Biblio Polis - Vol. 60 (2016) Nr. 1  
ARHIVA  
EMINESCIANA 2016 / EMINESCIANA 2016 / ЭМИНЕСЧИАНА 2016
Mariana HARJEVSCHI
Ziua lui Eminescu şi Ziua Culturii Naţionale

Nu prea mulți scriitori – români, dar și din toată lumea – se bucura de o mulțime de calificative, aidoma lui Mihai Eminescu: „Poet de geniu”, „Poet Național”, „Poet-nepereche”, „Luceafărul Poeziei românești”, „Cea mai copleșitoare mărturie despre forma inegală pe care o poate atinge geniul creator românesc”, „Întruparea românească literară a conștiinței românești”, „Omul deplin al culturii românești”, „Ultimul mare romantic al Europei”… Am citat din G. Călinescu, Garabet Ibrăileanu, Nicolae Iorga, Constantin Noica, Ștefan Augustin Doinaș, Zoe Dumitrescu-Bușulenga și lista poate fi continuată, practic, la infinit.
Aceste și alte referințe constituie cele mai elocvente dovezi ale înaltei prețuiri și ale marii iubiri pe care o poartă poporul nostru celui care ne-a adunat astăzi pentru a-l omagia, pentru a-l citi și reciti. În pofida încercărilor stângace ale unor critici „de meserie”, cu trecerea anilor, Eminescu nu-și pierde din actualitate, ci, dimpotrivă, dobândește noi dimensiuni, cucerind noi și noi spații ale simpatiei publicului cititor de la noi și din zeci de țări de pe glob.
Viața lui Mihai Eminescu, așa cum ne-o demonstrează mai mulți istorici și critici literari, a însemnat o legătură organică cu folclorul, cu poezia, cu literatura, cu istoria, cu filosofia, cu geopolitica, cu economia, cu conviețuirea pașnică a popoarelor etc. El se identifică cu fiecare din aceste domenii majore ale existenței umane spirituale. Dacă facem o sumare a acestor pasiuni, preocupări, frământări ale Luceafărului, obținem, în ultimă instanță, și o legătură totală a lui cu cartea, cu lectura, cu biblioteca, cu existența prin cultură a poporului și a omenirii.
Știm cu toții că Eminescu a fost nu numai un om al cărții, dar și bibliotecar, că a lucrat la Biblioteca Universitară din Iași. Însă, Eminescu a fost bibliotecar și cu mult mai înainte: în copilărie, petrecând ore în șir în casa tatălui, căminarul Gheorghe Eminovici, cu o bibliotecă frumoasă pentru acele timpuri; apoi la Cernăuți, unde profesorul său iubit Aron Pumnul i-a încredințat îngrijirea bibliotecii liceului; a fost unul dintre cei propuși să gestioneze chiar și Biblioteca Academiei Române. Ne mândrim că suntem, într-un fel, niște modeste discipole, peste ani și decenii, ale marelui Eminescu, după cum ne-a numit, generos, dl acad. Mihai Cimpoi.
Eminescu a fost un mare pasionat al cărții vechi și rare, al manuscriselor – pe ale sale însuși le purta mereu, cu grijă frenetică, pretutindeni. A fost și un pasionat al lecturii, fapt demonstrat cu brio de fișierele ce s-au mai păstrat la Gimnaziul de la Cernăuți, la Biblioteca din Iași, la bibliotecile universitate din Viena și Berlin, la Biblioteca Academiei Române. Eminescu are și creații poetice cu titluri legate în cel mai direct mod de fenomenul citirii: bunăoară, poezia Lecturi ori sonetul Cărțile, dedicat lui William Shakespeare.
Marele Poet al națiunii noastre îi îndemna cu fervoare și pe alții să iubească literatura, să se consacrate cărților, lecturilor. Cât de actual rămâne aceste îndemn al lui Mihai Eminescu, un adevărat testament lăsat de cel mai mare Om de Creație român către tineri: „Citește! Citește mereu și creierul tău va deveni un laborator de idei, din care vei întocmi înțelesul și filozofia vieții.”
Ne-am adunat astăzi să citim și să recitim din vasta, pluridimensionala, nemuritoarea Operă a lui Eminescu. Ne-am adunat, convinși fiind că, prin readucerea în actualitate a creației sale astfel vom aduce cel mai sincer și mai vibrant omagiu celui care ne-a consolidat ca Națiune și ne-a dus și ne mai duce bunul nume în lumea largă. Fiecare va putea citi sau recita ce îi este mai aproape sufletului său. Fiecare lectură a Dvs., apoi și întreaga noastră manifestare, ne va demonstra, sper, cu câtă finețe observase Mircea Eliade: „Recitindu-l pe Eminescu, ne reîntoarcem, ca într-un somn dulce, la noi acasă.”
Vă îndemn, așadar, să ne reîntoarcem – prin poezie, prin rânduri de proză, prin cugetări publicistice, prin reflecții filozofice – la noi, acasă, la Mihai Eminescu, și astăzi, de Ziua Culturii Naționale, 15 Ghenarie a anului 2016 după Iisus Cristos.