Biblio Polis - Vol. 56 (2015) Nr. 1  
ARHIVA  
VIAŢA FILIALELOR / LIBRARY`S BRANCHES LIFE / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ
Valeriu RAŢĂ
Mariana Harjevschi – protagonista Clubului de elită „Impresii din viaţă şi cărţi”

MARIANA HARJEVSCHI – 
PROTAGONISTA CLUBULUI DE ELITĂ 
„IMPRESII DIN VIAŢĂ ŞI CĂRŢI”

În anul 2013, sub conducerea Svetlanei Vizitiu, şef oficiu în Departamentul dezvoltare şi comunicare, la BM „B.P. Hasdeu” a fost fondat Clubul de elită „Impresii din viaţă şi cărţi” (https://fileviatasicarti.wordpress.com), la care sînt invitate diferite persoane cu autoritate şi prestigiu din Republica Moldova, pentru a-şi destăinui impresiile din viaţă şi a discuta despre lecturile sale preferate. „Doar comunicînd, doar stînd împreună la o masă faţă în faţă, poţi înfrunta vulnerabilitatea, poţi deveni puternic. Nu contează funcţia, vîrsta, studiile sau alte criterii… Fiecare are experienţa şi impresiile sale de viaţă, pasiunile sau cărţile care l-au marcat… Singura cale mai mult sau mai puţin eficientă e să vezi, să descoperi bunătatea şi… să te agăţi de ea. Iată că de acest fir este necesar să tragem, iar alte chestii să le ignorăm. Ca de exemplu, apartenenţa politică. Nu împărţim oamenii pe criterii de rudenie sau de partid: contează valorile moral-culturale, cele educative şi tradiţionale… Avem nevoie de oameni uniţi, scopul cărora ar deveni binefacerea pentru semenii tăi. Oportunităţile ar trebui să ne adune mereu împreună, să nu ne dezbine. Iubirea nu este doar un sentiment, ea este o acţiune. Deci, nu contează cu ce viteză mergi spre scopul tău, important e să nu te opreşti!” – aceasta este opinia diriguitoarei clubului de elită, care pe parcursul anilor a avut ocazia să-i invite să participe la un dialog de suflet pe: Lidia Kulikovski (directorul Departamentului studii şi cercetări de la BM „B.P. Hasdeu”); Tatiana Potîng (prim-viceministru al Guvernului Republicii Moldova, viceministru al educaţiei, asistent universitar la Catedra de literatura română şi universală, Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Bălţi); Gutiera Prodan (telejurnalistă, artist plastic); Violeta Gaşiţoi (avocată); Ludmila Popovici (director executiv al Centrului de reabilitare a victimelor torturii „Memoria”); Veaceslav Balacci (blogger); Andrei Covrig (colonel, participant la acţiunile militare de la Nistru din 1991-1992); Tamara Curtescu-Marinciuc (şefa Secţiei management preuniversitar a Direcţiei generale educaţie, tineret şi sport a Consiliului Municipal Chişinău); Iulia Pancu (vicepreşedinte al raionului Ungheni, şefa Direcţiei generale de învăţămînt, tineret şi sport, Ungheni); Elvira Cemortan-Voloşin (artist plastic, preşedinta Centrului cultural „Artelit”); Vlad Mircos (compozitor); Ludmila Steţco (femeie de afaceri); Inga Albu (avocată); Elena Vorotneac  (purtătoarea de cuvînt a Directorului general al DGETS a Primăriei Chişinău, vicepreşedintă a Uniunii Naţionale a Studenţilor şi Tineretului din Moldova, jurnalistă la ziarul Făclia); Anatol Lupu (compozitor şi cantautor); Emilia Plugaru (scriitoare); Diana Zlatan-Ciugureanu (jurnalistă, poetă şi cantautoare); Lucia Argint-Căldare (doctor în istorie, profesoară de istorie şi educaţie civică la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chişinău); şi alţii.

Pe 9 februarie 2014, protagonistă a Clubului de elită „Impresii din viaţă şi cărţi” a fost nimeni altcineva decît… directorul general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” dna Mariana Harjevschi. Ca moderatoare s-a prestat dna conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, care, văzînd cîtă lume – multă şi bună! – s-a adunat în Sala Mare de lectură a Bibliotecii Centrale, a exclamat cu un sentiment de bucurie: „Această atmosferă ne mobilizează!” L. Kulikovski a mărturisit că urmăreşte evoluţia ca profesionist a actualului director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” dna Mariana Harjevschi mai mult de ١٥ ani, de cînd a cunoscut-o, în anul doi la facultate. Intuiţia feminină i-a sugerat să o angajeze la serviciu la BM, inclusiv pentru că are numele Harjevschi (amintim în acest context că prima directoare a bibliotecii publice chişinăuiene – de la deschiderea ei în 1877 pînă în 1917 – a fost Daria Harjevschi). Încă atunci şi-a zis: „Ea trebuie să fie directorul BM.” Premoniţia dumneaei s-a adeverit. O vede astăzi într-o transformare uimitoare şi extraordinară. Ulterior i-a fost încredinţată Biblioteca Publică de Drept ca în vara anului 2013 să preia conducerea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. E semnificativ faptul că se ţine de realizarea Testamentului (după cum a promis!), pe care l-a citit în faţa întregului colectiv cu ocazia investirii sale în funcţie (a se vedea revista BiblioPolis, 2013, nr. 2, vol. 48, p. 76).

Dna Mariana Harjevschi în această zi s-a aflat la un moment de destăinuire a adevărului, a experienţei dumneaei de la o simplă bibliotecară pînă la cea de administrator al celei mai mari şi mai ramificate biblioteci din capitala noastră – oraşul Chişinău. A fost o lecţie despre o viaţă a unei personalităţi bine cunoscută în Republica Moldova, România, dar şi în sfera domeniului din străinătate. Trebuie de la început să spunem că M. Harjevschi este persoana care se dedică integral unei specialităţi rare, dar nobile – cea de bibliotecar.

Povestea vieţii sale M. Harjevschi a început-o chiar din anii de copilărie, apoi şi-a adus aminte de adolescenţă, de anii de studii la facultate, şi, în mod special, a subliniat ceea ce a determinat-o să îmbrăţişeze această profesie, care şi pînă în momentul actual o fascinează şi o face să-şi continue experienţa profesională.

Din cele relatate de protagonista noastră, cei care au ascultat-o cu atenţie în sală – bibliotecari, profesori, studenţi – au aflat că Mariana Harjevschi s-a născut pe 15 februarie 1977 în or. Hînceşti. Copilăria şi-a petrecut-o în satul Mereşeni din acelaşi raion. Satul, atestat la 1621, este de o frumuseţe rară, situat la circa 50 km de Chişinău. El este înconjurat de o pădure seculară, iar în apropiere coteşte spre sud rîul Sărata. Şi mai este baştina unor personalităţi ca: Gleb Ciaicovschi-Mereşanu (1919-2000) – muzicolog, folclorist, regizor, unul dintre iniţiatorii Festivalului internaţional de muzică Mărţişor; Eugen Sobor (1942) – fost ministru al culturii din RSSM, ex-preşedinte al Uniunii Cineaştilor din RM; Svetlana Popova (1966) – singura femeie-dirijor de orchestră la Teatrul de Operă şi Balet; Stela Brânzilă – scriitoare, stabilită la Londra, Marea Britanie.

Străbunicii ei de pe tată şi de pe mamă s-au stabilit pe meleagurile lăpuşnene la sfîrşitul secolului al XIX-lea. Bunicul Boris Harjevschi, născut în s. Pojorăni din apropierea Ialovenilor, fiind absolvent al Şcolii Agricole din Cricova, a activat la început ca învăţător la şcoala din sat, ulterior a fost director de şcoală şi, într-un tîrziu, a revenit la specialitatea sa de zootehnician. Bunica Claudia Orlova, absolventă a Şcolii Pedagogice din Călăraşi, timp de 40 de ani a lucrat învăţătoare la şcoala primară din sat, o elevă a dumneaei a fost şi Mariana, căreia i-a altoit pentru toată viaţa dragostea pentru lectură şi i-a insuflat ideea că permanent trebuie să viseze, să aspire, să tindă către ceva. Tatăl – Victor Harjevschi – a muncit în or. Hînceşti la uzina „Luci”, ca electrician. Mama, Liuba Harjevschi, născută în s. Văsieni, r-nul Ialoveni, absolventă a Universităţii Tehnice a Moldovei, a lucrat în laboratorul Fabricii de vin din localitate, ulterior ca tehnolog. Actualmente ambii părinţi sînt pensionari. În familie au crescut trei copii: Mariana (fiind cea mai mare) şi doi fraţi – Vlad şi Vitalie. Dorul de casa părintească o atrage pe M. Harjevschi foarte des, cînd are posibilitate revine cu drag, pe un scurt timp, la locurile natale să se întîlnească cu mama, tata, rudele şi cu cei pe care i-a cunoscut cîndva.

Absolvind gimnaziul din Mereşeni, M. Harjevschi şi-a continuat studiile la Liceul nr. 1, pe atunci, din or. Hînceşti. Locurile, unde şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa, i-au lăsat în amintire multe clipe frumoase şi de neuitat. A fost un timp fără griji şi îngrădiri, restrîngeri de tot felul. Probabil, nu îşi va uita niciodată locul de unde şi-a luat zborul în lume. A fost, în general, un copil cuminte – cel puţin aşa se crede –, poate doar uneori mai ambiţioasă. Pleca deseori în vizită la verişorii săi, juca şah, dame, făcea diverse construcţii sau, pur şi simplu, se dădea cu alţi copii în scrînciob. Cu unii colegi de şcoală ţine legătura, fie mai strîns, fie doar la micile întîlniri cu ocazia Hramului din sat ori la sărbătorile de Paşti. Cu unii în prezent locuieşte în vecinătate, cu alţii se vede des la serviciu. Mulți au îmbrăţişat diverse profesii şi e greu să ţii legătura.

Oricine îşi doreşte să aibă o profesie aproape de sufletul şi caracterul său. Pentru unii, sfatul celor apropiaţi contează foarte mult. Nici în cazul M. Harjevschi nu a fost o excepţie. În 1992, după absolvirea liceului, dorea să studieze o limbă străină (de exemplu, engleza, care era în vogă pe atunci). Dar nu a fost să se întîmple aşa. Deoarece, tatăl insista să facă Facultatea de Drept, iar mama îi propunea cu aceeaşi insistenţă pe cea de biblioteconomie. Ca un copil cuminte, a mers pe mîna mamei, care a convins-o prin argumente că este o profesie liniştită şi cu multe avantaje, printre care se numără cel de a fi permanent la curent cu toate ştirile şi noutăţile din diverse domenii ale artei şi ştiinţei contemporane. În plus, unul dintre motive era că o soră a mamei lucra ca bibliotecară la Biblioteca Naţională a RM şi mereu elogia această profesie, apoi şi una dintre verişoare o sfătuia, căci activa chiar în reţeaua Bibliotecii Municipale – la Filiala „Iţic Mangher”.

Au urmat cinci ani de facultate la Universitatea de Stat din Moldova, timp în care oscila între a fi sau a nu fi, să continue sau nu studiile. Şi aceasta pentru că cei din jur încercau să-i provoace gîndul că această specialitate nu are viitor. Cei care au convins-o să rămînă să-şi continue studiile au fost, desigur, profesorii care, prin excelenţa predării, au reuşit să-i insufle devotament şi un sentiment de afecţiune faţă de profesia de bibliotecar. Iar primul prilej de fidelitate, pentru care a decis să rămînă pînă la absolvire, a fost bursa de la anul trei pentru un stagiu la Universitatea „La Sapienza” din Roma. Acolo a reuşit să vadă primele biblioteci moderne, pe care şi le imagina ascultînd prelegerile la orele de biblioteconomie. Astfel de biblioteci dorea, fireşte, să vadă într-un viitor apropiat şi la Chişinău. Acel stagiu a avut un adevărat impact profesional asupra M. Harjevschi – o singură lună de primăvară, petrecută în mediul academic din Italia, bibliotecile universitare şi cele publice vizitate au transformat-o, i-au adunat toate argumentele în favoarea anume a profesii de bibliotecar, pe care o va îndrăgi pentru totdeauna. Curajul de a spune că este bibliotecară s-a dovedit net superior tuturor argumentelor celor care încercau să-i dovedească contrariul. Astfel, putem spune că dorinţa mamei de a-şi vedea fiica bibliotecară s-a împlinit. Se vede că a fost o intuiţie profund maternă. Dar, credem, că o parte din „vină” a avut-o şi vocea internă a sufletului unei tinere entuziasmate şi plină de planuri constructive.

Revenind în ţară, a fost invitată, de dna Lidia Kulikovski, directorul general de atunci al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, să activeze în perioada de vară la această bibliotecă. S-a bucurat nespus de mult că o tînără ca ea, care avea înainte încă multe semestre de studiu, a fost luată în seamă pentru a-şi demonstra capacităţile de specialist în domeniu. Deşi nu avea încă în mînă diploma de absolvire, simţea că îi place ceea ce face, că se simte împlinită din punct de vedere profesional, crezînd că şi-a atins unul dintre scopurile spre care tindeau toţi tinerii – să fie studenţi şi, totodată, să aibă un serviciu ca să se ţină bine pe picioare.

Se cunosc istorii extraordinare despre oameni care, înainte de a deveni celebri, şi-au scris pe hîrtie visurile. M. Harjevschi a povestit cazul actorului canadian de film Jim Carrey, care, în drum spre Hollywood, şi-a semnat un cec de 10 milioane de dolari. Motivul – „pentru serviciile prestate”. Ani de zile a purtat cecul asupra sa şi, în sfîrşit, a fost plătit cu exact o asemenea sumă pentru un film, adică „pentru serviciile prestate”. Protagonista noastră, la fel, avea dorinţele şi visele sale, dar le purta… în minte. Încerca să facă faţă şi la facultate, şi la serviciu, termenul căruia a fost prelungit. Îşi onora sarcinile cu responsabilitate, citea mult, îndeosebi, literatură de specialitate. Îi plăcea atmosfera ce se crea în jurul ei şi de acum nu se simţea jenată cînd afirma că face studii biblioteconomice, ceea ce nu se observa la unii colegi de facultate sau chiar de serviciu.

Desigur, găsea timp şi pentru a viziona un film bun, şi pentru a se distra cu prietenii. Dar Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a fost şi continua a fi în viaţa ei instituţia în care îşi aducea contribuţia zi de zi – fie implicîndu-se în organizarea unui eveniment, fie scriind articole pentru publicaţiile de specialitate. Cu alte cuvinte, era şcolită din mers – uneori criticată, dar, în general, apreciată şi avansată. Totodată, fiind o fire creativă, pertinentă, avea nevoie de libertate. Şi a căpătat-o – conducerea bibliotecii i-a susţinut un şir de iniţiative înnoitoare. Astfel, BM i-a devenit o a doua şcoală.

Cu timpul, M. Harjevschi a înţeles (sau cel puţin aşa i-a demonstrat profesia aleasă) că… în viaţă nu este nimic întîmplător. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, în cei 138 de ani de existenţă, a avut mai mulţi directori. Cea mai tînără, dar şi cea mai longevivă la cîrma instituţiei, a fost Daria Harjevschi: a fost numită în funcţie la vîrsta de 22 de ani şi s-a aflat în fruntea bibliotecii tocmai 40 de ani, din 1877 pînă în 1917. Nu e deloc întîmplător faptul că M. Harjevschi a început să se intereseze tot mai mult de această neobişnuită bibliotecară. Era curioasă să afle dacă există vreo legătură de rudenie între ele – de altfel, şi colegii o tot întrebau despre aceasta. Fiind în anul doi de studii s-a decis să scrie – sub coordonarea renumitului bibliolog Ion Madan – teza de an despre viaţa şi activitatea Dariei Harjevschi. Cu părere de rău, răspunsul aşteptat nu l-a găsit nici pînă astăzi, deoarece străbunii ei nu sînt originari din Republica Moldova, iar dosarele de arhivă nu îi oferă mai multe detalii. Firul care le uneşte este că străbunii lor au venit în Basarabia din regiunea Cernăuţi, actualmente în componenţa Ucrainei.

Viitorul pe care şi-l construia era oferit de BM „B.P. Hasdeu”, care s-a dovedit a fi şi instituţia ce îi crea destinul. Dorinţa de a studia, a cunoaşte, a vorbi limba engleză, desigur, o urmărea, după cum am mai spus, de demult. Astfel, în paralel cu orele de bază, a început să frecventeze cursurile de limba engleză. Realiza, apoi, că este necesar să cunoască şi computerul… De aceea, rămînea după orele de program la BM ca să înveţe şi să utilizeze această minune a secolului tehnologiilor şi informaticii. Responsabilitatea, care era şi este o condiţie sine qua non la BM „B.P. Hasdeu”, o obliga să facă orice lucru bine, să implementeze inovaţii, să dezvolte la cititori interesul de lectură şi de a învăţa permanent şi multe altele. Trebuie să recunoaştem că acest deziderat în mare măsură i-a reuşit.

În anul de absolvire a Facultăţii de biblioteconomie a redactat teza de licenţă cu tema: Sistemul naţional automatizat de biblioteci: realizări şi perspective (conducător ştiinţific: Liubov Karnaev). Apoi, în 1999-2001, este masterandă la USM, tema de cercetare fiind Comunicarea electronică în biblioteci (conducător ştiinţific: dr. Maria Ciocanu). În anii următori obţine burse de a participa la şcoli de vară peste hotare (Budapesta, Istanbul ş.a.), ia parte la diverse activităţi în cadrul altor biblioteci din ţară, inclusiv conferinţe universitare ale studenţilor.

Vom aminti şi faptul că, în anul 2000, directorul general, dna Lidia Kulikovski, i-a încredinţat redactarea a două proiecte, despre conţinutul cărora s-a discutat şi anterior la unele şedinţe. Era vorba despre crearea Centrului de Informare Economic şi a Bibliotecii Publice de Drept (la cel de-al doilea proiect ţinea cel mai mult). Ulterior ambele proiecte au fost acceptate spre a fi puse în practică şi de Consiliul de administraţie al BM, şi de Fundaţia „Soros-Moldova”, care urma să le finanţeze.

La scurt timp după aceasta a fost numită coordonatoare de proiect pentru Biblioteca Publică de Drept. Deci, nu s-a întîmplat nimic deosebit, nimic întîmplător – pur şi simplu, s-a realizat dorinţa de cîndva a tatălui ei de a-şi vedea fiica mai aproape de jurisprudenţă. Nimic nu a fost uşor, ceea ce îi lipsea nu erau cunoştinţele de management al unei biblioteci de drept, ci experienţa practică. Dar, odată ce fusese implicată în proiectarea nemijlocită a bibliotecii, nu s-a lăsat bătută. De la oferirea unor idei privind mobila pentru bibliotecă, organizarea tenderului de procurare a echipamentului, pînă la achiziţia de carte şi abonarea la bazele de date, M. Harjevschi, împreună cu noua echipă pe care o formase, a reuşit într-un an să deschidă o bibliotecă specializată de drept, administrînd un buget de 200 mii de dolari. Pentru a înţelege mai bine specificul unei biblioteci specializate a urmat – împreună cu colaboratorii filialei – un şir de seminare peste hotare (Budapesta, Moscova ş.a.). Proiectul, preconizat pentru trei ani, a fost extins la opt ani. Cel mai dificil a fost crearea Bibliotecii Publice de Drept în sensul unei biblioteci publice deschise pentru întreaga comunitate şi, în acelaşi rînd, al unei biblioteci specializate, avînd menirea de a servi un grup-ţintă de utilizatori. Prin multiplele sarcini pe care le realiza era că biblioteca devenea una de tip universitar. De aceea, împreună cu echipa, a început implementarea managementului proiectelor. Prin oferirea lecţiilor publice pe diverse tematici juridice cetăţenilor (proiecte finanţate de Ambasada Norvegiei în România, de PNUD), abonarea la bazele de date pentru practicienii din domeniul juridic (Ambasada SUA, Fundaţia „Soros-Moldova”), iar apoi şi prin stabilirea parteneriatului cu Primăria Municipiului Chişinău şi crearea unei baze de date retrospective Monitorul de Chişinău, ce include deciziile Consiliului Municipal şi dispoziţiile primarului de Chişinău, a reuşit să aducă biblioteca aproape de fiecare membru al comunităţii. Ceea ce a încurajat-o de fiecare dată în iniţiativele ei neordinare a fost susţinerea colegilor de serviciu, cărora le este mereu recunoscătoare.

Deja fiind director al Bibliotecii Publice de Drept, M. Harjevschi nu putea să renunţe la un vis – cel de a studia în Statele Unite. Depusese dosarul fiind studentă în ultimul an de studiu, apoi şi în primii ani de serviciu ca specialist în domeniu, dar norocul i-a surîs abia în 2004, cînd a obţinut o bursă non-degree. A plecat să-şi realizeze stagiul într-un mediu de profesionişti la Universitatea Indiana din or. Bloomington, urmînd practica la Biblioteca de Drept a Congresului SUA. Experienţa a fost una excepţională.

Desigur, mediul american este unul care inspiră, iar ceea ce a văzut acolo s-a transformat, la revenirea acasă, în… mici „teme de acasă”: proiecte realizate atît în cadrul bibliotecii, cît şi prin implicarea (deseori pe post de voluntară!) în alte organizaţii nonguvernamentale – Asociaţia Absolvenţilor programelor SUA (membră a Boardului), Asociaţia Bibliotecarului (secretară, preşedintă a secţiilor de relaţii internaţionale şi de fundrising) şi Fundaţia Electronic Information for Libraries (EIFL IP).

Totodată, expusă la mediul internaţional şi interacţionînd cu diverşi experţi în domeniu, precum şi bibliotecari, dreptul de autor a devenit pentru M. Harjevschi un subiect de mare interes. De aceea, a fost nominalizată în Comisia pentru dreptul de autor şi probleme juridice din cadrul IFLA (Copyright and Legal Matters Committee – IFLA, CLM), mandat pe care l-a onorat din 2009 pînă în 2013. Poziţia de membru al unei comisii din cadrul IFLA, cu certitudine, a fost nu numai o onoare personală, dar şi a instituţiei pe care o reprezenta. Trebuie să adăugăm că a fost şi o obligaţie pe care şi-a asumat-o pe cont propriu (era specific pentru republica noastră), căutînd surse financiare din exteriorul bibliotecii de a fi prezentă la şedinţele comisiei care, de regulă, se întruneau în perioada conferinţelor IFLA. Perioada între conferinţe – participarea fie online, fie comunicînd prin liste de distribuţii la diverse discuţii, dezbateri ale IFLA – i-a servit mereu o provocare de a cunoaşte ce se întîmplă în mediul profesional.

Pe 29 noiembrie 2012 M. Harjevschi a fost aleasă – în cadrul Congresului al VII-lea al ABRM – în funcţia de preşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, iar 3 iunie din anul următor a constituit un alt moment de cotitură în cariera dumneaei: şi-a asumat rolul ca, în noua funcţie de director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, să-i menţină poziţia de lider în Sistemul Naţional de Biblioteci. Iată că prin destinul profesional, convinsă în succesele sale, M. Harjevschi s-a identificat cu tot ceea ce fac împreună colaboratorii-bibliotecari pentru a ridica la o treaptă mai înaltă nivelul cultural atît al chişinăuienilor, cît şi al tuturor cetăţenilor din Republica Moldova.

Ultima treaptă din cariera sa pe care a urcat M. Harjevschi în anul trecut, pe 21 noiembrie 2014, a fost susţinerea tezei de doctorat cu tema Evoluţia politicilor în Sistemul Naţional al Bibliotecilor din Republica Moldova (conducător ştiinţific: dr. hab. Nelly Ţurcan). A fost o cale dificilă şi îndelungată spre acest deziderat, dar a avut o finalitate reuşită.

E adevărat că atît bibliotecile de acasă, cît pe cele din străinătate pe care le-a vizitat au inspirat-o să realizeze multe lucruri frumoase. Care sînt acele biblioteci ce au copleşit-o peste măsură de mult? Din spusele dumneaei am aflat că sînt următoarele: Biblioteca Publică din Salt Lake City, Utah, SUA (o instituţie urbană cu cinci niveluri, avînd structură curbată din sticlă, cu săli de lectură, computere, galerii de artă, grădini interioare, havuzuri, spaţii pentru diverse evenimente mondene, inclusiv pentru nunţi); Biblioteca Hunt, Universitatea Tehnică din Carolina de Nord, SUA (deschisă în ianuarie 2013, această bibliotecă integrează perfect tehnologia cu un vast spaţiu pentru studii şi cercetări pline de provocări intelectuale, făcute cu o deosebită inspiraţie, lumină naturală şi caracteristici trainice, devenind o destinaţie pentru mii de vizitatori, care doresc să vadă şi să trăiască experienţa vizitei unei biblioteci a viitorului); Biblioteca Atelier Urban, situată chiar în inima oraşului Helsinki, Finlanda (are trei niveluri şi este un spaţiu pentru factorii de decizie, cu 3D printing, staţie de lucru grafică, tăietor autocolant, staţie de editare video, cuvintele-cheie: egalitate, creativitate, multidimensionalitate) ş.a.

M. Harjevschi a răspuns cu amabilitate la întrebările celor prezenţi în sală printre care au fost Elena Dabija, directorul Centrului Academic Internaţional Eminescu; Parascovia Onciu, directorul Filialei „Transilvania”; Svetlana Vizitiu, conducătoarea Clubului de elită „Impresii din viaţă şi cărţi”, ş.a.

Conf. univ. dr. hab. Nelly Ţurcan, Catedra de Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională, USM, a menţionat că povestea vieţii şi activităţii dr. în ştiinţe ale comunicării Mariana Harjevschi este un exemplu demn de urmat pentru tînăra generaţie de specialişti în domeniul pe care l-au îmbrăţişat. Putem spune – şi nu vom da greş – că protagonista acestei întîlniri de suflet se identifică perfect cu biblioteca şi cu cei care o întreţin, o dezvoltă şi o elogiază – cu bibliotecarii. Drept confirmare a celor spuse mai sus Vitalie Răileanu, critic literar şi poet, directorul Filialei „Onisifor Ghibu”, şi Valeriu Raţă, secretar al revistei BiblioPolis, au dat citire unor versuri inspirate, ce completează portretul unei profesioniste, care este Mariana Harjevschi (le prezentăm mai jos ca ilustraţii verbale ce întăresc afirmaţiile noastre).

Elena Butucel, prim-director adjunct al BM „B.P. Hasdeu”, a mulţumit Marianei Harjevschi pentru că ne-a destăinuit multe din secretele profesiei de bibliotecar şi i-a înmînat un buchet de flori, iar ca să-şi aducă aminte de această întîlnire, i-a dăruit o fotografie în ramă stilizată, ce o reprezintă pe protagonistă împreună cu părinţii şi fraţii, precum şi un clopoţel pentru colecţia sa, o parte din care a fost expusă în faţa celor prezenţi la întîlnire. La fel, publicul a avut ocazia să vizioneze fotografii ce o reprezintă pe respectabila noastră directoare începînd cu anii din copilărie pînă în prezent.

Credem că toate visurile Marianei Harjevschi încă nu s-au realizat, de aceea îi dorim o atmosferă cît mai potrivită şi mai propice în funcţia pe care o deţine la BM „B.P. Hasdeu” întru îndeplinirea lor, căci nu este nimic mai plăcut decît să-ţi vezi munca ta uneori chinuitoare şi incalculabilă că este necesară societăţii, în general, dar şi pentru sine, în particular. Agenda dumneaei e mereu deschisă, iar experienţa de viaţă continuă, pentru a urca alte trepte, deoarece viaţa ne dictează să nu stăm locului, ci să exersăm, să probăm, să inovăm în mod continuu şi să fim întotdeauna la înălţime.

* * *

Poveste

Domnişoarei Mariana Harjevschi

Ea este o tânără suavă

ce zboară spre alte pânze

de cer albastru

odată cu noi…

corpul ei transparent

oasele libere

uşoare

ştiu să danseze cu graţie,

lin

fluturându-şi braţele

şi paşii

într-o noapte senină

albastră

au început s-o doară umerii

apoi ochii

buzele

visele

a gândit că e pasăre

şi pe rând

a început să zboare!

nimeni nu-i vedea

aripile,

iar ea zbura lin

în adeziune

iar noi

niciodată nu vom afla

adevărul

acestei frumoase poveste

atât de misterioase.

Vitalie RĂILEANU

* * *

Un caracter ambiţios

Marianei Harjevschi

Cum la liceu şi facultate

Ce a visat s-a împlinit,

Un stagiu în străinătate

Deprinderile i-a sporit.

În orele de frămîntare

Un gînd trimite la părinţi,

A ascultat de fiecare

Luîndu-şi inima în dinţi.

Profesia-i cea potrivită…

Ţinînd contactul permanent

Cu cetăţenii, ea invită

Spre lecturare la moment.

Idei, concepţii promovează:

Văzut-aţi şi un „Trolleybook”…

Pe noutate se axează,

Respinge claca-balamuc.

Şi vede totul ca în palmă,

Valori cultivă româneşti,

Compatrioţii îşi îndeamnă

Să se găsească-n bune veşti.

Serviciul – a doua casă…

Şi o găteşte-n stil modern:

Să fie cît mai arătoasă

În ţară şi pe plan extern.

E doamnă sinceră, onestă –

Uneşte oamenii perfect,

În colectiv se manifestă

De suflete ca arhitect.

Cu îndrăzneală-n carieră

Domeniul a asaltat,

Şi-i indulgentă, şi severă,

Dar asta-i de aplaudat.

Prudent în cazuri dificile

Un caracter ambiţios,

Prin fapte multe şi utile,

Se tot ridică maiestos.

Avem un schimb de generaţii,

Trecut, prezent şi viitor…

Deci, salutăm că vin şi alţii

Să facă traiul mai uşor…

Valeriu RAŢĂ

Valeriu RAŢĂ,
bibliotecar