Biblio Polis - Vol. 60 (2016) Nr. 1  
ARHIVA  
MANIFESTĂRI CULTURALE / EVENTS / КУЛЬТУРНЫЕ МЕРОПРИЯТИЯ
Valeriu RAŢĂ
Două cărţi noi îşi iau zborul spre inima cititorului

În miez de iarnă, pe 22 ianuarie 2016, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” au fost lansate două cărți noi – și ambele admirabile –, pe care cititorul avizat din republica noastră nu poate să le treacă, pur și simplu, cu vederea. Avem convingerea în acest deziderat, că ele vor suscita interesul destinatarilor, deoarece este vorba de culegerea de articole Raptul Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herța din 28 iunie 1940 (editurile „Cartea Juridică” și „Serebia”, Chișinău, 2015) și de albumul fotografic Ansamblul folcloric „Hora”. 50 de ani de istorie în imagini (Editura „Serebia”, Chișinău, 2015) de dr. în economie Vasile Șoimaru, conferențiar universitar la ASEM, publicist și maestru fotograf.
În deschiderea manifestării culturale dna dr. Mariana Harjevschi, director general al BM „B.P. Hasdeu”, a salutat ascultătorii care au găsit timp după o săptămînă dificilă, plină de evenimente politice răsunătoare, să asiste la un eveniment, ce alină sufletul și trezește un sentiment de demnitate națională. În sală au fost prezenți scriitori, jurnaliști, bibliotecari, dansatori ai vechii și noii componențe a Ansamblului folcloric de dansuri populare „Hora”, precum și istorici, politicieni, autori ai studiilor incluse în volumul de sinteză Raptul Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța din 28 iunie 1940.
Scriitorul, jurnalistul și omul de cultură Vlad Pohilă, care a moderat această întîlnire de suflet, petrecută în inima capitalei noastre – Chișinău, la Biblioteca Municipală ce poartă cu mîndrie numele scriitorului și savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu, a menționat că în vizorul cititorului sînt puse două cărți diferite ca mesaj și conținut, a căror apariție se datorează lui Vasile Șoimaru, veșnic tînărul sufletist, mereu plin de generozitate și de solicitudine.
Volumul Raptul Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța din 28 iunie 1940 este întru cîtva mai deosebit, deoarece la elaborarea lui a lucrat un colectiv, coordonatorul căruia a fost, după cum s-a menționat mai sus, dr. Vasile Șoimaru, iar îngrijirea este semnată de dr. Mihai Tașcă, Ilie Popa și dr. hab. Anatol Petrencu. Editarea s-a efectuat sub auspiciile Institutului de Studiul Arhivelor; Fundației Culturale „Memoria”, Filiala Argeș; Institutului de Istorie Socială „Pro Memoria” și Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” în cadrul proiectului Românii din jurul României, coordonat, de asemenea, de dr. V. Șoimaru. Lucrarea cuprinde materialele Conferinței științifice internaționale 75 de ani de la anexarea de către URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța – 28 iunie 1940, desfășurată la Chișinău pe 12 și 13 iunie curent, în incinta Bibliotecii Centrale a BM „B.P. Hasdeu”, și însumează următoarele cinci capitole: I. Premisele anexării, raptul și politicile URSS în teritoriile ocupate; II. Urmările raptului teritorial pentru România și pentru populația aservită de sovietici; III. Anexiunea sovietică în memoria colectivă și în dreptul internațional; IV. Tragedia deportărilor; V. Reflectarea lucrărilor conferinței (articole, recenzii) și o Addenda. Toate studiile sînt prevăzute cu rezumate în engleză, după toate rigorile academice. Deci, după cum se vede din cele relatate, avem în fața noastră o carte solidă, cu studiu introductiv, ce spune doar adevărul, reflectînd cel mai tragic an al României contemporane – 1940. Marcarea celor 75 de ani de la săvîrșirea raptului de către URSS a teritoriilor românești a fost – din păcate – trecut cu vederea atît de autoritățile oficiale ale Republicii Moldova, cît și de cele din România. Aceasta a făcut să exceleze doar detractorii.
Cea de-a doua surpriză – albumul fotografic Ansamblul folcloric „Hora”. 50 de ani de istorie în imagini –, de fapt, este un omagiu adus dansatorilor și muzicanților, care au excelat și au fost distinși în mod deosebit în domeniul dansului și cîntecului popular într-o perioadă deloc ușoară, cînd valorile culturale naționale erau luate în seamă doar la modul „etnodecorativ” de către autoritățile colosului sovietic – URSS. Chiar de la înființare, în 1965, colectivul formației a dat dovadă de tenacitate și perseverență, cucerind inimile spectatorilor nu numai din republica noastră și alte republici-surori din cadrul URSS, ci și dintr-un șir de țări mai mult sau mai puțin îndepărtate de locurile natale: Italia, Canada, SUA, Franța, Japonia, India, Portugalia, Bulgaria, România ș.a. Imaginile fotografice (circa 300 la număr) sînt din arhiva personală a autorului, precum și din cele ale familiilor Ion Bazatin, Ion Stratulat, Constantin Rusnac, Ludmila Troșin, Mihai Grigoriev, Alexandru Pihuț ș.a. Toate împreună, adunate între coperțile unei ediții executată în condiții poligrafice excelente, fotografiile reflectă măreția, dar și drama cultural-artistică (parțială) a artiștilor basarabeni pe parcursul celor 50 de ani de existență a unui colectiv de dansatori într-o țară excesiv de ideologizată, apoi în una care se află într-o tranziție interminabilă spre economia de piață. Cu toate acestea, ansamblul a rezistat tuturor vicisitudinilor vremii, iar în prezent se află la fel de tînăr și plin de vigoare ca la începuturi, propagînd în lume – printr-un repertoriu variat – omenia prin dans, splendidele melodii populare, irepetabilul port românesc… De asemenea, în album este evidențiat rolul deosebit al conducătorilor care au îndrumat acest colectiv minunat să parcurgă o distanță la care mulți colegi de breaslă numai visează. Deci, este expresia recunoștinței și a admirației pentru munca deloc ușoară a unor oameni dedați cu trup și suflet dăinuirii artei populare, în parte, și a românismului, în general. Mulți dintre membrii ansamblului – ajunși astăzi la o vîrstă onorabilă – sînt în continuare fideli dansului popular (iar familia Vasile și Maria Șoimaru se află printre ei!) și nu uită din cînd în cînd să intre în horă cu cei care le-au preluat ștafeta.
* * *
Conf. univ. dr. Vasile Șoimaru, căruia îi aparține ideea apariției acestui album, a menționat că concertul Ansamblului folcloric de dansuri populare „Hora”, care a avut loc în ajun la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, a fost un eveniment excepțional, dovadă că ansamblul în care a fost și el cîndva dansator, este vivace, tînăr ca altădată și poate atrage publicul prin perlele culese din arealul basarabean și prezentate într-o interpretare nouă, inedită, cu toate că unele dintre ele sînt în variatele de acum 30-40 de ani. Formația „Hora” a fost și este o sursă de educație prin dansul popular autentic și un mijloc de promovare a folclorului muzical. Ansamblul, s-a confesat V. Șoimaru, i-a purtat noroc – aici și-a întîlnit dragostea, pe Maria, viitoarea, actuala lui soție, care la fel era dansatoare și care nu a părăsit rîndurile acestui colectiv sociabil pînă în prezent.
A luat cuvîntul și Constantin Rusnac, compozitor, secretar general al Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO, care a cîntat trei ani în orchestra ansamblului în perioada de înființare a lui. Dumnealui e de părere că avem o comoară de neprețuit. Pe parcursul celor 50 de ani ansamblul activează aproape în aceeași componență, unii membri ai lui au de acum o vîrstă înaintată. Ansamblul „Hora” este o carte de vizită a republicii noastre – iată imaginea adevărată a țării. Guvernanții trebuie să investească mai multe mijloace în domeniul culturii și, în genere, în învățămînt, dar nu să scrie lozinci fără conținut de luptă contra corupției. Ansamblul a fost și este o școală care ne învață cum trebuie să dansăm, cum să cîntăm cîntecele noastră populare (viitorul politician Gheorghe Ghimpu povestea că a venit să danseze în Ansamblul „Hora” numai să nu se piardă, să nu dispară cumva din patrimoniu dansurile populare, costumele, mișcările lor neobișnuite, deseori necunoscute pentru publicul larg). Deci, memoria este cea mai bună trăsătură de caracter a poporului nostru.
Ludmila Troșin, rusoaică, a învățat limba română, și ea fostă dansatoare a Ansamblului „Hora”, a dezvăluit celor prezenți la eveniment cum i s-a împlinit un vis din tinerețe de a fi membră a unui colectiv artistic cu care a cutreierat țări ca Italia, Japonia, SUA, Canada, Bulgaria ș.a. Dumneaei mai păstrează în arhiva personală afișe, programe în original din anii ’60 ai secolului trecut, precum și nenumărate fotografii. Sînt o amintire vie a unei tinereți agitate, fără astîmpăr.
Ion Stratulat, fost primar de Orhei, a comunicat că a făcut parte din prima echipă de dansatori, atunci cînd ansamblul încă nu avea un sediu permanent, dar studenții de la universitate și institute se înscriau cu mare dragoste în rîndurile acestei formațiuni. Astfel, în 1968 erau deja 12 perechi de dansatori. I. Stratulat a rugat să nu uităm de cei care ne-au învățat să iubim dansurile și melodiile populare, dorindu-i Ansamblului „Hora” mulți ani creativi pe viitor. V. Șoimaru a creat un album care este un impediment în calea uitării, merită toată lauda toți cei care au contribuit la tipărirea unei astfel de capodopere, a mai menționat vorbitorul.
* * *
Referitor la cartea Raptul Basarabiei… prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, om de știință și politician, în comunicarea sa a reiterat condițiile și situația care s-a creat în Basarabia pînă și după anul de tristă pomină 1940. De asemenea, a elucidat consecințele cuceririlor URSS (foametea provocată în mod special, vînătoarea intelectualității și a celor mai buni gospodari ș.a.) pentru populația băștinașă, consecințe care se mai păstrează pînă astăzi. Toate insuccesele noastre de a ieși din simulacrul prezent își trag rădăcinile de la pactul Molotov-Ribbentrop și raptul teritoriilor românești din 1940 de către URSS.
Petre Dinescu, fost magistrat la Tribunalul Vîlcea, România, a mărturisit cum a scris, studiind arhivele de stat, studiul Județul Vîlcea și refugiații din Basarabia și nordul Bucovinei în perioada imediat următoare ultimatumului sovietic și cedărilor teritoriale din luna iunie 1940. După aceasta dumnealui a continuat să colecteze materiale (încă din 15 dosare) și intenționează să prezinte un studiu mai amplu.
Dr. în drept Nicolae Osmochescu, profesor universitar la Facultatea de Drept a USM, diplomat, autorul studiului Noi tendințe în doctrina rusă de drept internațional privind raportul „drept internațional” – „drept național”, a vorbit și despre albumul Ansamblului „Hora”, și despre volumul ce stigmatizează raptul Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța. A fost ca dumnealui a trebuit să îmbrățișeze și profesia de jurist, și dansul popular deopotrivă. În parte s-a referit la viziunea modernă a Rusiei față de Pactul Molotov-Ribbentrop și la (in)activitatea politicienilor de azi („parcă nici nu avem clasă politică”!) atît din Republica Moldova, cît și din România privitor la această problemă dificilă. Lui V. Șoimaru – care este un generator interminabil de idei frumoase – îi transmite felicitări pentru cele două realizări excepționale ce ne caracterizează ca națiune.
Un grup restrîns din actualii membri ai Ansamblului „Hora” au prezentat în fața spectatorilor dansurile populare Hora de la Cimișlia și Țărăneasca de la Reni.
Pe un panou special montat au putut fi vizionate fotografii ce reflectă istoria de cinci decenii a Ansamblului folcloric de dansuri populare „Hora”, autor al unora dintre ele este dr. Vasile Șoimaru – protagonistul manifestării ce a adus în atenția cititorilor BM „B.P. Hasdeu” două cărți noi întru confirmarea dăinuirii românismului pe plaiurile basarabene.