Biblio Polis - Vol. 56 (2015) Nr. 1  
ARHIVA  
OMAGIERI / ANNIVERSARIES / ГОДОВЩИНЫ
Valeria MATVEI
Ion Şpac, cercetătorul aflat în robia – şi grea, şi dulce – a bibliologiei…

ION ŞPAC, CERCETĂTORUL AFLAT ÎN ROBIA – ŞI GREA, ŞI DULCE – A BIBLIOLOGIEI…

Valeria MATVEI, 
şefă, Serviciul cercetări bibliografice, BNRM

Cu 20-30 de ani în urmă, rar cine scria la noi despre bibliotecari, bibliografi, bibliologi. Din acest motiv, prea puţini ştiau cu ce se ocupă autorii din domeniul bibliografic, fie aceştia şi specialişti asidui, de seamă, care, pe drept cuvânt, îşi consacrau viaţa cercetărilor bibliologice. Constatăm cu bucurie că în ultimul timp situaţia s-a schimbat în favoarea specialităţii noastre. Nu vom exagera spunând că şi despre dl Ion Şpac s-a scris relativ mult: articole, eseuri, recenzii etc. În aceste lucrări, dumnealui s-a învrednicit de frumoase calificative precum: „omul care trăieşte cu poezia muncii bibliografice” (Ion Madan); „decanul de profesiune şi înrobit al ştiinţei şi practicii bibliografice”; „descoperitor de cărţi şi de scriitori” (Ion Gheorghiţă); „cercetătorul situat între tradiţie şi inovare” (Aurelia Hanganu); „decanul de vârstă şi de onoare al bibliologiei noastre” (C. Slutu-Grama, Vl. Pohilă); „autor al unor contribuţii remarcabile la ştiinţa bibliografică” (Anton Moraru); „autor al unor lucrări ce-s mai mult decât o bibliografie” (Vl. Pohilă); „bibliograful ideal” (Ion Madan, motiv preluat şi dezvoltat şi de Maria Vieru-Işaev); „autor de evenimente editoriale de importanţă majoră” (Alexandru Donos) etc. Sunt epitete pe care dl Ion Şpac – filolog, bibliolog, publicist, istoric şi critic literar, cercetător ştiinţific, fondator al bibliografiei literare din R. Moldova – le merită pe deplin. Încercăm să ne aducem şi noi elogiul nostru prin schiţa biobibliografică de mai jos, adresată mai ales tinerei generaţii care are ce învăţa de la un om ce-şi consacră toată viaţa specialităţii îndrăgite.

* * *

Viitorul cercetător s-a născut la 11 martie 1930, în orăşelul Camenca (Republica Autonomă Moldovenească, Transnistria). După absolvirea Şcolii medii moldoveneşti nr. 1 din Camenca (1950), îşi continuă studiile la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filologie (1950-1955). După câţiva ani de activitate pedagogică la şcolile medii din Criuleni şi Bulboaca, Anenii Noi (1955-1960), în 1960, se stabileşte la Chişinău şi este angajat în funcţia de bibliograf, apoi bibliograf superior, la Biblioteca Republicană „N.K. Krupskaia” (azi, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova). Aici, alături de alţi colegi, s-a implicat activ în procesul de organizare a unui serviciu de bibliografie naţională, a unei colecţii de documente referitoare la teritoriul dintre Prut şi Nistru, fapt care a constituit un eveniment de seamă în viaţa bibliologică şi informaţională din anii '60.

În 1965 semnează prima lucrare de proporţii – un indice biobibliografic, ce oglindea activitatea literară şi publicistică a circa 60 de scriitori moldoveni.

Ca angajat al Bibliotecii de Stat, împreună cu Vlad Chiriac, Mihai Cimpoi, Gheorghe Cincilei şi alte personalităţi, au fondat cenaclul „Mioriţa”, apreciat mult în epocă în rândurile elitei intelectuale şi ale studenţimii din Chişinău.

Din 1967 activează în cadrul Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. A deţinut funcţiile de bibliograf principal (1967-1970), şef de sector la secţia de informare în domeniul ştiinţelor sociale a AŞM (1970-1977), apoi director al Bibliotecii Centrale a AŞM (1977-1985), şi bibliograf principal (1985-2000), bibliograf de categorie superioară la aceeaşi instituţie (2000-2009), fiind preocupat de cercetarea ştiinţifică, de bibliografie şi bibliologie, de elaborarea unor instrumente efective de informare.

Semnatar al mai mult de 300 de publicaţii, este cunoscut drept „un cercetător cu certe calităţi de savant dotat, un cărturar de o elevată cultură, care s-a aplecat aproape o jumătate de secol asupra unor pagini din literatura, istoria, cultura, ziaristica, economia timpului, studiind cu acribie locul şi rolul unor personalităţi, oameni de talent ai timpurilor trecute” (dr. Claudia Slutu-Grama).

Este unul dintre primii cercetători ai presei periodice basarabene din anii 1918-1944, publicând binecunoscutele lucrări: Revista „Din trecutul nostru” (1933-1939): cercetări bibliografice şi informative (2013), Pagini de istorie a presei periodice basarabene (2010), Revista „Arhivele Basarabiei”, 1929-1938: studiu documentar-informativ (2006), Revista „Viaţa Basarabiei”, 1932-1944: cercetări bibliografice şi informative (2002).

De asemenea, este autor al volumelor: Cartea în vâltoarea vieţii: (articole, studii, recenzii, schiţe bibliografice, prezentări de carte) (2012), Constantin Stere scriitorul, publicistul, politicianul, juristul, omul: biobibliografie-invitaţie la lecturi şi investigaţii (2011), Critica şi ştiinţa literară în Moldova: bibliografie, 1924-1995 (în colaborare, şase fascicule), Academicianul Nicolae Corlăteanu: biobibliografie (2006), Reflecţii biblioteconomice şi bibliografice (2005), Academicianul Constantin Popovici. Savant. Scriitor. Publicist: cercetări biobibliografice şi informative (2002), Profesionalism, vocaţie, devotament (Academicianul Haralambie Corbu la 70 de ani): Biobibliografie (2000), Mihail Dolgan. Biobibliografie (1999), Simion Cibotaru. Biobibliografie (1989), Scriitorii Moldovei Sovietice: index biobibliografic (1969) etc. Majoritatea acestor cărţi au apărut sub auspiciile unor prestigioase biblioteci de la noi ca BM „B.P. Hasdeu”, BNRM, BŞC „Andrei Lupan” a AŞM.

Semnează articole pe diverse teme şi probleme actuale, apărute în mai multe publicaţii ale vremii: CulturaLiteratura şi artaLuminătorulŞtiinţaRevistă de lingvistică şi ştiinţă literarăMagazin bibliologicBiblioPolisBiblioScientiaTyragetia, SăptămînaGazeta bibliotecarului etc. A publicat mai multe articole despre personalităţi ale culturii şi ştiinţei noastre în Calendar Naţional şi a participat cu comunicări la diverse conferinţe şi simpozioane ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

„În prezent, domnul Ion Şpac are «eticheta» celui mai avizat bibliograf basarabean, care trudeşte cu entuziasm şi devotament” (Mihai Cimpoi), „exeget al istoriei presei periodice de limba română care radiografiază cele mai importante reviste basarabene” (Ion Varta), „modelul bibliografului ideal – bun la inimă, competent şi exigent, sfătos şi săritor la nevoie, curios şi dispus să ducă lucrul până la bun sfârşit, umorist şi convorbitor adevărat, cel care preţuieşte argumentul, detaliul, precizia” (Ion Madan) (din rev. Akademos). Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2008) şi deţine titlul de „Om Emerit al Republicii Moldova” (1995).

Dorim ca acest articol să fie acceptat de protagonist ca expresia unei sincere admiraţii, dar şi ca o felicitare, din tot sufletul, la cele 85 de primăveri adunate cu destoinicie de către mult stimatul Ion Şpac. Astfel, ne alăturăm numeroşilor colegi de breaslă, prieteni şi apropiaţi care, cu acest prilej, îi urează multă sănătate şi valorificarea rodnică a cercetărilor bibliografice, de ieri, de astăzi, de mâine.