Biblio Polis - Vol. 56 (2015) Nr. 1  
ARHIVA  
MANIFESTĂRI CULTURALE / EVENTS / КУЛЬТУРНЫЕ МЕРОПРИЯТИЯ
Nina PLĂCINTĂ
Conferinţa Valori perene în creaţia lui Grigore Vieru şi Petru Cărare – o experienţă inedită

CONFERINŢA VALORI PERENE ÎN CREAŢIA LUI GRIGORE VIERU ŞI PETRU CĂRARE – O EXPERIENŢĂ INEDITĂ

Luna Faur a adus neamului românesc prilejuri deosebite de sărbătoare. Pe data de 14 februarie 1935, în satul Pererita, judeţul Hotin, s-a născut „poetul pătimirii noastre” – Grigore Vieru, la o zi diferenţă de un alt mare mânuitor al condeiului – Petru Cărare, născut în Zaim, Căuşeni. Cu această ocazie, la 13 februarie curent, în cadrul Bibliotecii Centrale a BM „B.P. Hasdeu” a avut loc conferinţa literară cu genericul Valori perene în creaţia lui Grigore Vieru şi Petru Cărare. Conferinţa a durat trei ore, timp care s-a dovedit a fi prea puţin pentru valorificarea creaţiei şi aprecierea meritelor în domeniul literaturii a acestor scriitori de mare anvergură. A moderat şi a coordonat manifestarea poeta Victoria Fonari, doctor conferenţiar. Invitaţii speciali, care au venit cu discursuri interesante au fost: poetul Valeriu Matei, director al Institutului Cultural Român „M. Eminescu” din Chişinău; poetul Nichita Danilov, directorul adjunct al Institutului Cultural Român „M. Eminescu”; scriitorul Fachi Florea, referent. Printre participanţii la conferinţă au fost studenţi în anul III la Facultatea de Litere, USM; elevi şi profesori de la Liceul Teoretic cu profil real „Mihai Marinciuc”; elevi de la Colegiul Politehnic şi Unitatea Militară 1002 de carabinieri.

În prima parte a programului, poetul Valeriu Matei a prezentat expoziţia, realizată de către colaboratorii bibliotecii, aceasta cuprinzând viaţa şi opera a trei poeţi: Grigore Vieru, Petru Cărare şi Mihai Ursache. Prin intermediul acestei activităţi, publicul a avut posibilitatea să cunoască îndeaproape specificul şi individualitatea creatoare a fiecărui poet, dar să şi observe în ce măsură destinele poeţilor şi ale operelor lor sunt asemănătoare. Cea de a doua parte a programului a constat în prezentarea unor comunicări ştiinţifice, realizate atât de către invitaţii speciali, cât şi de către participanţi. Valeriu Matei a dat startul comunicărilor cu subiectul Lirică, lirism, metafizică şi rezistenţă antitotalitară în poezia lui Petru Cărare şi Grigore Vieru. În cuprinsul comunicării s-a menţionat despre lirismul poeziei lui Grigore Vieru, interferenţele operei vieriene cu cea blagiană şi cu lirica lui Nicolae Labiş; s-a mai menţionat despre ironia specifică individualităţii creatoare a lui Petru Cărare; totodată, s-au pus în evidenţă eforturile acestor poeţi de a rezista la asprele rigori ale totalitarismului, fie pe fundal liric, fie ironic.

Poetul Nichita Danilov a prezentat comunicarea Senior al melancoliei – Mihai Ursache, în care a făcut un portret literar al poetului, conturându-i modestia caracteristică, simplitatea ţinutei, personalitatea melancolică şi nostalgică, dar şi felul în care toate aceste trăsături i-au influenţat opera poetică.

Pornind de la ideea că deşi orice operă este cel mai bine realizată artistic în limba în care a fost scrisă, dar ea totuşi are nevoie de traduceri, pentru a fi receptată de un număr mai mare de cititori, doctorul conferenţiar Victoria Fonari a prezentat comunicarea Creaţia lui Grigore Vieru în constelaţia traducerii. În cuprinsul comunicării s-a menţionat despre acordul poetului Grigore Vieru de a-i fi tradusă cartea Făgăduindu-mă iubirii în limba italiană: Orfeo rinasce nell’amore de către Olga Irimciuc, care a fost distinsă în 2012 cu Premiul pentru traducere. Victoria Fonari observă faptul că „cuvântul«dor» este un măr al discordiei în spaţiul traducerii”. Totuşi, în variantă italiană, acesta are câteva echivalentele: dolori – „durere”, în poezia Motiv popular ucraineanduol – „doare”, nostalgia – „nostalgie”, în Litanii pentru orgă etc. Doamna doctor conferenţiar a concluzionat prin a spune că „nu se pretează să avem o atitudine de intraductibilitate a limbii române, chiar şi dacă nu e posibilă exactitatea artistică a scriitorilor noştri”, pentru că numai prin traducere poate fi cunoscută în lume lirica şi proza noastră. Într-un omagiu poetic adus lui Grigore Vieru, Victoria Fonari subliniază importanţa şi continuitatea valorificării liricii poetului: „Lumânările din Calea Lactee / Scriu arzând litere din poezia lui Grigore Vieru” (Ecoul tăcerii).

Studentele din anul III de la Facultatea de Litere, USM, au considerat că a nu participa la un astfel de eveniment este un fapt aproape similar cu a nu-ţi îndeplini obligaţiile morale faţă de cultură şi faţă de oamenii de cultură, care „ne-au scos în lume”, care au demonstrat că nasc şi-n comunism poeţi. Comunicarea Creaţia lui Grigore Vieru – o zidire a meşterului Manole, prezentată de Ana Spătaru, a pus accentul pe locul femeii în creaţia poetului şi în viaţa eului liric vierian, dragostea mamei şi a iubitei / iubitelor. În ceea ce mă priveşte, pentru prima dată, am cercetat mai îndeaproape „spiritul ironic în versurile lui Petru Cărare” şi l-am descoperit pe poetul care, sub paravanul ironiei şi a umorului, a criticat şi a moralizat atât situaţia social-politică din acele timpuri, caracterizată prin totalitarism, pierderea noţiunii de identitate, necunoaşterea adevărului istoric, cât şi slăbiciunile umane ca: minciuna, limbuţia, prostia sau ignoranţa, lipsa de originalitate etc. Tot despre „individualitatea creatoare a lui Petru Cărare” a vorbit şi studenta Vera Cătană, reliefând, în special, spiritul satiric al poetului. Ana Fortuna s-a pronunţat asupra „interferenţelor folclorice în creaţia vieriană”, de asemenea vorbind despre reinterpretarea mitului creaţiei în lirica lui Gr. Vieru şi despre unele aspecte prozodice. Comunicarea Mihaelei Stati Imaginea lui Iisus în poezia vieriană, însoţită de o prezentare PowerPoint, a ţinut publicul într-o tensiune de nedescris şi a făcut ca versurile lui Grigore Vieru să fie altfel simţite. Ecaterina Ciobanu s-a prezentat în cadrul conferinţei cu lucrarea Valorificarea ludicului în creaţia pentru maturi a lui Grigore Vieru, de menţionat fiind şi portretul literar făcut poetului de către Constantin Tănase, într-o manieră caracteristică faimosului portret al lui Ştefan cel Mare, realizat de cronicarul Gr. Ureche. Pe aceeaşi undă a patriotismului a fost şi Mariana Rusu cu lucrarea Poezia patriotică a lui Grigore Vieru. Victoria Sotnic a fost interesată, în special, de „admiraţia lui Grigore Vieru pentru Mihai Eminescu” şi intertextul creaţiei vierine cu cea eminesciană. Dat fiind faptul că Grigore Vieru este, întâi de toate, un poet al maternităţii, Maricica Budu a vorbit despre „mama – o imagine iconografică”, iar Irina Sărăteanu a venit să obiectiveze cele enunţate anterior cu lucrarea Imaginea mamei în creaţia lui Vieru din optica criticii literare.

Elevii de la Colegiul Universităţii Tehnice din Moldova au realizat în cea de a treia parte a programului un Medalion poetic cu poezii şi cântece pe versurile lui Grigore Vieru, delectând publicul cu acorduri de chitară şi voci line, de un talent incontestabil. Din tot arsenalul poetic vierian, elevii Eugenia Bejenaru, Nina Ciobanu, Antonina Armaşu, Dragoş Şendrea, Natalia Sîrghi, Andrei Fundureanu, Pavel Manolache, Elisabeta Chiperi, Lilia Vasilaşcu au ales să recite şi să interpreteze SuntRăsaiNu am moarte cu tine nimicPentru eaCopilăria vieriană. Tot cu un recital de poezie au venit şi câţiva reprezentanţi ai Unităţii militare 1002 de carabinieri (Mihai Pavlenco, Sergiu Gheorghieş, Vasile Adam), reconfirmând gradul înalt de receptare a poeziei vieriene în cele mai diferite segmente ale comunităţii.

De o emotivitate copleşitoare s-a dovedit a fi şi programul artistic al celei de-a patra părţi a conferinţei, devenind punctul culminant şi nucleul tensiunii artistice. Elevii de la Liceul Teoretic cu profil real „Mihai Marinciuc” au realizat spectacolul Grigore Vieru – poet al neamului, având ca regizori pe Alexandra Crăciun, Virginia Lisnic, Ana Laşcu.

Toţi cei care au participat la eveniment au reuşit să spargă orice superstiţie legată de data de 13, în zi de vineri, şi să demonstreze că pentru lucruri bune orice timp este prielnic, fiindcă, potrivit lui Grigore Vieru, singurul duşman al omului este moartea, nu timpul. Să nu lăsăm în gura morţii poezia. Lume bună, lume frumoasă s-a adunat să aducă un omagiu îndrăgiţilor poeţi – Grigore Vieru şi Petru Cărare, personalităţi care şi-au manifestat profundul respect şi dragostea nemărginită pentru valorile neamului, pentru cuvântul scris – capabile să depăşească limitele ideologice şi să aducă lumină.

Nina PLĂCINTĂ, 
studentă, anul III, Facultatea de Litere, USM