Biblio Polis - Vol. 60 (2016) Nr. 1  
ARHIVA  
MANIFESTĂRI CULTURALE / EVENTS / КУЛЬТУРНЫЕ МЕРОПРИЯТИЯ
Valeriu RAŢĂ
27 martie 1918 – o zi istorică astrală mereu vie în conştiinţa basarabenilor

În ajunul împlinirii a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă – România –, pe 22 martie 2016, la Biblioteca Centrală a BM „B.P. Hasdeu”, Asociația Istoricilor din Republica Moldova și Clubul Istoricilor din Republica Moldova a organizat o manifestare consacrată acestui eveniment, care s-a desfășurat sub genericul De la trecutul istoric la perspectiva istorică.
În cadrul manifestării culturale au fost prezentate două comunicări: Realizarea Unirii Basarabiei cu România, 27 martie 1918, prezentată de dr. Ion Negrei, istoric, om politic, vicepreședinte al Asociației Istoricilor din Moldova, și Problemele actuale ale reîntregirii Neamului Românesc, expusă de dr. hab. Anatol Petrencu, istoric, prof. univ. la Universitatea de Stat din Moldova, director al Institutului de Istorie Socială „ProMemoria”. Festivitatea a continuat cu cîteva lansări: a saitului inforo.md, prezentat de Viorel Buzdugan, președinte al Fundației pentru Educație din Republica Moldova, a expoziției cartografice Evoluția spațiului geografic românesc, descrisă amănunțit de prof. dr. Sergiu Matveev, conferențiar la Catedra arheologie și istorie antică a Universității de Stat din Moldova, și a romanului Fîntîni fără ciutură, de Dina Ciocanu. Scriitorul și jurnalistul Vlad Pohilă, redactor-șef al revistei BiblioPolis, și de data aceasta a fost pe post de moderator.
În Sala cu coloane a Bibliotecii Centrale au fost prezenți oameni politici, personalități ale artei, științei și culturii, simpli cetățeni atît din Republica Moldova, cît și din România: Ion Hadârcă, poet, publicist și om politic; Alexandru Moraru, istoric; George Damian, jurnalist de la București; Constantin Rusanovschi, inginer din Onești, jud. Bacău; Boris Movilă, redactor de carte, publicist, scenarist și traducător; Valeria Dascăl, scriitoare, publicistă; Viorica Goraș-Postică, profesoară; Paulina Nour, jurist; Ana Vîlcu, pensionară, Vasile Vizitiu, pensionar ș.a. Unii din cei prezenți în sală au luat cuvîntul în dezbateri ori au pus întrebări conferențiarilor.
Istoricul Ion Negrei a vorbit despre perioada anilor 1917-1918, cînd Imperiul Rus s-a dezintegrat și a apărut o situație favorabilă ca popoarele din componența lui să-și decidă de sine stătător destinul lor. Astfel, pe 3 martie 1917, la Chișinău a fost înființat Partidul Național Moldovenesc sub conducerea lui Vasile Stroescu, om politic român basarabean, filantrop, membru de onoare al Academiei Române, care promova cultura națională nu numai în Basarabia, dar și în Regatul României și mai ales, în Transilvania, care se afla sub stăpînirea austro-ungară. PNM avea obiectivul de a crea o dietă provincială numită Sfatul Țării. Prima întrunire a Sfatului Țării a avut loc în ziua de 21 noiembrie 1917, în funcția de președinte a fost ales Ion Inculeț, în cea de vicepreședinte – Pan Halippa, iar secretar a devenit Ion Buzdugan. Acest organ legislativ a fost ales în mod democratic și a fost reprezentativ pentru toate etniile conlocuitoare din Basarabia din acea perioadă. S-a luat în vedere și criteriul de reprezentare a structurilor administrative, criteriul păturilor sociale, reprezentanți fiind și din partea societăților culturale. La data de 2 decembrie 1917 Sfatul Țării a proclamat oficial Republica Democrată Moldovenească. La sfîrșitul lunii decembrie, armata rusă, aflată în retragere prin Basarabia în cadrul Primului Război Mondial, a început să jefuiască și să terorizeze populația civilă băștinașă, fruntașii basarabeni fiind prigoniți de către organizațiile pro-comuniste. În aceste condiții, la 22 decembrie 1917, Sfatul Țării a cerut guvernului român – aflat la Iași – să trimită armata, care se mai afla pe front, să restabilească ordinea publică din RDM. În urma tratativelor, trupele aliate, conduse de generalul român Ernest Broșteanu și generalul francez Henri Berthelot, au trecut Prutul și în ziua de 10 ianuarie 1918 au reușit să elibereze Chișinăului de jefuitori, iar în cîteva zile ulterioare a fost eliberată întreaga Basarabie. La 24 ianuarie 1918, Sfatul Țării proclamă independența Basarabiei, dar în curînd apar pretenții teritoriale din partea Ucrainei, care și ea s-a proclamat independentă. În aceste condiții, Sfatul Țării începe să manifeste intenții de unire cu România. Pînă la urmă, pe 27 martie 1918, membrii Sfatul Țării au votat, în interesul tuturor locuitorilor, Unirea Basarabiei cu România (86 de voturi pro, 36 – abțineri, trei – împotrivă, 13 deputați au fost lipsă). Astfel, Basarabia a fost prima dintre provinciile istorice care – în anul 1918 – s-a unit cu România. Peste cîteva luni au urmat această inițiativă însuflețită de patriotism și celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina. Astfel, spre sfârșitul anului 1918, a fost creată România Mare. Timp de 22 de ani, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale „holodomorului” (foamete organizată), ale „terorii roșii” dezlănțuită de organele Securității de Stat ale Uniunii Sovietice, precum și ale deportărilor în gulaguri la mii de kilometri depărtare de meleagul natal. Cu regret, efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când URSS-ul a anexat din nou Basarabia, în baza Pactului secret Ribbentrop-Molotov. Consecințele acestei înțelegeri monstruoase nu sînt lichidate pînă în prezent.
În alocuțiunea sa, istoricul Anatol Petrencu a vorbit despre calvarul, soarta nefastă prin care a trecut Basarabia după ocuparea ei de către URSS, la început pe 28 iunie 1940, apoi, din nou, în vara anului 1944. S-au amintit deportările, înfometarea organizată, asasinările în masă, deznaționalizarea forțată, promovarea unei ideologii comuniste agresive față de națiunea română – iată care au fost suferințele prin care au trecut basarabenii pe parcursul a mai mult de patru decenii de ocupație sovietică. Chiar și după proclamarea Independenței, pe 27 august 1991, Republica Moldova nu este capabilă să rezolve problema Transnistriei, să stopeze migrația în masă a băștinașilor, să asigure un nivel de viață decentă tuturor locuitorilor ei, iar partidele politice nu ascultă cerințele maselor largi ale populației.
Reputatul istoric susține că reîntregirea Republicii Moldova cu România este singura soluție viabilă pentru viitorul mai încrezut și mai sigur atît al românilor, cît și al tuturor etniilor conlocuitoare în teritoriul dintre Prut și Nistru, ajuns atît de neprielnic în zilele de azi.
Președintele Fundației pentru Educație din Republica Moldova, dl Viorel Buzdugan, a prezentat un proiect nou de media – portalul informațional panromânesc inforo.md. Colaboratorii lui își propun să reflecte viața socială, culturală, spirituală, economică și politică a românilor din Republica Moldova, România, țările limitrofe acestora, în care locuiesc comunități importante de români, precum și din diaspora. Saitul inforo.md se va axa pe reflectarea evenimentelor, colectarea și publicarea știrilor originale din teritoriile în care locuiesc români, având ca scop principal promovarea imaginii României și instituțiilor românești în Republica Moldova, în celelalte comunități amintite mai sus, precum și facilitarea accesului cetățenilor României la viața publică din Republica Moldova și apropierii românilor atât de pe ambele maluri ale Prutului, cît și din alte comunități românești.
Conferențiarul Sergiu Matveev a prezentat expoziția cartografică Evoluția spațiului geografic românesc, ce constituie un set de hărți, tipărite cu susținerea Fundației „Syllabus” și a SRL „Eurodidactica”. Hărțile satisfac cele mai exigente cerințe ale sistemului educațional.
În încheierea manifestării culturale, scriitoarea Dina Ciocanu a lansat romanul Fântâni fără ciutură (Chișinău, 2015). Volumul zugrăvește viața cîtorva generații de basarabeni pe parcursul a mai bine de șase decenii și a calvarului prin care au trecut aceștia după ocuparea Basarabiei de către tancurile sovietice în 1940. La baza romanului au stat materialele documentare ale soțului autoarei, adunate în volumul de cercetări Represaliile politice pe cîntarul justiției, care, la rîndul său, a fost fundamentat pe dosarul de deportare al bunicului Petru Ciocan și pe dosarul de revendicare a bunurilor confiscate de la familia lui (trimiterile la documentele legislative țin, în mare parte, anume de aceste cercetări).
Romanul Dinei Ciocanu, constituie o veritabilă arhivă de date și are multe personaje. Nea David, Vlaicu, Sofia, Alexandra ș.a. sunt personajele principale: unii au fost deportați, alții încearcă să se împace cu greutățile vieții de zi cu zi. În cele 352 de file de suflet și viață este cuprinsă o istorie a unui neam viguros, este o poveste a unor oameni, care transmit din generație în generație dragostea față de limbă, de tradițiile populare și de tot ce e frumos pe lume. Acest fapt confirmă și mesajul autoarei imprimat pe coperta a patra a cărții: „Legile sînt create pentru a ne garanta libertatea. Or, sîntem liberi în măsura în care ele ne-o permit. În măsura în care echivalează cu calitatea legii. Genocidul românilor din stînga Prutului a avut la bază ignorarea tuturor legilor: ale naturii și ale societății umane. Genocidul este o parte a istoriei care trebuie depozitată ca memorie în conștiința posterității, altfel aceasta riscă să devină goală în interior și meschină. Memoria e profesorul de cea mai mare valoare al unui neam, ca acesta să dăinuie ca NEAM. Trecutul ne ajunge mereu din urmă și ne bate pe umăr.”
Cei prezenți în Sala cu coloane a Bibliotecii Centala au avut ocazia să se familiarizeze și cu o expoziție de cărții intitulată 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România – 27 martie 1918. Au fost expuse spre atenția vizitatorilor mai multe volume pe tema dată, printre care se numără: Generația Unirii și Apostolul Unirii – Pantelimon Halippa de Iurie Colesnic; Unirea Basarabiei cu România de Ion Țurcanu; Testament pentru urmași de Pantelimon Halippa și Anatolie Moraru; Sfatul Țării: itinerar și Integrarea Basarabiei în cadrul României (1918-1923) de Gheorghe E. Cojocaru; Lacrimile românilor basarabeni de Rodion Cuciureanu; Dreptul românilor asupra Basarabiei după unele surse rusești de Anton Crihan; Basarabia – pământ românesc de George Ciorănescu ș.a.
Evenimentul cultural ce s-a desfășurat la Biblioteca Centrală a BM „B.P. Hasdeu” a fost un bun prilej pentru a omagia fapta vizionară, salvatoare și demnă de urmat a înaintașilor noștri, de a medita asupra realizărilor de astăzi ale Republicii Moldova și asupra perspectivelor ce ar putea schimba în bine această tristă stare de lucruri. Peste doi ani vom marca 100 de ani de la săvîrșirea Unirii Basarabiei cu România. Să ne pregătim de pe acum în vederea marcării acestui eveniment excepțional din istoria noastră contemporană, care pînă nu demult a stat într-un con de umbră, iar acum apare tot mai mult atît în centrul atenției opiniei publice de pe ambele maluri ale Prutului, cît și din întreaga lume. Deci, să ne întărim rîndurile… Astăzi avem nevoie ca niciodată de solidaritatea românilor de pretutindeni…