Biblio Polis - Vol. 56 (2015) Nr. 1  
ARHIVA  
TEORIE ŞI PRACTICĂ / THEORY AND PRACTICE / ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА
Nadejda COSTIN
Cărţile electronice şi vocea utilizatorilor

CĂRŢILE ELECTRONICE 
ŞI VOCEA UTILIZATORILOR

Abstract

This paper presents the results of a cantitative sociological research Perception and satisfaction of young people from a modern library concerning the current of ebooks reading and the position of young people on the services of lending ebooks in the library. The mobile web pushed the library to examine and to implement the new ways of traditional services. A such service – lending of ebooks on ereader - was implemented in the month of November at the Municipal Library B.P. Hasdeu. This service is destinated to the community was conceptualized in several stage by the Municipal Library team and can be consedered as a result of large professional discussions about the ebooks during the Annual conference of Municipal library in 2013.

Keywordssociological study, poll, questionnaire, digital format, lending of ebooks, ereaders, library, category of users, young people.

* * *

Această comunicare prezintă rezultatele din cadrul Proiectului de cercetare sociologică cantitativă Percepţia şi satisfacţia tinerilor de la o bibliotecă modernă, referitoare la tendinţa pentru lectura în format electronic, dar şi care este poziţia tinerilor privind existenţa în bibliotecă a unui serviciu de împrumut al cărţilor în format electronic.

Introducere

Era webului mobil a pus în vizorul bibliotecilor un nou aspect – oferirea produselor şi serviciilor relevante într-un format nou. Un asemenea serviciu a fost implementat la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” începînd cu luna noiembrie a anului 2014 – serviciul de împrumut al cărţilor pe ereadere.

Acest serviciu nou destinat pentru întreaga comunitate de cititori a fost conceptualizat în cîteva etape în cadrul echipei Bibliotecii Municipale şi poate fi considerat ca o continuare şi realizare a discuţiilor, referitor la cărţile electronice în mediul profesional, care s-au produs în cadrul Conferinţei anuale a BM în 2013 (Angajament civic: E-transformare @ biblioteci, invitat Ion Bargan, director, Bestseller.md – Despre cărţi electronice) şi al Colocviilor de vară 2014: Provocările bibliotecilor: cărţile electronice (Sesiunea Cărţile electronice cu comunicările – Cărţile electronice: dileme internaţionale,  Mariana Harjevschi, director general, BM B.P. Hasdeu”; Bibliotecile şi modelele business de împrumut ale cărţilor electronice, Dumitru Sinchevici, www.librarie.md), dezbaterea Cartea electronică vs cartea tipărită, moderată de conf. univ. dr. Lidia Kulikovski şi webinarul Practici şi inovaţii în utilizarea şi căutarea cărţilor electronice – Ebooks in EBSCO. Prezentarea a fost efectuată de Iryna Krejcarova, reprezentanta EBSCO pentru Rusia, Ucraina şi Moldova, într-o sesiune skype).

Necesitatea serviciului de împrumut al cărţilor în format electronic a fost confirmată şi de rezultatele studiului sociologic Percepţia şi satisfacţia tinerilor de la o bibliotecă modernă, realizat în primăvara anului 2014. Concluzia cu referire la cartea electronică denotă faptul că ideea ca biblioteca să presteze serviciul de împrumut al cărţilor în format electronic este foarte bună (menţionează 46,37% din tinerii utilizatori chestionaţi).

Drept rezultat al studiului, dar şi al multiplelor consultări publice şi în mediul profesional, Biblioteca Municipală a achiziţionat de la librăria Bestseller.md cinci dispozitive de lectură a cărţilor electronice (ereadere), care conţin 670 de titluri de cărţi electronice, inclusiv opere din literatura universală în limbile: română (187), rusă (210), engleză (51), germană (47), franceză (49), italiană (50), spaniolă (26), ucraineană (50). Titlurile cărţilor electronice achiziţionate fiind plasate pe site-ul bibliotecii, în rubrica Colecţia BM, e-books şi în catalogul electronic, de unde ele pot fi comandate în bibliotecă sau rezervate de la distanţă. Cărţile sînt disponibile pentru împrumut la Biblioteca Centrală pe ereadere, dar şi pe un calculator în Sala de calculatoare.

În perioada noiembrie-decembrie cărţile electronice au fost citite de 21 de persoane, termenul de împrumut fiind de 15 zile, cîteva împrumuturi au fost prelungite încă pe zece zile. Serviciul inovator a fost mediatizat în cîteva emisiuni TV (Jurnal TV, ProTV, Publika etc.), opt articole, şapte postări pe Facebook cu un impact de 4894 de vizualizări, 386 de aprecieri şi 1612 clicuri pe postări. De la începutul anului 2015 alte 10 persoane citesc cu plăcere utilizînd serviciul de împrumut al cărţilor pe dispozitiv electronic.

Utilizatorii BM mai pot consulta cărţi electronice şi în baza de date EBSCO, achiziţionată de curînd.

În contextul celei de a 24-a ediţie a Simpozionului știinţific Anul Bibliologic 2014, această comunicare vine să prezinte rezultatele din cadrul proiectului de cercetare sociologică cantitativă Percepţia şi satisfacţia tinerilor de la o bibliotecă modernă, referitoare la aprecierea tendinţei pentru lectura în format electronic, dar şi care ar fi aprecierea dată de tineri privind existenţa în bibliotecă a unui serviciu de împrumut al cărţilor în format electronic.

Metodologia studiului

În general, Studiul include aspectele generale şi specifice privind percepţia, nivelul de satisfacţie, dar şi aşteptări ale tinerilor utilizatori de la o bibliotecă modernă şi o bibliotecă în spaţiul on-line. Rezultatele şi concluziile contribuie ulterior la îmbunătăţirea calităţii prestării serviciilor reţelei municipale de biblioteci, dar şi la lărgirea paletei de activităţi în conformitate cu cererea acestei categorii de cititori, adică tinerii.

Obiectivul general al cercetării a urmărit studierea situaţiei şi a percepţiei bibliotecii moderne din perspectiva tinerilor cu vîrsta cuprinsă între 16 şi 35 de ani, utilizatori ai filialelor BM.

Obiectivele specifice ale cercetării au fost orientate asupra următoarelor aspecte:

  • stabilirea nivelului de satisfacţie al tinerilor utilizatori privind actualele servicii şi activităţi oferite de filialele BM „B.P. Hasdeu”;
  • identificarea resurselor / platformelor sociale online care sînt mai eficiente pentru comunicarea dintre BM „B.P. Hasdeu” şi publicul larg internaut;
  • aprecierea tendinţei pentru lectura în format electronic, dar şi care este atitudinea tinerilor privind existenţa în bibliotecă a unui serviciu de împrumut al cărţilor în format electronic;
  • identificarea serviciilor care ar răspunde noilor tendinţe şi necesităţi exprimate de cititorul modern.

    Pentru realizarea obiectivelor generale şi specifice ale cercetării, a fost ales demersul cantitativ care să permită o analiză în termeni cifrici a percepţiei, nivelului de satisfacţie, aşteptărilor tinerilor de la o bibliotecă modernă şi o bibliotecă în spaţiul on-line. Metodele şi tehnicile de cercetare aplicate au inclus:

    (I) Ancheta sociologică în bază de chestionar. Au fost realizate două cercetări cantitative concomitent pe un eşantion de 179 de persoane fiecare.

    Sondajul nr. 1 – Percepţia şi satisfacţia tinerilor la o bibliotecă modernă – a fost aplicat pe un eşantion de 179 de persoane dintre care 136 de sex feminin şi 38 de sex masculin cu vîrste cuprinse între 16 şi 25 de ani în proporţie de 76,5% şi între 25 şi 35 de ani în mărime de 20,7%. Referitor la statutul ocupaţional al respondenţilor majoritatea de 67 sînt studenţi, 45 – persoane în calitate de angajaţi, 28 de persoane o constituie liceenii şi doar trei persoane sînt şomeri.

    Sondajul nr. 2 – Preferinţele tinerilor de la o bibliotecă în spaţiul online – a fost aplicat pe un eşantion de 179 de persoane dintre care 68,7% de sex feminin şi 28,5% de sex masculin. Majoritatea de peste 72% a fost cuprinsă în categoria de vîrstă între 16 şi 25 de ani, iar în categoria între 25 şi 35 ani ponderea a fost de 26,3 puncte procentuale. Pentru acest sondaj a fost înregistrată cea mai mare rată de nonrăspunsuri din partea respondenţilor la mai multe întrebări, inclusiv cele legate de caracteristicile lor demografice, ceea ce denotă fie dorinţa de a rămîne în anonimat complet, fie ignoranţa acestor întrebări. Distribuirea după statutul ocupaţional este similară primului sondaj. Observăm o apropiere a celor 40,8% de studenţi de cifra 30,0% aferentă liceenilor. 23,5% au marcat că sînt angajaţi şi 4% – şomeri. Această similitudine în cifre ne arată că respondenţii au fost pe alocuri aceiaşi, convingere întărită şi de situaţia distribuirii pe sexe, categorii de vîrstă şi ocupaţie.

    Motivul de a desfăşura cercetarea cu două chestionare concomitent este de a asigura verificarea tendinţelor şi, în acelaşi timp, cumularea opiniilor prin schimbul de respondenţi. Chestionarele au cuprins mai multe tipuri de întrebări (închise, deschise, semideschise, cu răspuns multiplu, întrebări filtru, de trecere, de opinie) în scopul obţinerii unei informaţii cît mai largi, sincere, veridice din partea respondenţilor. Chestionarele au fost completate prin tehnica de autoadministrare.

    (II) Desenul. Tehnica desenului a fost aplicată în scopul cunoaşterii diferitor aspecte ale percepţiei referitoare la conceptul de bibliotecă modernă în viziunea tinerilor. Tehnica ne permite să vizualizăm asociaţiile făcute de respondent în conformitate cu tema studiată.

    Culegerea datelor în teren s-a desfăşurat în perioada lunilor martie-mai 2014.

    Tinerii participanţi la studiu au fost selectaţi prin metoda aleatorie cu ajutorul bibliotecarilor în momentul cînd aceştia au vizitat biblioteca. În studiu au participat 26 de filiale ale BM „B.P. Hasdeu”.

    Una din marele provocări ale cercetării a constat în prezentarea diversităţii de opinii, respectiv şi de preferinţe ale tinerilor care utilizează serviciile oferite de BM „B.P. Hasdeu”pe de o parte, şi a soluţiilor moderne prin mecanisme de stimulare a lecturii în format electronic împrumutate în bibliotecă, pe de altă parte. Au fost explorate opiniile acestei categorii de cititori prin analiza percepţiei, nivelului de satisfacţie, preferinţe şi, nu în ultimul rînd, necesităţile de comunicare şi interacţiune cu bibliotecarii şi instituţia bibliotecară din comunitate.

    Aspecte generale privind percepţia bibliotecii

    Felul în care este văzută şi înţeleasă lumea înconjurătoare defineşte felul uman de a gîndi şi ulterior, a acţiona. Sentimentele şi trăirile legate de un loc sau mediu anume, pot determina persoanele să manifeste un set specific de reacţii. În unele cazuri reacţiile pot fi pozitive, alteori de respingere. La fel se întîmplă şi în cazul alegerii de a veni sau nu la bibliotecă drept rezultat al sumei de sentimente acumulate din experienţele anterioare. Cu cît starea de bine acumulată din experienţele anterioare este mai mare, cu atît probabilitatea că persoanele vor mai dori să retrăiască acele sentimente de bine este mai înaltă.

    Percepţia într-un final generează o acţiune sau inacţiune. Din 179 de respondenţi participanţi în studiu aflăm că mai mult de jumătate dintre ei au fost în ultimele trei luni la bibliotecă între cinci şi mai mult de zece ori. Aceştia preferă să vină deseori singuri în proporţie de 57%, însoţiţi de colegi, prieteni sau vreun membru al familiei pentru alţi 33% şi doar pentru şase persoane venitul la bibliotecă este efectuat doar din obligaţie şi pentru că aşa trebuie. Indiferent de faptul cu cine vin la bibliotecă, dar şi cît de des, fiind întrebaţi „Cît de important este aportul bibliotecii pentru dezvoltarea personalităţii lor”, 80 la sută au apreciat ca fiind importantă şi foarte importantă.

    Odată aflaţi în bibliotecă utilizatorii îşi creează anumite percepţii despre starea lor la acel moment. Fiind întrebaţi „Ce simţi atunci cînd te afli în bibliotecă?”, ei au spus că întotdeauna sînt liniştiţi, calmi (77,2%) confortabil şi comod – 70,3 %, iar 65,3% se pot întotdeauna concentra şi au plăcerea de a lectura. Doar uneori nu pot să stea mult timp în acelaşi loc 52,5% şi tot uneori 41,6% se gîndesc la cît este de importantă lectura în dezvoltarea lor. Este îmbucurător faptul că niciodată utilizatorii nu s-au simţit rău ori deranjaţi de alţii (61,4%), însă faptul că 40,6% uneori abia aşteaptă să finiseze de citit ca să meargă acasă, ne dă un imbold de a gîndi cum să menţinem activ interesul utilizatorului pe parcursul lecturii.

    Percepţia mediului ambiant în care lectura şi cartea este la ea acasă este înţeles şi văzut diferit. Pentru a provoca, dar şi pentru a vedea care sînt asocierile pe care le fac tinerii privind instituţia bibliotecii, respondenţilor li s-a propus o listă de afirmaţii cu care aceştia puteau fi în acord total / parţial sau dezacord total. Astfel, pentru afirmaţia „Biblioteca este spaţiul perfect pentru a petrece timpul liber” s-au manifestat 83 de persoane, dintre care fiecare a doua era fată, în timp ce tot atîtea persoane sînt în acord parţial cu faptul că „Biblioteca este astăzi un spaţiu ignorat de tineri” şi o jumătate sau 48 de persoane au căzut de acord că biblioteca e loc ignorat de societate.

    Aceste cifre confirmă faptul că biblioteca are o imagine situată la nivel onorabil, iar sesizarea unei ignoranţe este observată şi criticată prin răspunsurile cititorilor cu atît mai mult cu cât aproximativ 40% au manifestat acord total pentru fraza care afirmă că „Biblioteca este prima sursă de documentare”.

    Prin exerciţiul propus de a continua fraza „Biblioteca pentru mine este…” am reuşit să înţelegem mai profund care este imaginea, sensul, asocierea pe care cititorul nostru o atribuie bibliotecii.

    Cîteva din răspunsurile primite sînt:

  • „…locul unde pot să studiez în linişte” – cinci persoane au notat aceeaşi idee;
  • „…un loc ce-ţi permite să te concentrezi” – două persoane;
  • „…una din sursele principale ale cărţilor mele citite” – două persoane;
  • „…o şansă de a deveni mai inteligenţi, culţi şi educaţi” – trei persoane;
  • „…spaţiul perfect pentru lectură” – patru persoane;
  • „…locul perfect pentru autodezvoltare” – zece persoane cu aceeaşi idee.

    Topul este încheiat de o continuare a frazei care s-a regăsit în notiţele lăsate de către 23 de persoane, menţionînd că „Biblioteca este o sursă de informaţii şi cunoştinţe” – acesta fiind clasicul răspuns, dar şi o definiţie a bibliotecii clasice tradiţionale.

    Din întrebarea cu numărul 13 a chestionarului pentru 68,7% a fost foarte convingătoare fraza care spune că „biblioteca este spaţiul oportunităţilor, este spaţiul pentru educaţie, autoajutor şi oferă acces gratuit tuturor cetăţenilor”. Fiecare al treilea respondent a fost convins totalmente de faptul că „bibliotecarii sînt experţi antrenaţi în găsirea informaţiei corecte indiferent unde s-ar afla ea – în cărţi, arhive sau pe internet”.

    Utilizînd tehnica desenului au fost evidenţiate trei direcţii în felul cum tinerii percep şi cu ce asociază biblioteca modernă. Direcţii pe care le-am grupat în felul următor:

  1. Cartea, peniţa ca elemente centrale.
  2. Tehnologiile moderne precum calculatorul, internetul prezentate ca aspecte ale modernităţii, dar şi ale doleanţelor privind viitorul apropiat.
  3. Elemente care descriu emoţii pozitive (marcate cu soare, flori, păsări, case cu ferestre luminoase, copilaşi, zîmbete etc.).

    Aceleaşi elemente sînt enunţate de respondenţi şi la începutul chestionarului unde sînt rugaţi să scrie cuvinte sau imagini ce se asociază în mintea lor cu biblioteca. În listă regăsim 81 de răspunsuri unde cartea este asocierea de bază. Pentru 23 de persoane biblioteca este asociată cucunoştinţele acumulate, informaţii în timpul petrecut la bibliotecă. Pentru alţi 11, biblioteca este asociată cu liniştea şi oamenii înţelepţi. Din răspunsurile primite înţelegem că sînt tineri care merg la bibliotecă doar duminica, astfel asociind-o cu această zi de odihnă şi relaxare. În număr mai mic de cinci persoane s-au regăsit şi variante precum teme pentru acasă, rafturi, internet, dezvoltare, poveste sau primăvară. Astfel, toate variante notate au purtat o conotaţie mai mult pozitivă prin asocierile date, ceea ce denotă şi o percepţie în aceeaşi direcţie faţă de bibliotecă.

    Aşteptările tinerilor privind activităţile şi serviciile oferite de o bibliotecă modernă

    În cadrul unei biblioteci moderne tinerii îşi doresc cel mai mult traininguri, workshopuri, ateliere şi dezbateri gratuite. Această opţiune a fost menţionată de 25 de persoane. Dorinţa de a avea acces la carte electronică au manifestat-o 13 persoane. Confortul de a servi un ceai sau o cafea bună atunci cînd lecturează este o doleanţă notată de mai mult de 10 persoane, care propun o cafenea mică în bibliotecă. Mai multe calculatoare cu acces la internet, mai multe concursuri şi recomandări de carte sînt alte cîteva din aşteptările tinerilor. La fel şi posibilitatea de a comanda şi a rezerva online o anumită carte sau mai multe pentru împrumutul la domiciliu au fost găsite în lista de sugestii, care au avut o pondere printre răspunsurile la întrebarea deschisă din chestionar. Printre alte sugestii au mai fost: dorim mai multe publicaţii noi din ultimii ani, mai multă literatură, literatură în format electronic, prezentări de filme ecranizate după cartea documentară, romane istorice, împrumut la domiciliu indiferent de reşedinţă.

    Au existat şi cîţiva tineri care au menţionat că este suficient ca bibliotecarii  ne îndemne la citit sau chiar au rugat insistent să nu transformăm biblioteca în altceva decît spaţiul unde ei pot veni să citească în linişte. La fel, în rîndul răspunsurilor am găsit tineri care sînt satisfăcuţi de serviciile prestate acum şi nu doresc altceva. În plus, 53,1% sau 95 de persoane consideră că Biblioteca în forma ei actuală nu va dispărea din preferinţele tinerilor în următorii cinci ani.

    Voluntariatul reprezintă o activitate prin care tinerii se pot manifesta. Am întrebat respondenţii, dacă biblioteca ar avea aşa posibilitate de manifestare, ei s-ar implica? 56,4% şi-ar dori să fie parte a echipei de voluntari, iar 28,5% nu îşi doresc. Îmbucurător este faptul că 17 persoane şi-au lăsat datele de contact pentru a putea fi telefonate şi implicate ca voluntari în bibliotecă, în majoritate fiind fete care îşi fac studiile în liceu.

    Serviciul de împrumut al cărţilor în format electronic

    Tinerii participanţi la studiu, în special fetele, au menţionat că, timp de un an au citit mai mult de zece cărţi (54,1%) şi mai puţin de cinci cărţi pentru aproximativ 8%.

    Dacă ar fi să aleagă un singur răspuns la întrebarea „În ce format îţi place să citeşti cărţile?”, atunci majoritatea ar alege o carte în format tradiţional, adică tipărită şi doar aproximativ 11% ar alege una în format electronic.

    Ne-am interesat să aflăm de unde preferă să facă rost de cartea în format tradiţional pe care doresc să o citească. Mai mult de 75% o împrumută de la bibliotecă, 4% o împrumută de la alţi colegi şi cumpără cartea din librărie aproximativ 21% dintre cei chestionaţi.

    În cazul cărţilor electronice situaţia este altfel. Caută cartea gratis online peste 85 la sută din tineri, îşi roagă cunoscuţii să le-o ofere gratuit alţi 8,3% şi doar puţin peste 2,5% cumpără cartea din librăriile online.

    Ideea ca biblioteca să presteze serviciul de împrumut al cărţilor în format electronic este foarte bună (menţionează 46,37% din tinerii chestionaţi).

    Tinerii, în mai mare proporţie băieţii, au citit anul acesta cel puţin o carte electronică. Astfel, jumătate din 179 de participanţi la sondaj au răspuns afirmativ. Dacă la cartea tradiţională fetele aveau întîietate, la capitolul citire a cărţilor electronice băieţii au avut prioritate.

    Pentru cei care au citit o carte electronică cel mai des dispozitiv electronic utilizat a fost smartphone-ul cu 21,7%, urmat de tablete cu 20 % şi ereadere cu 7,8%.

    A patra parte din respondenţi nu au posibilitatea să îşi cumpere un dispozitiv special pentru citirea cărţilor electronice, alţi 13,4% au menţionat că la moment nu au aşa dispozitive, dar planifică să îşi cumpere unul în timpul apropiat.

    Ideea ca biblioteca să presteze serviciul de împrumut al cărţilor în format electronic a fost apreciată ca fiind foarte bună de 46,3%, bună de 30% şi pentru fiecare al zecelea tînăr acest serviciu nu îl interesează.

    Dacă biblioteca ar lansa un serviciu de împrumut al cărţilor electronice, 48% dintre tineri şi-ar dori să citească în formatul PDF, 31,2% în formatul Fb2, puţin peste 13 puncte procentuale oferite formatului e-Pub şi doar 3,3% pentru varianta Word a cărţilor.

    Preferinţele tinerilor privind informaţiile şi serviciile oferite de bibliotecă în mediul online

    Prezenţa bibliotecii în mediul online este apreciată pozitiv de tineri şi aceştia îşi doresc o mai mare interacţiune. Totuşi, la întrebarea în ce modalitate ei preferă cel mai mult să comunice cu bibliotecarul pentru a obţine o anumită informaţie 114 persoane din 179 au răspuns că vor merge personal în bibliotecă. Prin intermediul reţelelor de socializare ar apela 9,5%, prin e-mail 9,5%, şi prin telefon alţi 11%. Paginile web cu serviciile Întreabă bibliotecarul sau serviciul Chat nu este atît de populare, astfel încît doar puţin peste două procente ar prefera să întreţină o comunicare prin aceste canale cu bibliotecarul.

    Observăm că în top s-a evidenţiat aşteptarea tinerilor ca biblioteca să le ofere şi resurse de lectură în format electronic precum ar fi cărţile şi revistele. Mai mult de atît, dacă biblioteca ar dezvolta o aplicaţie pentru smartphone / tabletă aceştia ar prefera să beneficieze de aplicaţii interactive şi mai cu seamă utile.

    Cel mai popular răspuns dat de 155 de persoane care ar utiliza aplicaţia a fost cu referire la un catalog care ar include cea mai populară colecţie de carte / enciclopedii cu posibilitatea de a fi sortate într-o listă personală cu titlul Citite sau De citit.

    O aplicaţie în forma unui joc intelectual cu întrebări logice şi de cunoaştere din cărţile de literatură artistică disponibile la bibliotecă ar fi o aplicaţie utilizată de 126 de tineri din cei 179 participanţi la chestionare. Aplicaţia care ar prezenta Harta Chişinăului cu indicarea coordonatelor tuturor filialelor BM, cu informaţii despre ele, contacte şi program ar fi utilizată de 124 de persoane, iar alte 12 nu ar utiliza-o.

    Tinerii s-au arătat interesaţi să ofere cîteva sugestii privind posibilele idei de aplicaţii online. Printre răspunsuri menţionăm:

    • votarea cărţilor dintr-o listă propusă;
    • lista celor mai împrumutate / celor mai citite cărţi;
    • versiunea mobilă www.hasdeu.md;
    • implementare a programului de citire rapidă;
    • cît mai multe cărţi în format electronic.

      Unii tinerii manifestă un interes sporit pentru prezenţa cărţilor în format electronic în resursele online ale bibliotecilor. La întrebarea deschisă a chestionarului „Ce informaţii sau servicii doriţi să vă ofere resursele bibliotecii prezente online?” 15 persoane au notat că doresccopiile cărţilor, revistelor în format electronic:

    • Şă putem rezerva o carte sau un calculator online” – şase persoane au notat aceeaşi idee;
    • Informaţii despre cărţi interesante, descrierea lor şi rezumatele marilor romane – şase persoane;
    • Informaţii despre cărţile care merită să le citim, recomandate de bibliotecă – patru persoane;
    • Activităţile planificate în bibliotecă şi filiale – trei persoane;
    • Titluri noi de carte apărute în lume şi pe care biblioteca le are – trei persoane.

      Cîte un singur răspuns, dar foarte importante remarci au făcut tinerii care au lăsat notat sub întrebare următoarele sugestii:

    • bibliotecarii să ne răspundă la e-mailuri;
    • serviciul Chat activ şi cu răspunsuri rapide;
    • prezenţa bibliotecilor în online 24/24, mai ales pe Facebook;
    • lista filialelor care au calculatoare;
    • să putem verifica de acasă cărţile posibile de împrumutat;
    • informaţii despre bibliotecile lumii (curiozităţi);
    • filme documentare (istoria bibliotecilor) şi alte teme.

      Deşi majoritatea tinerilor chestionaţi susţin dezvoltarea bibliotecilor în spaţiul online, prezenţa unui răspuns notat de o domnişoară liceană, care se adresează bibliotecii cu un singur mesaj notat cu litere majuscule pe o jumătate de pagină, spune că: Nu vreau nimic. Voi vreţi ca eu să stau acasă la calculator? Eu vreau să vin la bibliotecă şi să citesc în linişte.

      Concluzii

      Studiul realizat elucidează că percepţia cea mai populară despre bibliotecă este că ea (biblioteca) reprezintă sursa de informaţie şi cunoştinţe, iar cartea devine simbolul numărul unu în asocierea cu instituţia.

      Totodată, referitor la cartea electronică şi vocea tinerilor rezultatele studiilor au relevat că:

    • tinerilor le place să citească cartea în format tradiţional (86,5%) pe care o caută gratis la bibliotecă (75%);
    • în acest an, tinerii au citit cel puţin o carte electronică (51,9%) pe care o caută gratis online (85%);
    • ideea ca biblioteca să presteze serviciul de împrumut al cărţilor în format electronic a fost apreciată ca fiind foarte bună de 46,3%, bună de 30% şi pentru fiecare al zecelea tînăr acest serviciu nu este atractiv;
    • tinerii sînt deschişi pentru a utiliza aplicaţii pe tablete şi smartphone-uri dezvoltate de BM;
    • 56,4 % şi-ar dori să fie parte a echipei de voluntari, dacă biblioteca ar avea aşa posibilitate;
    • recomandarea de carte pentru lectură şi îndemnul constant al bibliotecii de a citi este aşteptarea primordială din partea utilizatorilor;
    • în bibliotecă tinerii îşi doresc cel mai mult traininguri, workshopuri, ateliere şi dezbateri (25 de persoane), carte electronică (13 persoane), o mică cafenea, mai multe calculatoare cu acces la internet (11 persoane), mai multe concursuri, recomandări de carte, comanda şi rezervarea cărţii pentru împrumut online.

Nadejda COSTIN, 
sociolog, Departamentul dezvoltare şi comunicare, BM „B.P. Hasdeu”