Biblio Polis - Vol. 56 (2015) Nr. 1  
ARHIVA  
EMINESCIANA 2015 / EMINESCIANA 2015 / ЭМИНЕСЧИАНА 2015
Cristina MAMAISCAIA
Eminescu – (re)citim şi (re)valorificăm

EMINESCU – (RE)CITIM ŞI (RE)VALORIFICĂM

Cristina MAMAISCAIA,
bibliotecar principal la Biblioteca Centrală a BM “B.P. Hasdeu”

După un final de an plin de evenimente, care au adunat un public numeros la Biblioteca Centrală a BM „B.P. Hasdeu”, noul an 2015 debutează în forţă cu un eveniment de mare amploare. Este vorba despre cea de-a 165-a aniversare a marelui poet Mihai Eminescu, la data de 15 ianuarie, care coincide cu Ziua culturii naţionale. Şi nu este o simplă coincidenţă, deoarece, în Europa, fiecare ţară celebrează o zi a culturii care e relaţionată cu numele unor personalităţi marcante. Astfel, în Spania, Ziua culturii este marcată de ziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia – în ziua în care s-a născut Lus de Cames. Iar dacă tot vorbim limba lui Eminescu şi avem aceleaşi valori spirituale şi culturale, Parlamentul Republicii Moldova a decis ca Ziua culturii naţionale să fie sărbătorită în ziua de naştere a marelui scriitor Mihai Eminescu.

În acest context, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” şi-a propus să iniţieze o activitate comunitară – Citim Eminescu – lectură continuă!, consacrată aniversării poetului naţional. Scopul propus la început a fost atins cu brio, pentru că, în cele zece ore în care s-a desfăşurat acţiunea, s-au adunat peste 1200 de participanţi, admiratori ai creaţiei eminesciene. Scriitori, profesori, lectori, ziarişti, actori, diplomaţi şi, nu în ultimul rând, bibliotecari, care au recitat, au citit şi recitit, au cântat şi au elogiat opera celui care, prin versurile sale, ne-a dus faima în toată lumea şi continuă să uimească prin geniul său chiar şi după mai bine de un secol de la trecerea în nemurire.

La sugestia bibliotecarilor, chişinăuienii au fost invitaţi să citească şi să asculte lirica filosofică, patriotică şi de dragoste eminesciană. În acelaşi timp, au fost provocate şi personalităţile publice, oamenii de cultură şi de artă să încurajeze lectura şi valorile naţionale prin participarea la acest eveniment de anvergură.

Au fost mulţi şi multe au fost spuse. Păcat ar fi dacă nu am menţiona cu mândrie unele personalităţi, printre care dl Ambasador al Poloniei în Republica Moldova, Excelenţa Sa Artur Michałski; şefa Departamentului cultură al Primăriei Chişinău Lucia Culev; scriitorul şi academicianul Nicolae Dabija; scriitorul Nicolae Rusu; poetele Lidia Grosu şi Zina Izbaş; criticul de film Larisa Ungureanu; artistul plastic Ion Daghi; publicistul şi fotograful dr. în economie Vasile Şoimaru; publicista Elena Tamazlâcaru, jurnalistul şi scriitorul Vlad Pohilă, jurnalistul şi omul politic Alecu Reniţă, preşedinta Societăţii „Limba noastră cea română” Valentina Butnaru; profesorul Vlad-Demir Karaganciu; conducătorul artistic al ansamblului etnofolcloric bulgar Ana Pagun; realizatorii emisiunii Renaştere de la Radio „Moldova” Ecaterina şi Victor Cojuhari; scriitorul Alexandru-Horaţiu Frişcu; actorii Andrei Sochircă, Ion Coşeru, Denis Chirtoacă; bibliotecari, studenţi, elevi – cu toţii utilizatori ai Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.

Opinii şi interpretări ale operei lui Eminescu

S-a lecturat fără întrerupere. Participanţii s-au aflat într-o atmosferă de sărbătoare şi datorită fundalului muzical, inspirat de versurile eminesciene. Pe lângă lectura de suflet, am reuşit să înregistrăm şi câteva cuvinte omagiale adresate celui care ne-a adunat în această zi – Mihai Eminescu:

Ana-Lucia Culev, şeful Departamentului cultură al Primăriei Chişinău: Mă aflu azi aici, pe lângă poezia lui Eminescu. M-am întâlnit cu atâţia prieteni, oameni cu care nu ne-am văzut ani de zile, mi-am dat seama ce forţă are Eminescu şi ce putere, de aceea adună oamenii, pentru a-i face mai buni, mai frumoşi, ca să putem trece peste greutăţile pe care le parcurgem fie în viaţa personală, fie în viaţa cotidiană, fie în viaţa publică.”

Excelenţa Sa Artur Michałski, Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova: Mă bucur că, în această zi specială şi deosebit de importantă pentru naţiunea voastră, am ocazia să particip la un eveniment frumos ca acesta. Mă bucur că oamenii conştientizează importanţa unor scriitori ca Mihai Eminescu şi le dedică asemenea manifestări.”

Mariana Harjevschi, director general al BM „B.P. Hasdeu”: Grandoarea geniului eminescian este atemporală, iar după 165 de ani de la naşterea marelui poet Mihai Eminescu încă avem de sondat opera lui, care pare a fi nelimitată în interpretări. Evenimentul comunitar de astăzi vine să ne amintească tuturor că avem responsabilitatea unei valori literar-artistice inestimabile, pe care trebuie să o transmitem din generaţie în generaţie. Astăzi interpretăm, cităm, citim şi recitim opera lui Eminescu, nu pentru că trebuie, ci pentru că avem datoria sfântă şi o mare oportunitate de a împărtăşi seminţe din cultura noastră, o parte din interioritatea pe care nu o putem reda decât prin aceste splendide poezii.”

Nicolae Dabija, scriitor, redactor-şef al săptămânalului Literatura şi arta: Este Eminescu nostru nesfârşit, un poet care nu se termină niciodată. După cum spunea Tudor Arghezi, despre Eminescu trebuie să vorbim mereu. La noi, în Republica Moldova, este o foamete de Eminescu, şi acest lucru îmi place, mă impresionează mult. La o întâlnire cu cititorii din România, am fost întrebat: «Voi, cei din Basarabia, când o să vă săturaţi de Somnoroase păsărele?» Eu i-am răspuns că niciodată, pentru că noi am supravieţuit cu Somnoroase păsărele. Poezia Somnoroase păsărele ne-a ajutat să ne păstrăm limba. Faptul că noi ne înţelegem cu cei de dincolo de Prut se datorează Somnoroaselor păsărele. Limba română l-a păstrat pe Eminescu. El a fost unificator de carte, chiar dacă dincoace limba română a fost botezată de străini altfel. Aş vrea să mulţumesc acestei biblioteci. Părerea mea este că centrul spiritual românesc din Basarabia este aici, la această bibliotecă.”

Lidia Kulikovski, dr. conf. univ., directorul Departamentului studii şi cercetări al BM „B.P. Hasdeu”: Mă bucur să fiu şi eu în faţa acestei tribune pentru că întâia dată în oraşul Chişinău se oferă respect acestui mare scriitor prin lecturi, lectură continuă.”

Alecu Reniţă, publicist, redactor-şef al revistei Natura: Basarabia a supravieţuit ca fiinţă şi ca suflet românesc, în primul rând, datorită creaţiei lui Eminescu. Cei care sunt din generaţia mea şi care au făcut studii la universitate îşi amintesc foarte bine că Eminescu ne-a educat şi opera lui circula în fotocopii. Acele fotocopii erau nişte documente de mare educaţie naţională, de mare spirit. Sunt convins că toţi care, mai apoi, după anii ’85, au ieşit în stradă şi şi-au cerut dreptul şi la limbă, şi la alfabet, şi la fiinţa naţională, au venit din acest crez puternic al lui Eminescu. De aceea, sunt convins că Basarabia noastră, Basarabia românească, este izvorâtă din sufletul marelui nostru poet naţional Mihai Eminescu.”

Valentina Butnaru, publicistă, preşedinta Societăţii „Limba Noastră cea Română”: Nu pretind că îl cunosc pe Eminescu şi nu mă laud cu asta, dar recunosc că revin la el cât pot de des şi de câte ori revin îl cunosc tot mai puţin.”

Victoria Fonari, dr. în filologie, poetă: Astăzi este ziua lui Eminescu, astăzi este şi Ziua culturii naţionale, iar în acest context, este foarte important să cunoaştem ce a scris Mihai Eminescu despre cultură. Noţiunea de cultură numără peste 130 de concepte care sunt acceptate, însă Mihai Eminescu a individualizat noţiunea de cultură. Scopul culturii, zicea Luceafărul literaturii, e în esenţă individuală, el se împlineşte prin esenţă înăuntrul individului. Cultura unui om nu are alt scop decât ca tocmai să fie cult. Cultura înalţă personalitatea la scara demnităţii, deoarece un om cu mai multă cultură are şi mai mult sentiment de demnitate. Cultura semnifică, înainte de toate, un anumit grad de dezvoltare a inteligenţei, o modalitate demnă spiritului deasupra materiei de a privi natura şi viaţa ca o umplere a sufletului cu multe cunoştinţe multilaterale.”

Aliona Vîrlan, şeful Filialei de Arte „Tudor Arghezi” a BM „B.P. Hasdeu”: Vreau să-i felicit pe cei care au iniţiat lectura continuă pentru poezie, pentru proza lui Mihai Eminescu. Voi da citire poeziei-romanţă, pe care toată lumea o cunoaşte, care mi-a fost dragă, îmi este şi îmi va fi: Pe lângă plopii fără soţ.”

Oxana Munteanu, profesoară de limba şi literatura română, Liceul Teoretic „Petru Rareş”: Gândul este peste tot, anii plimbă dorul peste univers, astăzi şi în eternitate inima îmi bate pentru opera lui Mihai Eminescu.”

Viorica Ataman, blogger: Mă bucur că fac parte dintr-o generaţie care l-a învăţat mult pe Eminescu şi tocmai de asta voi citi din Glossă, anume ca un manifest pentru neschimbare, ca să rămânem un pic neschimbaţi şi să nu ne modernizăm aşa de rapid.”

Iana Ostaşevschi, studentă: Faptul că ne-am adunat aici nu provine din nimic altceva decât dintr-o dorinţă a noastră de a ajunge şi de a-l slăvi pe cel care a fost un geniu, pe Mihai Eminescu.”

Citind Eminescu…

Momentul ce a trezit clipe emoţionante şi de nedescris întregului public a fost ieşirea elevilor Patricia Bajureanu, Adriana Janu şi Daniel Botezatu, de la Şcoala primară nr. 82, pe scena improvizată. Aceşti utilizatori ai Filialei M. Drăgan au înscenat poemul Luceafărul într-o manieră deosebită, originală. Ţinuta, harul şi maniera actoricească de care au dat dovadă au oprit răsuflarea întregului public prezent în sală. Admiraţi au fost! Salutaţi au fost! Premiaţi au fost! Biblioteca i-a gratificat cu câte un volum din opera lui Mihai Eminescu, cu promisiunea din partea lor că ne vor încânta şi la următoarea ediţie.

Nu vom trece cu vederea nici recitalul de poezie Flori de tei în miez de iarnă, cu participarea elevilor de la Liceul Teoretic cu profil real „Mihai Marinciuc” din Chişinău şi a Unităţii Militare nr. 1002 din Chişinău, care s-au alăturat acestei iniţiative nu numai prin recitarea liricii eminesciene, dar şi printr-un recital de muzică pe versurile poetului, la care au participat caporalul Vadim Creţu, sergentul inferior Mihail Staler (la chitară), soldaţii Mihail Pavlencu, Iacob Viziru ş.a.

Menţionăm că evenimentul face parte din iniţiativa comunitară Citim Eminescu – lectură continuă!, organizată de către Biblioteca Municipală. În acest context, în aceeaşi zi s-au inclus şi alte segmente de promovare a operei şi personalităţii lui Mihai Eminescu în incinta Bibliotecii Centrale. Este vorba de vernisajul de fotografii al lui Vasile Şoimaru Paşii Poetului pe Terra sau 100 de imagini pe urmele lui Mihai Eminescu, precum şi de expoziţia de carte Mihai Eminescu – Steaua dorului şi a nemuririi, care au putut fi consultate în Sala de lectură a bibliotecii.

100 de imagini pe urmele Luceafărului

La inaugurarea expoziţiei de fotografii Paşii Poetului pe Terra sau 100 de imagini pe urmele lui Mihai Eminescu, realizate de Vasile Şoimaru, au participat publicistul Vlad Pohilă, scriitorul Ionel Căpiţă, scriitorul Nicolae Rusu ş.a. Aceştia au apreciat selecţia de fotografii prezentată, propunând spre vizionare lucrările artistului, pentru că numai un om al artei ar putea să redea prin imagini locurile sau, cum a menţionat autorul, urmele unui scriitor cu nume mare, aşa cum este, în cazul de faţă, Mihai Eminescu. Analizând fiecare fotografie, se conturează istoria vieţii scriitorului celebrat. Au ieşit în evidenţă fotografii cum ar fi: Clădirea ce se află pe locul casei în care s-a născut Mihai Eminescu la 15 ianuarie 1850, la BotoşaniBiserica „Uspenia” din Botoşani, în care a fost botezat pruncul Mihai, la 21 ianuarie 1850; Strada principală din Botoşani pe care micuţul Mihai a făcut primii paşi… spre veşnicie;Mormântul părinţilor din spatele bisericuţei din Ipoteşti; Şcoala primară din Cernăuţi în care a învăţat Mihai Eminescu; Casa învăţătorului Aron Pumnul din Cernăuţi; La teiul lui Eminescu din Blaj (Eminescu s-ar fi oprit la umbra acestui tei şi şi-ar fi ridicat pălăria în semn de omagiu. Teiul lui Eminescu a fost declarat monument al naturii); Fotografia astrală a Poetului (din toamna anului 1869, în drum spre Viena, în atelierul pictorului fotograf Jan Tomaš din Praga îşi face prima fotografie, calificată de G. Călinescu „astrală”); Casa memorială „Veronica Micle” din Târgu Neamţ ş.a.

În concluzia celor relatate, observăm că spiritul lui Mihai Eminescu, recunoscut ca poet de talie mondială, rămâne nestins prin opera sa de mare valoare culturală. Popularizarea lui în rândurile cititorilor avizaţi, dar şi a celor neavizaţi este o prioritate pentru orice bibliotecă, dar mai cu seamă a Bibliotecii Municipale, care, prin acest eveniment comunitar de amploare, a demonstrat că marele nostru poet naţional este omniprezent pentru educaţia culturală a utilizatorilor. Valorile eminesciene se suprapun şi se contopesc cu valorile bibliotecilor, de aceea este o condiţie sine qua non ca Eminescu – atât opera, cât şi întreaga sa activitate literar-culturală, civică şi social-politică – să fie promovat în rândurile tuturor celor care ne trec pragul.