Biblio Polis - Vol. 60 (2016) Nr. 1  
ARHIVA  
VIAŢA FILIALELOR / LIBRARY`S BRANCHES LIFE / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ
Angela OLĂRESCU, Ivan DUMINICA
Un „Mărţişor ştiinţific” la Biblioteca „Hristo Botev”

Simpozionul Basarabia
și eliberarea Bulgariei
La 4 martie 2016 în incinta Filialei „Hristo Botev” a BM „B.P. Hasdeu”, s-a desfășurat o manifestare științifică, care a reunit savanți bulgariști din Republica Moldova. Genericul simpozionului științific a fost Basarabia și eliberarea Bulgariei, fiind dedicat celor 138 de ani de la eliberarea Bulgariei de sub dominația Imperiului Otoman. Evenimentul cultural a fost organizat de către Filiala „Hristo Botev” în parteneriat cu Societatea Științifică a bulgariștilor din RM. În cadrul conferinței s-a abordat problema rolului basarabenilor la eliberarea Bulgariei. Această temă are conexiune cu un eveniment important – sărbătoarea oficială a Bulgariei de pe 3 martie –, când toată comunitatea bulgară de pretutindeni sărbătorește Ziua eliberării Bulgariei. În fiecare an în această zi comunitatea bulgară din Chișinău depune flori la monumentul voluntarilor bulgari, căzuți pe câmpurile de luptă ale războiului ruso-turc din anii 1877–1878.
Lucrările simpozionului au fost deschise cu un cuvânt de salut din partea Angelei Olărescu, directorul Bibliotecii „Hristo Botev”, care a menționat importanța faptului că biblioteca în ultimii ani a devenit un centru unde cercetătorii bulgari își prezintă rezultatele investigațiilor lor științifice. Oaspete de onoare, Valeri Nikolov, atașat cultural al Ambasadei Republicii Bulgaria în Republica Moldova, a subliniat că simpozionul este un eveniment științific important pentru comunitatea bulgară datorită căruia tinerii bulgari își vor cunoaște trecutul și faptele eroice ale conaționalilor lor.
A urmat partea oficială a conferinței. Moderatorul a fost dl Nicolai Cervencov, doctor habilitat în istorie, președintele Societății Științifice a bulgariștilor din RM. De asemenea, d-lui a prezentat comunicarea Eliberarea Bulgariei și rolul Basarabiei. Savantul a făcut o trecere prin filele istoriei ale timpului și a arătat rolul bulgarilor basarabeni în eliberarea patriei sale mame de unde au venit părinții lor. A specificat că pe fronturile războiului ruso-turc din 1877–1878 au luptat circa 10 mii de basarabeni. A menționat, de asemenea, cât de important a fost aportul populației locale în aprovizionarea militarilor, care se duceau la război.
Dl Ivan Zabunov, doctor în istorie, conferențiar, președintele Societății bulgare „Renaștere” – „Văzrajdane”, a abordat tema Chișinăul și eliberarea Bulgariei. El a subliniat că anume aici, în centrul gubernial, au fost dislocate patru formațiuni militare țariste, în care erau incluși și bulgari basarabeni. A fost menționat că în Chișinău marele revoluționar bulgar Hristo Botev și-a desfășurat activitatea național-revoluționară. Nu a trecut cu vederea nici aportul Societății pentru răspândirea cunoașterii de carte printre bulgari (în frunte cu Ivan Kaleandji), din rândul căreia au ieșit mulți reprezentanți de vază ai mișcării de eliberare a Bulgariei. Savantul a subliniat că despre rolul important al Chișinăului în istoria Bulgariei vorbește faptul că aici împăratul rus Alexandru II, la 12 (24) aprilie 1877, a declarat război Imperiului Otoman și de aici voluntarii s-au pornit să elibereze Bulgaria.
A urmat comunicarea dlui Ivan Duminica, doctor în istorie, cercetător științific la Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM, cu tema Eliberarea Bulgariei în istoriografia moldovenească. Autorul a caracterizat lucrările istoricilor din Republica Moldova, care au abordat diferite aspecte ale pregătirii și realizării eliberării Bulgariei. În acest sens au fost menționate lucrările lui Constantin Poglubco, Nicolai Cervencov, Ilia Budac, Ivan Zabunov, Lilia Stepanova și alții. Cercetătorul a atras atenția și la problemele care trebuie încă cercetate, de exemplu: activitatea revoluționarilor bulgari în Basarabia și relațiile lor cu narodnicii moldoveni, biografiile bulgarilor basarabeni – voluntari în armata rusă, precizarea locurilor unde erau desfășurate bătăliile, aportul basarabenilor de alte origini etnice în eliberarea pământurilor bulgărești.
Comunicarea Reflectarea eliberării Bulgariei în literatură, prezentată de dna Elena Rațeeva, doctor în istorie, conferențiar, Universitatea de Stat din Taraclia „Grigore Țamblac”, a pus în evidență lucrările scriitorilor, poeților și prozatorilor care au scris și scriu despre eliberarea Bulgariei. Aflăm că această temă este pe larg abordată nu numai în literatura bulgară, dar și în cea română, precum și în proza și poezia altor popoare. În special, s-au făcut referințe la creația lui Vasile Alecsandri, care în unele poezii reflecta războiul ruso-turc din anii 1877-1878.
Nadejda Cara, doctor în filologie, conferențiar, șef al grupei „Etnologia bulgarilor” de la Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM a prezentat comunicarea Colecția de carte a Bibliotecii „Hristo Botev”, cu tematica eliberării Bulgariei. Autoarea a menționat principalele ediții pe această temă. În special, a fost atrasă atenția la culegeri de studii, care în ultimii ani se editează de Societatea Științifică a bulgariștilor din RM: Русско-турецкой войне 1877−1878 гг. – 125 лет (culegere, red. resp. N. Cervencov, Chișinău, „S.Ș.B.”, 2003, 132 p.); Бессарабия и освобождение Болгарии (red. resp. N. Cervencov, Chișinău, „S.Ș.B.”, 2004, 128 p.). Aceste cărți sunt actualmente un suport pentru elevii și studenții interesați de tematica dată. Totodată, a fost atinsă problema completării fondului bibliotecii cu cărți noi.
La închiderea lucrărilor simpozionului moderatorul Nicolai Cervencov a făcut o totalizare și a mai menționat că este de datoria fiecăruia dintre bulgariști de a promova istoria și cultura bulgară din Basarabia.
Parteneriatul între bulgarii
din Polonia și Republica Moldova
La 16 martie curent, în incinta Bibliotecii „Hristo Botev” s-a desfășurat masa rotundă: Parteneriatul între bulgarii din Polonia și Republica Moldova, manifestare științifică ce a reunit bulgariști din instituțiile și asociațiile obștești din Republica Moldova și Polonia. În cadrul ei au fost abordate subiecte legate de relațiile științifice între cercetătorii bulgariști din ambele țări. Lucrările mesei rotunde au fost deschise de Angela Olărescu, șefa bibliotecii, care a vorbit publicului despre bibliotecile minorităților etnice din Chișinău, atrăgând atenția, în special, la istoria bibliotecii comunității poloneze „A. Mickiewicz”. Au fost subliniate relațiile strânse de parteneriat între Bibliotecia „Hristo Botev” și Biblioteca „A. Mickiewicz”, care fac schimb de informație. Totodată, s-a vorbit despre planuri privind unele expoziții comune de carte. A urmat comunicarea dlui Nicolai Cervencov, doctor habilitat în istorie, profesor universitar (Societatea Științifică de Bulgaristică din Republica Moldova). Savantul a vorbit despre aportul societății pe care o conduce la sprijinirea istoricilor și etnologilor polonezi care vin să facă cercetările referitor la bulgarii basarabeni. De exemplu, colegii polonezi sunt consultați privind trecutul bulgarilor din Basarabia, punându-le la dispoziție materialele de arhivă și la solicitare ei sunt îndrumați să viziteze satele bulgare din sudul republicii noastre.
Oaspetele din Polonia dl Petăr Sotirov, profesor la Universitatea „Maria Curie-Sklodowska” din Lublin, a vorbit despre tradițiile de bulgaristică pe care le au și le dezvoltă ei. A prezentat revista științifică Chirilo-metodiana, pe care o editează o dată în an la Catedra de limbi slave. În acest sens, dumnealui i-a făcut o invitație dlui N. Cervencov ca să facă parte din colegiul de redacție al acestei reviste științifice. Totodată, a făcut apel către bulgariștii moldoveni pentru a participa la conferințele anuale de balcanistică care se desfășoară la Universitatea pe care o reprezintă. La rându-i dl N. Cervencov a invitat bulgariștii din Polonia să participe cu comunicări la conferința Relațiile moldo-bulgare, organizată de către societatea pe care o conduce.
Dna Maria Pâslaru, doctor în pedagogie, conferențiar universitar, rector, Universitatea de Stat „Grigore Țamblac” din Taraclia, a prezentat unele date conform cărora și în rândul studenților bulgari ai instituției pe care ea o reprezintă crește deosebit de mult interesul referitor la trecutul Poloniei. Ca rezultat, se pregătesc referate pe tema Istoria Europei de Sud-Est.
Cercetătorul științific Ivan Duminica, doctor în istorie, Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, a vorbit despre cercetările referitor la bulgarii basarabeni, care se desfășoară în orașul Poznan, Polonia. În acest sens, s-a atras atenția la activitatea istoricului Yerzy Hatlas, Biblioteca de pe lîngă Universitatea „A. Mickiewicz” din Poznan, care în ultimii cinci ani este implicat activ în studierea vieții cotidiene a bulgarilor din R. Moldova și Ucraina. Cercetările sale au fost expuse într-o monografie științifice editată în limba poloneză (2014), cartea fiind apreciată la nivel înalt și premiată de către Ministerul Culturii din Bulgaria.
Kamila Kwiatkowska, profesor invitat de la Universitatea de Stat din Moldova, a comunicat despre procesul de predare a limbii poloneze la instituțiile superioare de învățămînt din Chișinău. Dânsa și-a exprimat speranța că în viitor printre studenții ei se vor regăsi și etnici bulgari, dat fiind faptul că limba bulgară și polonă sunt foarte apropiate făcând parte din grupul limbilor slave. La sfîrșit, Nadejda Cara, doctor în filologie, conferențiar universitar la Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, a subliniat importanța cercetărilor de sociolingvistică bulgară, care se desfășoară la Universitatea „Maria Curie-Sklodowska” și a împărtășit din experiența proprie de folosire a cărților și revistelor de la Catedra limbi slave în cercetările sale.
Masa rotundă s-a încheiat cu un acord comun de aprofundare a relațiilor dintre bulgariști din ambele țări. În acest sens, a fost stabilit ca pînă la sfîrșitul anului să se efectueze schimburi de cărți, vizite reciproce și conferințe comune.