Biblio Polis - Vol. 49 (2013) Nr. 3   
ARHIVA  
OMAGIERI / ГОДОВЩИНЫ / ANNIVERSARY
Valeriu RAŢĂ
Un învăţător din judeţul Iaşi – autor de frunte al revistei BiblioPolis

Un învăţător din judeţul Iaşi – autor
de frunte al revistei BiblioPolis

Acum cîțiva ani, activînd în secretariatul revistei BiblioPolis, care se editează sub egida Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, am descoperit un pasionat autor, un învăţător din comuna Mirosloveşti, județul Iaşi – sat cu oameni harnici şi oneşti de pe Valea rîului Moldova. Dar mai înainte l-a decoperit compatriotul nostru, profesorul universitar de la ASEM, dr. în economie Vasile Şoimaru, cînd colecta prin acele părţi materiale referitoare la rădăcinile neamului său – al Şoimăreştilor – atît de strălucit evocat de clasicul literaturii române Mihail Sadoveanu. Vreau să spun că BiblioPolis-ul cu bunăvoință îi acceptă (şi îi tipăreşte!) scrierile publicistice, dar şi cele literare, deoarece ele sînt scrise cu suflet, în cunoştinţă de cauză şi emană o deosebită dragoste față de Basarabia, de ținutul în care şi-a făcut o mulțime de prieteni – consecință a faptului că însuşi el este un fidel prieten al românilor din Basarabia. Numele lui este Gheorghe Pârlea, un simplu învățător (acum pensionar), dar cu înclinații certe de publicist şi poet, căruia nu îi este ruşine (precum unor contemporani de-ai noştri) să abordeze și temele civice, patriotice, social-militante.

Dovezile stau la suprafață. Iată unele titluri ale articolelor publicate în revista noastră: Cărțile sale vor dăinui pînă la istovirea timpurilor... (comunicare la Conferința Mihail Sadoveanu – 125, din 5 noiem. 2005, Fălticeni); Un destin, via Dachau şi Erfurt (recenzie la cartea De la Dachau la Erfurt. Director de corecție şi ofițer de miliție, amintiri şi reflecții de Grigore Dominte); Nicolae Dabija, într-o „vizită poetică” la Mirosloveşti; Mihail Sadoveanu – „fiul țărănciidin Verşenii Mirosloveştilor; Notițe la „Tema pentru acasă” (sau, de la cititor, omagiu) (recenzie la romanul omonim de Nicolae Dabija); Cel de-al treilea Cetățean de Onoare al Cornovei – după acad. Dimitrie Gusti şi prof. univ. dr. Zamfira Mihail (despre dr. Vasile Şoimaru); „Cel rătăcit”, de Aurelian Silvestru, mai mult decât o fascinantă fabulație literară; În constelația Lirei (poezie în memoria lui Grigore Vieru); Mulțumesc întîmplării, „Meşterul cel tainic şi iscusit al lui Dumnezeu” (dedicație Ninelei Caranfil, Artistă a Poporului); „Cireşe pentru Mareşal” de Ion Iachim – romanul unui destin sacrificat pentru binele Neamului (recenzie); Trei ani de la plecarea la ceruri a unui român ales – basarabeanul Andrei Vartic; Un gest civic, opus indiferenței oficiale: volumul comemorativ „Cotul Donului 1942: eroism, jertfă, trădare” (recenzie)... Iar dacă am adăuga titluri de articole, eseuri, tablete, poezii din alte publicații periodice sau din volume colective, acestea ar depăşi cu mult spațiul tipografic rezervat nouă.

E remarcabil faptul că un învățător de şcoală sătească s-a implicat în cercetarea meleagului natal. De aceea, îl găsim printre autorii unui studiu istorico-etnologic – Monografia comunei Miroslăveşti: despre oameni şi locuri. Lucrarea a fost elaborată de Ioan Pârlea (coordonator), Gelu Hogaş, Ioan Leleu, Alexandrina Leleu, Viorica Apostol şi – după cum am menționat deja – de Gheorghe Pârlea. Acest studiu, amplu şi complex prin structura sa, e unul de referință, care a avut două ediții la Editura „Emia” din Deva – prima în 2004, şi a doua în 2009. Universul comunei Mirosloveşti este locul natal al multor vrednici gospodari şi intelectuali (acum aici locuiesc circa 7000 de oameni), care au grijă de dezvoltarea lui, de bunul mers al lucrurilor, iar printre ei se numără, desugur, şi protagonistul nostru. În procesul de studiere şi elaborare autorii Monografiei comunei Miroslăveşti s-au ghidat de criterii metodice bine întocmite (avînd la bază Şcoala Sociologică de la Bucureşti, fondată de savantul în domeniu Dimitrie Gusti). Cu lux de amănunte este reflectată evoluţia comunei Mirosloveşti pe parcurs de aproape 580 de ani. Un capitol aparte este dedicat descendenţilor din aceste locuri care, printr-o corectă educaţie, prin muncă şi studii asidue, au reuşit să se afirme la nivel naţional sau chiar internaţional. Un compartiment integral este consacrat lui Mihail Sadoveanu, fiindcă aici este baştina mamei lui, care au avut o influenţă covîrşitoare asupra evoluţiei de creator a „Ceahlăului literaturii româneşti”. Anume la acest capitol, consacrîndu-se pe deplin, Gheorghe Pârlea şi-a adus contribuția de cercetător istorico-literar. Pentru participarea la o sarcină comună deosebită privind promovarea şi conservarea valorilor formate pe parcursul veacurilor, autorii sus-menţionaţi merită tot respectul consătenilor şi nu numai.

Gh. Pârlea este coautor (împreună cu Iosif Niculescu, Vasile Şoimaru şi Roxana Iorgulescu-Bandrabur) al culegerii de articole publicistice, interviuri şi scrieri literare, intitulată Cotul Donului 1942: eroism, jertfă, trădare (Editura „Balacron”, Chişinău, 2012). Este o lucrare despre o mare tragedie românească, neglijată sau chiar uitată de actualii conducători de la Bucureşti – înfrîngerea Armatei Române, dar şi trădarea din partea aliaţilor ei, pe Frontul de Est, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Consecinţa: pierderea în cîteva luni a circa 250 de mii de soldați români (inclusiv cei încorporaţi în armata maghiară). Dintre aceştia, cei mai mulţi nu aveau decît „vina” de a fi răspuns la apelul Mareşalului de a lupta pentru reîntregirea Patriei şi stoparea primejdiei bolşevice care ameninţa Europa.

A mai inserat eseuri şi versuri în volumele Un om al faptelor – Vasile Şoimaru. Biobibliografie şi Viața printre cărți: Lidia Kulikovski. Biobibliografie (ambele Chişinău, 2011).

Mai ales după 1989 Gheorghe Pârlea se dedică scrierii articolelor didactice, pamfletelor, poeziilor (inclusiv epigrame), prozei scurte (povestiri romantice cu personaje ale locului) atît în presa scrisă (Tribuna învățămîntului, Nomen Artis, ambele Bucureşti; Monitorul, Iaşi; Impactul cultural, Tîrgovişte; Ziarul nostru, Petrila; Glasul satului, Mirosloveşti, jud. Iaşi, la care este şi redactor coordonator; Literatura şi arta, BiblioPolis, Natura, Timpul, toate din Chişinău; Român în lume, Madrid), cît şi în cea din rețeaua internetului (Orizontul; Basarabia literară; Visul; Ecoul; O carte pe zi; Armonii culturale; Universul românesc; Confluențe româneşti; Confluențe literare; Agero; Art-Emis ş.a.).

Pentru a demonstra măiestria artistică a mirosloveşteanului nostru am ales poezia Bobul meu de jar (în loc de crez poetic): „Din jarul unui astru neştiut / Se-ntîmplă să coboare o scînteie / În boţul cel rotund de lut / Ce prinde viaţă-n pîntec de femeie. // Mocnind în spuza de cenuşă, / Tîrziu simţii şi eu un bob de jar / Ce îmi gravă în inimă o uşă / Prin care să-mi devină felinar. // De-atunci aleg grăbit cuvinte, / Doar scoici din ochiul meu de mare; / Eu nu rîvnesc la cerbi cu stea în frunte, / Ci doar adăst să mîngîi căprioare.” Credem că în acest context este binevenită şi o epigramă – Cîrcotaşilor mei: „Celor ce vor să mă sece / Eu atîta doar le spun: / Apa vine, apa trece, / Epigramele-mi... rămîn.”

Cu satisfacție menționăm că Gh. Pârlea este laureat pentru publicistică al săptămînalului Literatura şi arta – publicație a scriitorilor din R. Moldova – în anii 2010, 2011 şi 2012. Iar la cea de-a 10-a aniversare a revistei de biblioteconomie şi ştiințe ale informării BiblioPolis – marcată în aprilie 2012 – i s-a oferit Trofeul Mărul contribuției, cu certificatul de rigoare nr. 21.

În prezent, Gheorghe Pârlea e la curent cu tot ce se petrece în viaţa politică, dar, mai ales, în cea culturală a fostului ţinut dintre Prut şi Nistru al străvechii Moldove. Mai mult decît atît: în biblioteca personală a adunat un număr considerabil de tipărituri – cărţi, albume, ziare, reviste etc. – cu referire la acest meleag drag inimii lui. Aceasta, pe lîngă „Secţia basarabeană” a Bibliotecii comunale din Mirosloveşti, iniţiată şi ctitorită împreună cu V. Şoimaru, profesorul universitar de la Chişinău fiind principalul furnizor de carte de autori din spaţiul pruto-nistrean.

Întrucît în acest an, în luna lui Brumar, harnicul nostru autor ajunge la frumoasa vîrstă de 65 de ani, venim în casa dumnealui cu cele mai luminoase gînduri, dorindu-i sănătate, bucurii, împliniri şi multe vise realizate. Viaţa noastră nu e întotdeauna aşa cum ne-o dorim; din păcate, unii ne mai supară sau ne plictisesc. Tocmai de aceea îi urăm domnului învăţător şi scriitor Gheorghe Pârlea să-şi păstreze mereu tonusul ridicat, să scrie mereu astfel încît să provoace buna dispoziţie şi să se bucure alături de noi, cititorii şi prietenii lui din apropiata-i Basarabie, care îi transmit tradiționala urare LA MULŢI ANI!

Valeriu RAŢĂ

64%20Gheorghe%20Parlea%20(Ia)%20(1).tif