Biblio Polis - Vol. 56 (2015) Nr. 1  
ARHIVA  
CĂRŢI DE SPECIALITATE / PROFESSIONAL BOOKS / КНИГИ ПО СПЕЦИАЛЬНОСТИ
(Vlad POHILĂ, Valeriu RAŢĂ)
Аctriţа Ninela Caranfil în oglinda unui volum pentru urmaşi

ACTRIŢA NINELA CARANFIL
ÎN OGLINDA UNUI VOLUM PENTRU URMAŞI

Recent, în seria de biobibliografii ce se editează sub egida Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, a apărut şi o lucrare dedicată actriţei Ninela Caranfil, Artistă a Poporului, care face parte din trupa Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”. Volumul, intitulat Ninela Caranfil, artista dorurilor noastre.Biobibliografie1*, a apărut, în anul 2014, sub îngrijirea dr. în ştiinţe ale comunicării Mariana Harjevschi, coordonator fiind conf. univ. dr. Lidia Kulikovski. Autorul lucrării este Ludmila Capiţa, bibliotecar principal la Filiala „Transilvania”, printre alţi colaboratori ai BM care au contribuit la editarea acestei lucrări de mare importanţă nu numai pentru distinsa actriţă, dar şi pentru întreaga comunitatea culturală din republică, se numără Parascovia Onciu (contribuţii), Taisia Foiu (redactare bibliografică), Vlad Pohilă, Gabriela Bulduma (lectori), Tatiana Borodatîi (coperta). Sîntem de părere că această bibliografie (care este o variantă revăzută şi adăugită a celei din anul 2007) se înscrie în şirul de succese incontestabile ale BM „B.P. Hasdeu” în munca de elaborare a biobibliografiilor consacrate unor personalităţi din domeniile arte, ştiinţă, cultură din Republica Moldova. În Cuvîntul către cititor se menţionează că cea de a doua biobibliografie „este o încercare de a reflecta pe pagini de carte afirmarea de către Ninela Caranfil a valorii propriei sale fiinţe, validată în universul teatrului… Lucrarea reprezintă rezultatul unui efort de documentare şi cercetare care se întinde pe parcursul mai multor decenii”.

Tot acolo, se menţionează că structura cărţii a fost realizată, în mare parte, la sugestia Ninelei Caranfil. Dorinţa ei a fost aceea de a elabora o biobibliografie a întregii sale activităţi, precum şi un repertoriu bibliografic al referinţelor despre creaţie. Desigur, s-au respectat sugestiile dumneaei şi lucrarea a fost concepută ca fiind una pluritematică, ce întocmeşte un inventar şi descrie analitic întreaga activitate a actriţei.

Volumul Ninela Caranfil, artista dorurilor noastre. Biobibliografie include următoarele capitole de bază, care se încadrează în trei compartimente distincte: I. Note introductive: Reflecţii şi aprecieri; Tabel cronologic; Diplome, menţiuni, premii, distincţii; Confesiuni [p. 7-44]; II. Bibliografie: Cărţi; Resurse electronice; Publicaţii în culegeri şi ediţii periodice; Articole şi consemnări în presă despre Ninela Caranfil; Interviuri realizate cu Ninela Caranfil; Ninela Caranfil în emisiuni de radio şi televiziune; Indexuri auxiliare [p. 45-101]; III. Artista şi biblioteca: Discursuri, mesaje; Articole, dedicaţii; Maxime, cugetări preferate; Moment poetic (din poeziile preferate ale Ninelei Caranfil); Anexe; File de album [p. 102-198]Lucrarea se încheie cu un Acord final (alte poeme de suflet) [p. 199-207].

Limitele cronologice ale biobibliografiei cuprind anii de la 1982 pînă la 2014. Lucrarea este destinată specialiştilor în domeniul teatrului, cadrelor didactice, bibliotecarilor, studenţilor, elevilor, dar, prin bogăţia informaţiei şi actualitatea acesteia, ea prezintă interes pentru toţi cei preocupaţi şi interesaţi de teatru, cultură, artă şi de personalitatea Ninelei Caranfil.

Prin tradiţie, biobibliografia se deschide cu o parte mai generală, cu cîteva note introductive (articole), semnate de specialişti care cunosc foarte bine sau poate chiar totul despre viaţa şi activitatea actriţei lor preferate: Dorurile noastre sînt la fel de mult şi ale ei (de Vlad Pohilă), Epifania unui destin mesianic (Anatol Codru), Ninela Caranfil – un suflet veşnic fremătînd (Nicolae Darie), Un actor pe scena Vieţii (Claudia Partole), Înălţimea românească a unei actriţe basarabene (Vasile Şoimaru), Tăcerile comunicante ale Ninelei Caranfil (Iulian Filip). Fiecare autor ne prezintă o viziune a sa asupra trăsăturilor de caracter ale artistei. În continuare cităm, ca exemplu, din confesiunile lui V. Şoimaru, dr. în economie, conf. univ. la ASEM: „De fapt, Ninela Caranfil rămîne, de cîteva decenii bune, aceeaşi stea strălucitoare şi luminătoare ca măiestrie actoricească, fiind şi o declamatoare de excepţie, de pe buzele căreia, chiar şi o poezie mai puţin inspirată sună ca un cîntec de privighetoare. Deşi, după cum afirmă cei care îi cunosc mai bine activitatea artistică, nu prea recită dînsa astfel de versuri, remarcîndu-se printr-un splendid repertoriu, alcătuit din sute, poate chiar mii de poeme ale celor mai de seamă autori români şi străini. Ca să nu mai zic de înălţimea ei românească, de acea proprie, personală Coloană fără sfîrşit a patriotismului românesc ce răzbate mereu din fiinţa ei foarte bogată sufleteşte, chiar dacă împărtăşeşte şi dînsa destinul artistului nostru, trăitor în veşnice lipsuri şi probleme materiale.”

În capitolul Reflecţii şi aprecieri cititorul va afla şi opinii ale altor personalităţi despre artistă şi lumea teatrală în care trăieşte: Nicolae Dabija, scriitor, membru de onoare al Academiei Române (şi coleg de şcoală, în Cimişlia, al artistei); Ion Ungureanu, regizor, actor, ex-ministru al Culturii; Veniamin Apostol, regizor, actor, Artist al Poporului; Dumitru Matcovschi, scriitor, academician; Eliza Botezatu, dr. habilitat, critic literar, profesor universitar; Andrei Vartic, regizor, actor, filozof al culturii; Ion Puiu, pictor scenograf, regizor, actor ş.a. Drept ilustraţie vom cita punctul de vedere ale actriţei Daniela Damian: „Ştie să vadă într-un om, în primul rînd, Omul, ştie să se bucure, fără pic de perfidie, pentru succesele altora, lucrul cel mai greu în artă” şi viziunea redactorului prezentator la Radio Moldova, Rodica Stelea: „Actriţa Ninela Caranfil e plină de poezie şi împovărată de nostalgie. Vine spre noi ca o duminică. Vine spre o chemare, sidefată de lumina căutării de sine.”

Tabelul cronologic ne prezintă un CV al protagonistei noastre, din care aflăm cele mai importante date biografice ale actriţei Ninela Caranfil. Pe unele dintre ele (cele mai însemnate) le amintim şi cititorilor revistei noastre. Ninela Caranfil se naşte pe 17 iunie 1947, în Satul Nou, r-nul Cimişlia. După absolvirea şcolii medii de cultură generală din centrul raional, este admisă să-şi facă studiile la Institutul de Artă Teatrală „A. Lunacearski” din Moscova (la specialitatea actor de teatru şi film). Din 1969 pînă în 1971 activează în calitate de actriţă la Teatrul Muzical-Dramatic „A.S. Puşkin”, actualmente Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”. Devine membră a UNITEM. În anii 1971-1973 e actriţă la Teatrul „Luceafărul” din Chişinău, apoi, în anii 1973-1975, se angajează în funcţia de lector superior la Institutul de Arte „G. Musicescu”, după care revine ca actriţă la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, instituţie unde activează pînă în prezent. Între 1999 şi 2001 este viceministru al Culturii din Republica Moldova.

Cele mai impresionante roluri pe care le-a jucat N. Caranfil au fost: Varvara (Egor Bulîciov şi alţii de M. Gorki, regia V. Cupcea, 1971); Sofia Petrovna (Nevolnicele de A. Ostrovski, regia I. Şcurea,  Teatrul „Luceafărul”, 1973); Paulina (Jucării de oţel de R. Urneviciute, regia I. Şcurea, Teatrul „Luceafărul”, 1975); Nătăluţa, Efimia şi Elena (Pomul vieţii de D. Matcovschi, regia V. Apostol, 1984); Veta (Abecedarul de D. Matcovschi); Vecina binevoitoare (Casa mare de I. Druţă); Oltea (Io, Ştefan Voievod de A. Gondiu, regia I. Cibotaru); Eleonora şi Otilia (Tata de D. Matcovschi, regia V. Ciutac, 1991); Ziţa (O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, regia A. Băleanu, 1995); Ea (Zăpezile de altădată de D. Solomon, regia E. Gaju, 2005), Mama (Povestea unei nebunii obişnuite de autorul ceh P. Zelenka, reg. S. Cozub), Asumpta Roca (Actriţele de spaniolul J. Jornet y Barnet, reg. V. Drucec) ş.a. N. Caranfil a evoluat şi în filme, a avut roluri radiofonice şi în monospectacole… În plus, a editat două cărţi: Tăcerea de pînă la Cuvînt (file de biografie, amintiri, corespondenţă, interviuri), Nebănuita forţă a scenei (jurnale, tablete atitudini, interviuri). Sînt de reţinut şi cele şase CD-uri realizate: Dorul infinitului din noi (recital de poezii din scriitori clasici şi contemporani), Vadul memoriei (versuri de D. Matcovschi), Rugă (după Psalmii lui David), Totentanz sau Viaţa unei nopţi (roman de C. Partole), Rămîi, iubirea mea, rămîi (versuri de N. Dabija, Cîntare copilăriei. Cîntare Limbii Române (versuri de Gr. Vieru).

În următorul capitol aflăm ce diplome, menţiuni, premii, distincţii a obţinut Ninela Caranfil pe parcursul carierei sale. Menţionăm pe cele mai importante şi mai valoroase atît pentru actriţă, cît şi pentru noi, admiratorii creaţiei unei fiinţe care se dăruieşte cu trup şi suflet teatrului. În 1992 i se conferă titlul onorific de Artistă Emerită, iar în 2011 cel de Artistă a Poporului. În 1999 i se înmînează Ordinul Gloria Muncii. În 1996 i se decernează Premiul pentru interpretarea poeziei eminesciene la Festivalul Internaţional de poezie Mihai Eminescu, care s-a desfăşurat la Iaşi, iar în următorul an se învredniceşte de Marele Premiu la Festivalul de poezie Lucian Blaga, care a avut loc la Alba Iulia. În 2006, 2008 şi 2010 e cîştigătoarea Celui mai bun rol feminin (Gala premiilor UNITEM). În 2010 devine Cetăţean de onoare al oraşului Cimişlia.

Capitolul Confesiunilor cuprinde două texte: Dumnezeu în viaţa mea (amintiri cutremurătoare din copilărie despre apropierea de credinţa în Dumnezeu, realizarea spectacolelor citind Psalmii lui David, colaborarea cu Radioul Naţional realizînd emisiuni, momente poetice) şi Profesia mea (cum şi-a ales profesia de actor, anii de studenţie la Moscova, primele roluri în spectacolele teatrale, lista rolurilor interpretate în teatru şi cinematografie, despre regizorii şi actorii cu care a colaborat pe parcursul anilor, alte confesiuni din viaţa personală).

Capitolele cu privire la bibliografie cuprind în total 339 de surse: cărţi, recenzii, resurse electronice, publicaţii în culegeri şi ediţii periodice, articole şi consemnări în presă despre N. Caranfil, interviuri realizate cu N. Caranfil, emisiuni de radio şi televiziune cu N. Caranfil. Pentru a facilita cititorul să se descurce, să se lămurească cu privire la aceste surse bibliografice, au fost întocmite două indexuri auxiliare: Index alfabetic de nume şi Index de ediţii periodice.

Ninela Caranfil este o prietenă fidelă a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Artista a fost de nenumărate ori oaspete drag la Biblioteca Centrală, la filialele „Transilvania”, de Arte „Tudor Arghezi”, „Onisifor Ghibu”, „Ovidius”, „Tîrgu-Mureş” ş.a. Această afirmaţie este confirmată prin articolele Gînduri despre carte, lectură, bibliotecă; Cu dragoste şi recunoştinţă pentru „Transilvania”; Bucuria revelaţiei; O revistă inteligentă, pentru oameni inteligenţi, redactate de artistă cu o maximă sinceritate. Astfel, în cel de la urmă articol, N. Caranfil consemnează despre publicaţia noastră de biblioteconomie, ştiinţe ale informării şi de cultură: „Scriu despre revista BiblioPolis cu drag, dar şi cu un subliniat simţ al răspunderii. Cu drag, pentru că, fiind o publicaţie a bibliotecarilor, BiblioPolis este, în egală măsură, şi revista mea: aici mi-au fost publicate mai multe articole şi interviuri; aici, cel mai generos, au fost prezentate cărţile şi CD-urile mele, ca să nu mai spun că revista BM «B.P. Hasdeu» a reflectat evenimente culturale la care am fost implicată. Profit de ocazie pentru a mulţumi, şi pe această cale, redacţiei BiblioPolis, conducerii BM, pentru atenţia, grija, afecţiunea cu care mă tratează. Să ştiţi că aceste sentimente (care sînt perfect reciproce!) îmi dau noi puteri, mă fac să muncesc mai mult şi mai inspirat!”

Desigur, despre artista care pune mult suflet în propagarea cărţii, lecturii, în determinarea rolului bibliotecii în societate, în genere, au scris un şir de colaboratori ai BM „B.P. Hasdeu”. Astfel, în bibliografie au fost incluse trei articole ce reflectă simpatia noastră faţă de N. Caranfil: Lumina unei stele de teatru ce se revarsă şi în biblioteca noastră… (de Parascovia Onciu), O viaţă dedicată scenei (Ludmila Capiţa), Măiastră a cuvîntului rostit, îndrăgostită de cuvîntul scris… (Vlad Pohilă), precum şi o poezie dedicată protagonistei de Valeriu Raţă.

Un deosebit interes pentru publicul cititor vor prezenta discursurile, mesajele, dedicaţiile artistei, precum şi maximele, cugetările preferate ale dumneaei. La Moment poetic au fost incluse versuri de Lucian Blaga, Magda Isanos şi Dumitru Matcovschi. Anexele cuprind listele spectacolelor radiofonice, ale monospectacolelor, lansărilor de carte, acţiunilor culturale de amploare şi de rezonanţă şi alte manifestări culturale cu participarea artistei.

Destul de bogată şi variată este iconografia volumului. În File de album o vedem pe viitoarea artistă printre membrii familiei (1953), apoi cu fiica Laura (2000 şi 2005), la Salonul Naţional de Carte de la Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi” (Iaşi, 1992), cu actorii Constantin Constantinov (2000) şi Vitalie Rusu (2005), cu regizorul Ion Ungureanu (2011), compozitorul Eugen Doga (2000), în spectacolele O întîmplare cu haz de C. Goldoni, Unchiul Vanea de A. Cehov, Zăpezile de altădată de D. Solomon ş.a. De o eleganţă deosebită sînt portretele artistei în diverse ipostaze ale vieţii.

Acordul final cuprinde versuri de Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolae Dabija, Ion Druţă, texte biblice.

Este dificil a găsi într-o Bibliografie faţete inedite, deosebitoare de alte lucrări similare. În cazul biobibliografiei consacrate Ninelei Caranfil – lucrare cu care se poate mîndri, pe merit, Filiala „Transilvania” – iată, găsim şi cîteva aspecte neobişnuite. Ne referim, în primul rînd, la compartimentele pe care le vom numi, aici, convenţional Artista despre bibliotecă, respectiv, Bibliotecarii despre artistă. Nu ţinem minte să fi avut ceva similar alte biobibliografii – poate şi din motivul că Ninela Caranfil este o mare, o adevărată prietenă a bibliotecii. Este Artista care citeşte mult, dar e şi o prezenţă vie, constantă la orice solicitare (lansare de carte, alte evenimente culturale) a BM „B.P. Hasdeu”, a filialelor „Transilvania”, „Tîrgu-Mureş”, „Alba Iulia”, „O. Ghibu” etc.

Un aspect inedit al cărţii recenzate de noi este şi includerea, în Biobibliografie a unor preferinţe mai specifice ale protagonistei. Că au fost tipărite unele din poeziile preferate ale Ninelei Caranfil – cu precădere de autori români, unii prieteni ai ei de o viaţă (Gr. Vieru, D. Matcovschi, N. Dabija, L. Lari…) – pare a fi explicabil şi întru totul motivat.

În treacăt fie spus, N. Caranfil ştie pe dinafară sute de poezii şi poeme de autori români şi străini – din circa 30 de ţări! Sute de texte lirice recitate de artistă se află în Fonoteca de Aur a Radioului Naţional…

Originală ni se pare ideea de a fi inclusă în carte şi o serie (destul de cuprinzătoare!) de maxime şi cugetări adunate de actriţă de-a lungul anilor, în urma unor lecturi asidui şi aprofundate. De altfel, aceste „cuvinte înaripate”, conform mărturiilor N. Caranfil, adeseori i-au servit ca repere în viaţa artistică, dar şi personală. Vrem să credem că Maximele şi cugetările din noul volum bibliografic vor fi citite cu atenţie şi de eventualii utilizatori, fiecare dintre ei putînd să-şi aleagă una sau chiar mai multe reflecţii de celebri scriitori, filozofi, artişti. Şi, cu siguranţă, vor putea simţi, în anumite situaţii, energia benefică, forţe nebănuite ale gîndului bun, călăuzitor, de care adeseori avem nevoie.

În genere, lucrarea Ninela Caranfil, artista dorurilor noastre. Biobibliografie are meritul de a fi actualizat şi completat informaţia privind viaţa şi activitatea actriţei Ninela Caranfil. E un instrument de lucru pentru specialiştii în domeniu, dar şi pentru cei care se interesează de situaţia din cultura republicii noastre, în genere, de problemele cu care se confruntă intelectualitatea şi soluţiile ce se găsesc întru rezolvarea lor. Tocmai de aceea considerăm că acest volum este un instrument bibliografic de interes naţional, deoarece are în prim-plan o personalitate remarcabilă a culturii româneşti – actriţa Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” Ninela Caranfil, Artistă a Poporului.

Vlad POHILĂ, 
Valeriu RAŢĂ


1* Ninela Caranfil, artista dorurilor noastre. Biobibliografie. / Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”, Filiala „Transilvania”, Dep. „Memoria Chişinăului”; ed. îngrijită de Mariana Harjevschi; coord. Lidia Kulikovski; alcăt.: Ludmila Capiţa; red. bibliogr.: Taisia Foiu. – Chişinău: [S. n.], 2014. – 208 p. (Tipogr. „Foxtrot”). – ISBN 978-9975-120-58-6.