Biblio Polis - Vol. 60 (2016) Nr. 1  
ARHIVA  
IN MEMORIAM
Gînduri la moartea lui Umberto Eco
„Doliu pentru cultură”: gînduri la moartea lui Umberto Eco

Cu această frază – „Doliu pentru cultură” – își începeau jurnalele de știri mai multe posturi de televiziune din Italia, anunțând pe 19 februarie a.c. că scriitorul italian Umberto Eco, unul dintre cei mai importanți autori ai epocii contemporane, a murit la vârsta de 84 de ani.
A încetat din viață la domiciliul său, după agravarea maladiei – cancer, de care suferea de mai mult timp.
Celebru pentru romanele sale Numele trandafirului și Pendulul lui Foucault, Umberto Eco a fost un autor prolific, dar și unul dintre cei mai buni specialiști în semiotică și teorie literară. A scris și cărți pentru copii.
Umberto Eco s-a născut la Alessandria, în Piemont, în 1932. Doctor în filologie și litere, a predat la mai multe universități din Italia – Torino, Florența, Milano, Bologna – și este autorul a numeroase romane și lucrări eseistice, studii biblice și medievale, lucrări despre comunicare, pentru care a fost recompensat cu premii și distincții în Italia, Franța, Spania, Germania, Austria etc.
Iată o listă, nici pe departe completă, a onorurilor, de care s-a bucurat U. Eco în ultimele decenii de viață: Legiunea de Onoare în grad de Ofițer; Comandor al Artelor și al Leterelor; Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor; Premiul de Stat al Austriei pentru literatură europeană; Marele Ordin pentru Merite al Republicii Federale Germania; Premiul Médicis; Premiul Strega ș.a.
A fost Doctor Honoris Causa a zeci de universități din Europa, Asia, SUA.
Primul roman l-a publicat la aproape 50 de ani. Numele trandafirului (1980) i-a adus însă și cel mai mare succes. Tradus în milioane de exemplare, în peste 40 de limbi, ecranizat ulterior, este cartea care i-a permis lui Umberto Eco să facă avere. Este un thriller intelectual, care combină în ficțiune semiotica, analiza biblică, studiile medievale și teoria literară.
Romanele lui Umberto Eco: Pendulul lui Foucault (Il pendolo di Foucault, 1988); Insula din ziua de ieri (L’isola del giorno prima, 1994); Baudolino (2000); Misterioasa flacără a reginei Loana (La misteriosa fiamma della regina Loana, 2004); Cimitirul din Praga (Il cimitero di Praga, 2010); Numărul zero (Numero zero, 2015) etc.
Ultimul roman al lui Umberto Eco, Numărul zero, a apărut anul trecut. Acțiunea se petrece în 1992 și este narată de Colonna, un jurnalist care lucrează pentru un ziar din Milano. Cartea, tradusă și în românește, este o satiră a culturii corupției din Italia, dar și a moștenirii fasciste.
Tot anul trecut, scriitorul a provocat o polemică după ce, într-un discurs public, și-a expus teoria despre proliferarea internetului. „Rețelele de socializare au dat posibilitatea disidenților din China sau Turcia să prindă voce, au devenit un spațiu al diversității și al schimbului de opinii. Dar și locul unde legiuni de imbecili au primit dreptul la cuvânt”, afirma filosoful.
Operele lui Umberto Eco ilustrează conceptul de intertextualitate, iar scriitorul mărturisea că James Joyce și Jorge Luis Borges au fost autorii contemporani care l-au influențat cel mai mult. „Cărțile întotdeauna vorbesc despre alte cărți și fiecare poveste spune o poveste care deja a mai fost spusă”, afirma Umberto Eco. Nu se definea însă ca romancier. „Sunt un filosof, romane scriu numai în weekend”, declara el într-un interviu.
Era un bibliofil și avea 30 000 de titluri în ediții rare, dar nu a fost tipul intelectualului închis în turnul de fildeș. Ca orientare, era de stânga, un înverșunat adversar al lui Silvio Berlusconi. A lucrat pentru televiziunea publică RAI, prilej de a observa modul în care cultura este tratată de media, dar și de societatea în ansamblu.
Însă Eco era deja celebru în mediile intelectuale înainte de acest roman. Este considerat unul dintre pionierii semioticii, știința care analizează semnele și care a luat naștere la sfârșitul anilor ’50. Un foarte bun orator, era invitat adesea să țină discursuri în fața studenților, în diferite cluburi și societăți intelectuale.
În aceeași zi (19 februarie 2016), lumea literară a mai pierdut un nume mare. Haper Lee, autoarea romanului Să ucizi o pasăre cântătoare, câștigătoare a unui Premiu Pulitzer, a încetat din viață la vârsta de 89 de ani.