Biblio Polis - Vol. 49 (2013) Nr. 3   
ARHIVA  
MANIFESTĂRI CULTURALE / КУЛЬТУРНЫЕ МЕРОПРИЯТИЯ / EVENTS
Larisa STAVER, Violeta MORARU,
Liceenii încearcă să pătrundă în al şaptelea simţ uman

Se știe că lectura este un element esențial în formarea profilului spiritual al omului. Totodată, cititul este un proces sau chiar un fenomen complex, adeseori cu efecte şi finalităţi surprinzătoare. Nu în zadar afirma Mircea Eliade că lectura este pentru omul modern un viciu sau o osîndă – chiar dacă ştia, neîndoilenic, şi spusa cronicarului că nu este mai plăcută zăbavă pentru om decît „cetitul cărţilor”… De cele mai multe ori citim ca să ne informăm pentru nu a rămîne în urma celor cunoscători, dar şi pentru a trece cu bine examenele la şcoală sau la facultate; mai citim şi din interes profesional, ca să facem faţă cerinţelor de carieră... Însă, credem noi, lectura trebuie să implice şi finalităţi mai nobile, mai firești pentru viaţa cotidiana, evident, ţinîndu-se cont de vîrsta celor puşi în situaţia de a se apropia cu sufletul şi cu mintea de carte.

Ne-a bucurat mult faptul că una din primele ore de limbă și literatura română, în noul an de studii, a avut loc în incinta Bibliotecii „Transilvania”, care a fost gazda unui eveniment literar deosebit: întîlnirea cu scriitorul Nicolae Rusu și discuţia romanului său Al saptelea simţ, la care au participat elevi şi profesori de la două licee din sectorul Ciocana al capitalei: „Petru Zadnipru” şi „Gaudeamus”. Evenimentul face parte din programul Chișinăul citește o carte, care, ajuns deja la cea de-a zecea ediţie, a fost și rămîne un proiect de succes al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Manifestarea a fost ca o şedinţă a cenaclului „Traian Brad”, moderat de cîţiva ani deja de către ziaristul Vlad Pohilă, în semn de omagiu al „Transilvaniei” de la Chişinău pentru bibliologul clujean, ctitor al primei biblioteci româneşti din capitala basarabeană.

În debutul evenimentului, Vlad Pohilă a făcut o incursiune în istoria literaturii basarabene și o scurtă prezentare a activității prozatorului Nicolae Rusu, menționînd valoarea artistică, impactul educativ și stilul individual al scriitorului. Astfel, Vl. Pohilă a trecut în revistă cele mai reprezentative etape şi linii în proza basarabeană postbelică, menţionînd că pentru scriitorul Nicolae Rusu ar fi potrivit calificativul de „intergeneraţionist”, dat fiind că, prin lucrările sale, şi-a asigurat un loc distinct printre naratorii noştri din diferite generaţii, din anii ’70 ai secolului XX – încoace. Conform aprecierilor date de importanţi critici literari, unele scrieri de N. Rusu te duc cu gîndul la prozatori de seamă din România, Rusia sau din Europa de Vest. Bunăoară, pot fi sesizate unele similitudini între proza lui N. Rusu şi cea a francezului Albert Camus, şi nu numai pentru că şi în romanul camusian Ciuma („La Peste”), şi în Şoboloniada autorului nostru apar pe post de „personaje”… şobolanii! De la debutul său, cu culegerea de nuvele Pînzele babei (1978, prefaţă de Vladimir Beşleagă) şi pînă la cea mai recentă carte a sa, Geniosfera (colecţia Opera omnia. Proză scurtă contemporană a Editurii „TipoMoldova”, 2013), N. Rusu a editat mai multe volume de proză scurtă şi romane, unele cu titluri semnificative: Totul se repetă (1988), Avem de trăit şi mîine (1992), Treacă alţii puntea (2000), Robul de ieri (2006). S-a bucurat de un succes deosebit printre adolescenţi şi tineri primul său roman, Lia (1983); a provocat numeroase recenzii, discuţii, comentarii în contradictoriu altă pînză epică a lui N. Rusu: Şobolaniada (1998, cu o ediţie revăzută şi adăugită, numită naufragiul, 2005). Are cîteva cărţi foarte bine primite de micii cititori (Alunel, 1980); Unde creşte ploaia (1990); Să fim priveghetori (2000), Facă-se voia noastră (teatru pentru copii și adolescenți, 2009), Coada iepuraşului (2010), Fraţi de stele (2011), o dramatizare a poemului eminescian Luceafărul (2007) ş.a.

Este cunoscut şi apreciat şi ca autor de lucrări umoristice (Hai la mere, 2009); numeroase scrieri pentru ciclul săptămînal de emisiuni umoristice de la Radioul Naţional), filozofice (cartea de parabole Oraţie de ursitoare, 2004), istorice (piesa despre destinul tragic, în Rusia, al fiicei lui Ştefan cel Mare, Elena Moldovei, zisă şi „Voloşanca”), de critică literară (Ieşirea din clişeu: eseuri, cronici şi impresii de lectură; Bucureşti, Ed. „Niculescu”, 2012).

Traduse în mai multe limbi din spaţiul ex-sovietic (rusă, ucraineană, letonă, ucraineană, armeană…), dar şi în cehă, franceză, germană, mongolă, turcă etc., creaţiile lui N. Rusu au atras atenţia şi a publicului cititor, şi a criticii de specialitate. Poate cea mai adecvată, mai precisă, mai dreaptă apreciere a creaţiei literare a lui N. Rusu a dat-o eruditul critic literar Theodor Codreanu, care notează: „Nicolae Rusu este un prozator extrem de viu, cu un stil alert şi captivant, tocmai fiindcă nu e prizonierul unui sentimentalism al locurilor, nici al unor artificii tehnice care se substituie vechii calofilii sub masca procedeelor postmoderniste […]. Personajele sale se mişcă natural, fiind opera propriilor slăbiciuni omeneşti, dar şi a unui fundal istoric de o viclenie îndelung exersată. De la această limită ne putem îngădui să surprindem „scoaterea din ascundere” a adevărului mutilator de adevăr, adevărul unui popor care nu reuşeşte să-ţi regăsească propria fiinţă, rămasă la discreţia fostului centru imperial.”

După această captivantă prelegere, prezentată de Vl. Pohilă, elevii l-au ascultat cu mult interes pe scriitorul-protagonist al manifestării. Sinceritatea, grija pentru cuvîntul spus, mărturisirile autorului dincolo de text au generat un dialog viu, interesant, interacționînd cu opinii și interpretări ale liceenilor. Iată cîteva din ele:

Andreea Moraru: „Am citit cu atenţie şi cu plăcere romanul Al șaptelea simț. Este o carte de reabilitare a memoriei. Apreciez subiectul incitant și faptul că te îndeamnă să meditezi la modul serios asupra vieții, asupra valorilor umane și destinului poporului nostru.”

Tamara Pojar: „Romanul oferă o lectură captivantă. E o carte despre care se poate spune că are suflet. Autorul ei a povestit despre drama basarabenilor care sunt nevoiți să-și caute fericirea departe de țară. Eroii lui Nicolae Rusu caută esența vieții. Prin ei, scriitorul susține ideea că destinul omului depinde de faptele sale și de trăsăturile sale morale.”

Ana Hristian: „Romanul evocă scene din viața plaiului nostru natal din ultimele două decenii, abordează probleme sociale, surprinde pulsul vremilor. Am avut revelația unei lecturi memorabile. Cu certitudine, romanul lui Nicolae Rusu este o lectură terapeutică, iar asemenea întîlniri de suflet promovează cititul, creează atitudini, formează convingeri.”

Un comentariu amplu şi consistent despre noua pînză epică a lui N. Rusu a făcut dna Diana Mămăligă, profesoară de limba şi literatura română, de la Liceul „Gaudeamus”. Dînsa a pus autorului şi cîteva întrebări, cu scopul de a limpezi mai mult unele mesaje, pe alocuri încifrate, ale acestui roman şi ale altor scrieri de Nicolae Rusu. Au adresat întrebări şi liceenii, beneficiind de răspunsuri exhaustive. Iar în final, scriitorul le-a citit o parabolă, care a fost şi un original test la literatura română, un test pe care majoritatea absolută a elevilor de la cele două licee l-au trecut onorabil.

Dna Parascovia Onciu, directoarea Filialei „Transilvania”, a mulţumit scriitorului Nicolae Rusu, moderatorului Vlad Pohilă, profesoarelor şi liceenilor, apreciind participarea tuturor ca una reuşită, utilă şi captivantă. Avea perfectă dreptatea scriitoarea Veronica Boldişor cînd afirma, într-o recenzie publicată în revista BiblioPolis, nr. 2 (48) din 2013: „Includerea romanului Al şaptelea simţ [de N. Rusu] în proiectul Chişinăul citeşte o carte va prilejui, cu siguranţă, cititorilor, clipe de adevărată satisfacţie estetică, de cunoaştere a unor aspecte inedite ale realităţilor în care convieţuim şi sporirea interesului pentru lectură, un moment foarte necesar în epoca «fierbinte» a internetului”.

Larisa STAVER,

şef oficiu, Filiala „Transilvania”;

Violeta MORARU,

profesoară de limba și literatura română,

Liceul Teoretic „Petru Zadnipru”, Chișinău

57%20Intilnire%20cu%20N.tif
58%20Intilnire%20cu%20N.tif