale, culturale, ştiinţifice s-a făcut prin amplificare progresiv, găsindu-se răspunsuri la problemele ce apăreau, susţinându- se o interpătrundere organică a competenţei cu pasiunea şi asigurând o intercondiţionare permanentă cu practica socio-culturală.
Atributele valorice, recunoscute de comunitatea chişinăuiană, de comunitatea profesională, de societatea civilă, BM le-a câştigat prin reînnoirea, modernizarea, flexibilitatea şi diversificarea permanentă a serviciilor, prin prezenţa, implicaţiile şi colaborarea cu aceste comunităţi, prin politica deschisă, de colaborare…
Fundamentul unei biblioteci de succes se bazează pe cooperare şi colaborare. Structura de reţea oferă BM posibilitatea de a promova o cultură a succesului, devenind un mediu de colaborare
Nici un succes nu poate fi obţinut fără susţinerea celor din jur. În 1990 am format o echipă. Acesta a fost începutul. Am rămas împreună şi aceasta reprezintă progresul instituţiei noastre. Lucrăm împreună – aceasta înseamnă succesul Bibliotecii „Hasdeu”, devenită instituţie informaţională, culturală, reprezentativă a Chişinăului şi a ţării.
Am împlinit 130 de ani.
Cum să privim viitorul instituţiei noastre?
Viitorul îl determină utilizatorii noştri. Doleanţele lor coincid cu ale noastre, ale angajaţilor noştri: o bibliotecă informatizată, un mobilier ultramodern, echipament sofisticat de regăsire rapidă şi facilă a informaţiilor. Parte din ele sunt realizate. Altele rămân pentru viitor, depinzând de bugetul local.
Rolul bibliotecarului postmodern nu este de a găsi cartea, informaţia cerută, necesară, sau a da răspunsul căutat. Mai mult este nevoie de a structura şi compila. Se cere o nouă coregrafie (pe care o practicăm deja) a relaţiilor cu utilizatorii în spaţii echipate, amenajate şi binevoitoare, cu program după orele de muncă a cetăţenilor. Suntem unica bibliotecă în RM care este deschisă pentru public de la 9 la 9, şapte zile pe săptămână.
Concepută ca un sistem deschis, plurifuncţional – educativ, instructiv, cultural şi de cercetare - supus continuu transformărilor şi perfecţionărilor, Biblioteca Municipală aplică strategia de activitate şi dezvoltare în funcţie de imperativele actuale, de solicitările şi doleanţele comunităţii în care activează.
An de an creşte numărul de vizite virtuale. Viitorul înseamnă să funcţionăm, să furnizăm, să oferim nonstop servicii – fizic şi de la distanţă. Suntem una din primele biblioteci din RM care a digitizat lucrările proprii şi le-a plasat pe web, spre folosul tuturor. Noua versiune web – web 2.0 – a BM este un instrument de dialog interactiv, permanent cu utilizatorul care o va ghida spre viitorul ei. Suntem singura bibliotecă ce are soft (sistem informaţional integrat) propriu, capabil să susţină realizarea conceptului Catalogul partajat municipal.
Astăzi avem schimbări de scene în reţeaua BM, viitorul ne promite şi altele, dar cu certitudine va fi un model care va satisface necesităţile multiple ale utilizatorilor, ale chişinăuienilor, inclusiv cele profesionale, tot mai diversificate.
Dezvoltarea serviciilor versatile electronice nu reduce necesitatea serviciilor faţă-n faţă. Utilizatorul nu ştie că, oricât de dotată şi de сomodă ar fi o bibliotecă, fără răbdarea şi priceperea, competenţele şi pasiunea bibliotecarilor – nu ar avea biblioteca pe care o doresc.
Contabilizând, analizând tot ce s-a întâmplat major în acest răstimp, pot trage concluzia că ne-a picat, sau am tras, de cele mai multe ori, din cele şase feţe – faţa norocoasă a zarului. Faţa norocoasă a zarului au fost întotdeauna oamenii BM.
Fiecare din generaţiile de bibliotecari au lăsat ceva important BM: primii au avut capacitatea profesională să pună o temelie care să reziste peste secole; următorii au avut grijă ca să construiască un edificiu, la fel de rezistent, alţii s-au îngrijit de patrimoniul adunat în acest edificiu cultural, bibliotecarii din perioada interbelică au fost ca nişte sanitari având grijă de însănătoşirea conţinutului acestei case, de culoarea hainei pe care o purta. Oricare steag flutura pe edificiul primăriei sau al statului, bibliotecarii îşi făceau cu zel meseria, slujeau interesele cărţii şi culturii.
În 15 mai 1941 a căzut cortina BM. A ars în totalitate, în urma aruncării în aer, a Primăriei, la parterul căreia se afla biblioteca. Se spune că, chiar dacă este dărâmată sub ochii noştri, casa părintească, în amintirile noastre, oricum apare întreagă, dreaptă şi falnică.
Imaginea măreaţă a bibliotecii din trecut era singurul lucru pe care îl aveau şi le stătea la dispoziţie bibliotecarilor după război, doar trecutul instituţiei le-a dat puteri s-o ia de la început. Prin munca de sacrificiu a multor bibliotecari, pentru care trecutul instituţiei era singurul lucru pe care îl aveau şi le stătea la dispoziţie, comoara lor, vorba lui Borges, depozit de puteri şi inspiraţii, am ajuns la 130 de ani. Oamenii au fost întotdeauna cei mai buni. Au continuat să-l valorifice, să adauge la el experienţa lor proprie de viaţă şi profesională, să caute prin el calea spre viitor.
O aniversare este un bilanţ, dar care nu înseamnă numai enumerarea celor realizate, evaluarea proiectelor de ieri, de azi, de mâine. Un jubileu este şi o ocazie de a ne exprima gratitudinea faţă de cei care ne-au însoţit, ne-au fost alături pe drumul parcurs. Aducem sincere mulţumiri, pentru susţinere, Primăriei municipiului Chişinău, Consiliului Municipal, Direcţiei Cultură a Primăriei, comunităţii profesionale, colegilor noştri din bibliotecile universitare, naţionale, ştiinţifice şi specializate, comunităţii de utilizatori care ne-au obligat să oferim servicii de calitate susţinându-ne în acest demers.
Toată recunoştinţa noastră societăţii civile care colaborează cu noi, alegândune ca parteneri în multe proiecte şi iniţiative comunitare, Ambasadei SUA, Germaniei, Poloniei şi Franţei pentru sprijin multor angajaţi ai BM, Fundaţiei Soros pentru susţinerea multor proiecte comune, viabile şi de durată. Toată gratitudinea noastră colegilor din România – biblioteci şi personalităţi – care au contribuit enorm, extrem de generos, la îmbogăţirea, revigorarea fondului de carte al BM, a Bibliotecii Municipale însăşi, prin minunatele filiale deschise după 31 august 1991.
Un cuvânt de mulţumire, dar şi de laudă binemeritată, spunem tuturor celor ce au scris despre noi, prezentând în massmedia imaginea obiectivă a BM.
Mulţumiri angajaţilor noştri, care cu pasiune, responsabilitate, competenţă şi mândrie susţin succesul instituţiei noastre, îmbogăţind-o cu experienţa lor profesională şi de viaţă, bibliotecarilor care cu mândrie şi-au înscris pe cocarda profesională cuvântul fidelitate.
Mulţumiri familiilor noastre, pentru răbdarea şi sprijinul pe care ni-l oferă.