Biblio Polis - Vol. 60 (2016) Nr. 1  
ARHIVA  
EMINESCIANA 2016 / EMINESCIANA 2016 / ЭМИНЕСЧИАНА 2016
Alexandru MORARU
Mihai Eminescu: maraton poetic de excepţie

Opera lui Mihai Eminescu este vastă, copleșitoare și din punct de vedere numeric. Cea mai mare parte a creaţiei sale a rămas în manuscrise, predate de Titu Maiorescu Bibliotecii Academiei Romane, acestea fiind folosite de Perpessicius pentru ediţia critică, din anul 1939, la Editura Fundaţiilor Regale, şi finalizată abia în anul 2000. Manuscrisele au rămas multă vreme nevalorificate, criticii au considerat că ele conţin bruioane sau simple schiţe ale operelor neterminate. Cel care le-a dat importanţă cuvenită a fost criticul literar G. Călinescu, care şi-a susţinut doctoratul în literatură pornind de la nuvela postumă Avatarii faraonului Tla. El va da o altă perspectivă operei eminesciene în magistrala sa monografie Opera lui Mihai Eminescu, un studiu în patru volume, editat iniţial la Editura Fundaţiilor Regale, în perioada 1934-1936.
După anul 1947, poezia lui Mihai Eminescu a fost grav cenzurată, în manualele şcolare erau doar câteva texte, mai ales cele gen Împărat şi proletar. Din anul 1965 s-a schimbat situaţia, poezia lui Eminescu devine din nou vie şi prin câteva momente semnificative, trebuind menţionate în acest context studiile unor eminescologi ca Ion Negoiţescu, Rosa del Conte, Ioana Em. Petrescu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, care s-au adăugat canonului eminescologiei interbelice, precum şi critici literari ca Tudor Vianu, Perpessicius, Dumitru Caracostea, Petru Creția, Dimitrie Vatamaniuc ș.a.
Dacă în Basarabia până în 28 iunie 1940, apoi în perioada iulie 1941 – vara 1944 populaţia a avut acces liber la opera marelui Eminescu, inclusă și în manualele şcolare, odată cu ocupaţia sovietică, acest acces a fost interzis, și abia după moartea lui Stalin la Chişinău a început să apară câte o carte cu versurile poetului. Chiar dacă erau trecute prin cenzura sovietică, oricum, pentru perioada respectivă puteau fi considerate minuni editoriale. Una din acestea a fost apariţia la Chişinău a volumului Poezii de Mihail Eminescu, la Editura „Şcoala sovietică”, în anul 1954. Ceva mai târziu, în anii ’70 ai secolului trecut, a mai apărut de sub tipar o ediţie excelentă pentru acele timpuri – Opere, în patru volume. Apoi au urmat şi altele.
La 15 ianuarie curent, a fost marcată cea de-a 166 aniversare de la naşterea lui Mihai Eminescu. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a invitat chişinăuienii la un maraton poetic, în cadrul acţiunii comunitare Citim Eminescu! Direcţia cultură a Primăriei Municipiului Chişinău a organizat o serie de manifestări, una mai interesantă şi mai inedită decât alta, printre care se numără şi cea nominalizată. Pe tot parcursul zilei, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” au răsunat versuri citite de personalităţi remarcabile, dar şi de tineri, de copii... „Oamenii care-l iubesc pe Eminescu îşi dau seama că poezia şi cultura, în general, sunt ceea ce ne marchează cel mai mult şi ne poate forma ca personalităţi”, a afirmat Lucia Culev, şefa Departamentului cultură.
„Astăzi mi-am propus să citesc sonetul Cărţile. Eminescu este un mare poet, dar pe lângă asta, el a fost şi bibliotecar. Fiind aproape şi de domeniul pe care-l profesez, promovând lectura, mi-am propus să învăţ această poezie pe de rost. Oricine poate citi lucrările lui: un copil şi chiar un politician”, a spus Mariana Harhevschi, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” în cadrul deschiderii acestui maraton de excepţie.
Evenimentul a fost marcat şi de o amplă expoziţie de carte, fundal muzical şi vernisajul Paşii Poetului pe Terra sau 100 de imagini pe urmele lui Mihai Eminescu, fotografii realizate de dr. Vasile Şoimaru, publicist şi maestru fotograf. „Astăzi am venit cu 100 de imagini care sunt urmele lui Eminescu pe pământul nostru, etalate special la această aniversare, la 166 de ani de la naşterea marelui nostru poet. Urmele lui duc pe la Cernăuți, apoi în Lvov, în actuala Ucraină, Cetatea Hotin, Kuyalnik (Odesa), Viena. Cinci case în care a locuit Eminescu le-am văzut şi le-am filmat”, a mărturisit V. Şoimaru.
„Pentru mine Eminescu înseamnă dragoste şi continuitatea gândurilor. Am descoperit această dragoste de când încă nu eram conceput. Mama mea a citit şi l-a recitit pe Eminescu”, a afirmat Oleg Carp, scriitor.
„Poezia Floare albastră este prima poezie pe care a învăţat-o fiica mea şi din acest motiv mi-a intrat în suflet. Mihai Eminescu a scris pentru toate vârstele şi pentru toate categoriile din societate. Prin operele lui, visam la o dragoste frumoasă, la o viaţă deosebită şi asta m-am străduit să fac. Toate cele trei fiice ale mele sunt îndrăgostite de acest poet”, a declarat în cadrul maratonului Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, directorul general al Direcţiei generale educaţie, tineret şi sport a Primăriei Municipiului Chişinău.
„Pe când eram copil am învăţat poezia Revedere şi în prezent tot în această poezie mă regăsesc. Consider că în programa şcolară trebuie să fie incluse şi în continuare operele lui Mihai Eminescu, deoarece au o valoarea enormă pentru educaţia gustului estetic”, a spus Doru Cucuietu, elev la Liceul Teoretic „Dante Alighieri”.
În cadrul maratonului au fost multe momente emoţionante. Printre acestea se numără evoluarea unei tinere familii cu micuţul lor fiu, care împlinise nu demult un an şi care gungurea şi el în urma „replicilor” în versuri ale ambilor părinţi. Este vorba de doamna Nadejda Trofim cu familia.
Despre seriozitatea acestui act cultural ne vorbeşte şi faptul că la maratonul literar Citim Eminescu! au fost prezenţi şi au recitat poezii ale clasicului nostru de frunte Excelenţa Sa Ambasadorul Republicii Cehe în Republica Moldova Jaromir Kvapil, care a recitat poezia Iubind în taină, în română şi în limba cehă; coordonatorul la Ambasada SUA la Chişinău Ela Mikhelson; Excelenţa Sa Ambasadorul Republicii Polone Artur Michałski; Thomas Weithoner, Ambasada Germaniei în Republica Moldova; preşedinta Comunităţii Ruse din Republica Moldova Ludmila Laşcionova, scriitorii Nicolae Dabija, Valeriu Matei şi Vasile Căpăţînă. E de menţionat că aceştia din urmă au prezentat câte un omagiu poetului, recitând poezii îndrăgite, iar Valeriu Matei i-a uimit pe toţi cei prezenţi cu memoria sa, recitând Scrisoarea III şi adunând aplauze furtunoase. O frumoasă voluntară din Spania, Tereza Rodriguez, a recitat poezie Şi dacă... în limba spaniolă.
În originala competiţie de poezie s-au inclus majoritatea instituţiilor de învăţământ din municipiul Chişinău, printre care: elevii şi profesorii de la liceele teoretice „Spiru Haret”, „Prometeu”, „Pro Succes”, „Grigore Vieru”, „Ion Creangă”, „Dante Alighieri”, „Ginta Latină”, Liceul Teoretic cu profil de arte „Ion şi Doina Aldea-Teodorovici”, Gimnaziul „Nicolae H. Costin”, studenţii Colegiului Naţional de Medicină şi Farmacie, cunoscuta interpretă Cleopatra Stratan care a reprezentat la maraton Liceul Teoretic „Spiru Haret”.
Alături de elevii şi profesorii lor, au evoluat în ascensiune cunoscuţi oameni de cultură şi ştiinţă printre care: actriţa Paulina Zavtoni, Artistă a Poporului; actorii Sandu Aristin Cupcea şi Ion Coşeru; jurnalistul Sergiu Bezniţchi; jurnalistul şi scriitorul Igor Guzun; criticul literar, scriitorul şi profesorul universitar Maria Şleahtiţchi; criticul literar Vitalie Răileanu, directorul Filialei „Onisifor Ghibu”; compozitorul şi interpretul Ilie Văluţă; scriitorul Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova; pedagogul, politicianul şi savantul Tatiana Potâng; scriitorul Vlad Zbârciog; doctorii în ştiinţe juridice Maria Orlov şi Mihai Taşcă; poetele Lidia Grosu şi Viorica Nagacevschi (jurist în funcţie de notar). Ansamblul etnografic bulgar „Văglence” a interpretat o melodie în limba bulgară pe versurile poetului Mihai Eminescu; profesoara de canto Larisa Ungureanu şi profesorul Ştefan Luţenco de la Şcoala de Arte „Alexei Stârcea”; scriitoarea şi jurnalista Elena Tamazlâcaru; fruntea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” dr. Lidia Kulikovski, dr. Mariana Harjevschi şi Elena Butucel, scriitoarea dr. Victoria Fonari, jurnaliştii Andrei Viziru şi Oleg Carp, scriitorul, directorul Filialei „Ştefan cel Mare şi Sfânt” Dumitru Crudu şi mulţi, mulţi alţii ale căror nume, cu regret, nici n-am reuşit să le înregistrăm, dar care au cules multe aplauze datorită felului cum și-au manifestat dragostea față de creația eminesciană.
Ideea acestui maraton, care deja se conturează ca o frumoasă tradiţie, este minunată, deoarece pe tot parcursul acestor 10 ore, toţi cei prezenţi, de la mic la mare, râdeau datorită atmosferei de sărbătoare, de bucuria succesului, de înălţare a spiritului naţional românesc.