Biblio Polis - Vol. 56 (2015) Nr. 1  
ARHIVA  
BILANŢ / REVIEW / ИТОГИ
Loretta HANDRABURA
Rolul bibliotecii din învăţămînt în demersul de modernizare a sectorului educaţiei

ROLUL BIBLIOTECII DIN ÎNVĂŢĂMÎNT ÎN DEMERSUL DE MODERNIZARE A SECTORULUI EDUCAŢIEI

Biblioteca, cartea şi lectura sînt percepute ca triunghiul cunoaşterii cu implicaţii deosebite în dezvoltarea personală, societală și în era digitală. La intrarea într-un nou mileniu, viitorul este, desigur, al bibliotecilor electronice. Atîta timp, însă, cît cultura modernă nu este concepută fără carte și fără actul lecturii se vor păstra și bibliotecile tradiţionale, printre ele şi cele şcolare.

Biblioteca modernă nu mai este, aşadar, doar loc de păstrare a cărţilor, chiar dacă cartea şi lectura, indiferent de format, continua să formeze axa tuturor activităţilor în majoritatea din ele, deoarece doar aproximativ 30% din totalul de biblioteci dispun de tehnologii de informare şi comunicare. Noile realităţi socioculturale au determinat regîndirea misiunii acesteia şi redimensionarea pachetului de servicii. Pentru a rămîne relevante, bibliotecile îşi asumă tot mai multe responsabilităţi astăzi, creează servicii noi, implementează tehnologii de informare şi comunicare fără de care nu mai pot activa eficient. Astfel, biblioteca este şi locul unde se întrunesc membrii comunităţii, oferă resurse publice, inclusiv calculatoare şi acces la internet pentru cei care nu le au la domiciliu, oferă asistenţă în utilizarea tehnologiilor etc.

Bibliotecile din instituţiile de învăţămînt, conform Codului educaţiei „…sînt parte integrantă a sistemului de învăţămînt şi participă la activitatea didactică, cultural-educativă, de cercetare şi perfecţionare. Bibliotecile contribuie, prin mijloace specifice, la procesul de instruire, formare şi cercetare ce se desfăşoară în instituţia de învăţămînt.”1

Ca obiectiv principal acestea trebuie să asigurare posibilităţi de informare, documentare, lectură, recreere şi studiu elevilor, studenţilor, cadrelor didactice, cercetătorilor, personalului nedidactic şi auxiliar, prin oferirea accesului nelimitat la fondul de carte. 

Pentru achiziţia partajată şi utilizarea în comun a surselor documentare (baze de date, reviste electronice), bibliotecile din instituţiile de învăţămînt pot crea consorţii. O noutate reprezintă prevederea din punctul 6 al aceluiaşi art. 128: „La nivel naţional pot fi organizate biblioteci şcolare virtuale cu funcţii de e-learning, cu fonduri de curricula şcolare, proiecte didactice, ghiduri metodologice, manuale electronice, exemple de teste docimologice etc.”2

Prevederile stipulate în noua lege a educaţiei se vor regăsi în Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a bibliotecilor din instituţiile de învăţămînt preuniversitar, care urmează să fie revizuit în luna mai a anului curent.

Luînd în considerare rolul şi contribuţia bibliotecarului în procesul instructiv-educativ actual, a fost revizuit statutul acestuia şi majorat salariul. Prin urmare, conform art. 53, punct. 7 (a) al Codului educaţiei, bibliotecarul şcolar devine personal didactic auxiliar3. La 17 iulie 2014, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat legea prin care au fost introduse modificări şi completări la Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005). Spre exemplu, un bibliotecar cu studii superioare, cu o vechime în muncă de cinci ani şi categoria de calificare a doua, beneficiază de o majorare cumulată a salariului (spor de 20% de la 1 septembrie 2014 şi majorarea salariului de funcţie pe reţeaua tarifară unică / RTU, de la 1 octombrie 2014) cu circa 600 de lei sau cu 33% mai mult.

Analiza făcută pe reţeaua bibliotecilor din toate instutuţiile de învăţămînt conturează următorul tablou. Conform datelor statistice (Raportul 6-C), colectate pe segmentul preuniversitar, prezentate de către metodiştii-coordonatori, responsabili de activitatea bibliotecilor şcolare, în anul 2014 activau 1309 biblioteci şcolare. A crescut numărul de biblioteci care deţin calculatoare (333, din care 57 de calculatoare au fost achiziţionate în 2014), conectate la internet fiind doar 130. De asemenea, s-a mărit de două ori numărul vizitelor virtuale (35 193), fiind atestate pagini web şi bloguri în 23 de biblioteci şcolare.4 Cu toate acestea, trebuie să recunoaştem că numărul de calculatoare deţinute, precum şi cel al echipamentelor tehnice rămîne foarte mic, ceea ce nu asigură digitalizarea activităţii bibliotecilor şcolare. Este imperios necesar dotarea cu PC şi echipamente tehnice a bibliotecilor şcolare din ţară. Bucură faptul că Programul Novateca, lansat la scară naţională, urmează să contribuie la informatizarea bibliotecilor şi din sectorul învăţămîntului.

Conform obiectivului nr. 7 Implimentarea tehnologiilor informaţionale în gestiunea bibliotecilor şcolare din Planului de acţiuni 2015 al Ministerului Educaţiei, vor fi elaborate şi aprobate standarde / criterii de evaluare a gradului de informatizare a unei biblioteci.

În plină eră digitală în lume se construiesc edificii fundamentale pentru biblioteci. La 18 august 2014, Excelenţa Sa Prinţesa Laurentien a Olandei, care este şi fondatoarea, şi preşedinta de onoare a Fundaţiei „Lectură şi Scris”, fundaţie ce înclină spre a fi succesoarea Programului Biblioteci globale, în mesajul de salut către participanţii conferinţei generale IFLA (International Federation of Library Associations and Institutions), menţiona, în mod special, faptul că bibliotecile au o sarcină deosebită – de a convinge decidenţii de importanţa lor. „Pentru a face această muncă mai eficientă, noi trebuie să ne facem auziţi, să unim eforturile atît în interiorul comunităţii bibliotecare, cît şi cu alţi parteneri.”5

Problema potenţialului intelectual este considerată ca fiind cea mai mare problemă a lumii bibliotecare, iar miza se pune pe:

  • formarea profesională continuă;
  • angajarea pe posturile vacante sau pe posturile noi ale unor persoane care deţin competenţele necesare Erei digitale;
  • perfecţionarea calificării personalului existent;
  • salarii competitive.

    Pornind de la tendinţele dezvoltării informaţionale a societăţii, necesităţile actuale şi de perspectivă ale Republicii Moldova, în anul 2014 au fost incluse două specialităţi noi: 344.2 Tehnologia comunicării infodocumentare şi 344.3 Servicii informaţionale şi socioculturale. Iniţierea acestor specialităţi noi a fost făcută la solicitarea Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, în scopul asigurării Sistemului Naţional de Biblioteci din ţară cu personal calificat. Din păcate, nu s-au suplinit locurile şi nu s-au făcut grupe de studii, domeniul fiind unul neatractiv pentru tineri.

    Totodată, a fost creat, la Universitatea de Stat din Moldova, programul de master Managementul instituţiei infodocumentare ce îşi propune formarea specialiştilor în administrarea structurilor infodocumentare, gestionarea resurselor instituţiilor infodocumentare, cercetarea şi analiza sferei infodocumentare. Misiunea programului Managementul instituţiei infodocumentare îl constituie pregătirea unor profesionişti cu înaltă calificare în domeniile cerute în prezent pe piaţa muncii de către instituţiile infodocumentare atît în sectorul de stat, cît şi cel privat. Programul de master este axat pe prezentarea într-un mod consistent şi aprofundat a managementului şi marketingului instituţiei infodocumentare; a metodelor şi tehnicilor de cercetare în domeniul infodocumentar; a politicii şi strategiei de dezvoltare a colecţiilor, politicii culturale şi informaţionale; a gestiunii informaţiei în societatea contemporană; a culturii şi practicii calităţii serviciilor bibliotecii etc.

    O poartă deschisă care oferă studenţilor şi cadrelor didactice posibilitatea să acceseze internetul şi să studieze noile tehnologii informaţionale reprezintă centrele multimedia ale ULIM, ASEM, USM, Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Universităţii „B.P. Hasdeu” din Cahul. Succesul acestora în servirea utilizatorilor se datorează angajaţilor bine instruiţi, profesionişti, care îşi îndeplinesc funcţiile cu dăruire.

    Este evident, prin urmare, că una dintre problemele majore cu care se va confrunta biblioteca viitorului va ţine de cultivarea competenţelor necesare personalului pentru a face faţă tehnologiilor şi serviciilor inovative, dezvoltate în baza acestor tehnologii. Instruirea pe care pot conta bibliotecarii la moment nu este suficient de relevantă pentru a face faţă cerinţelor erei digitale. Dar apar noi oportunităţi şi bibliotecarii trebuie să profite de oricare dintre ele, pentru a se ridica la nivelul aşteptărilor utilizatorului. Pentru a-şi crea o nouă imagine, bibliotecarii trebuie să fie mai activi şi, la fel, să încurajeze membrii comunităţii să se implice în crearea unor noi servicii şi în activitatea bibliotecii.

    Concluzia principală, care se impune, este că biblioteca postmodernă are nevoie de un nou model de business care să corespundă mutaţiilor în ecosistemul informaţional şi necesităţilor comunităţilor pentru care există. Ministerul Educaţiei va susţine activitatea acestor instituţii şi în continuare ca una integrată armonios în şcoala sec. XXI.


1 Codul educaţiei, nr. 152 din 17 iulie 2014, intrat în vigoare la 23 noiembrie 2014, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 24 octombrie 2014, nr. 319-324, anul XXI (4958-4963), art. 128, p. 45.

2 Ibidem.

3 Idem, p. 28.

4 Rezultatele Raportului 6-C, care urmează să fie publicate la BNS şi CBN în anul curent.

Loretta HANDRABURA,
viceministru al Educaţiei