Biblio Polis - Vol. 49 (2013) Nr. 3   
ARHIVA  
MANIFESTĂRI CULTURALE / КУЛЬТУРНЫЕ МЕРОПРИЯТИЯ / EVENTS
Victor BRUMARU
Cartea care-şi propune valoare anume astfel

Zilele acestea Biblioteca „O. Ghibu” a găzduit lansarea unui volum de exegeze literare completate de o bibliografie, intitulat Pavel Balmuş sau Forţa inepuizabilă a unui intelectual (Ed. „Grafema Libris”, Chişinău, 2013), concepţie şi elaborare Vitalie Răileanu, iar alcătuirea bibliografiei i-a revenit Margaretei Cebotari.

Aşadar, apariţia şi lansarea acestui volum le-a propus celor prezenţi în Sala Nuciferă a bibliotecii (peste 60 de participanţi: academicieni, doctori în filologie, cercetători şi istorici literari, scriitori, colegi ş.a.) o pauză pentru o respiraţie intelectuală, o carte care pare, din mai multe puncte de vedere, surprinzătoare. Zicem pare, dar şi este, din cel puţin două motive. Pentru cine îl cunoaşte pe istoricul literar Pavel Balmuş, acest volum exprimă într-o măsură mai elocventă decât orice tratat personalitatea lui Pavel Balmuş, în care, o ştim prea bine, rigoarea cercetării documentelor, a arhivelor şi a cărţilor unor scriitori, fie cronicari, fie clasici, fie contemporani, e dublată de rigoarea textului, iar construcţia cerebrală a demonstraţiei se edifică pe o cuprinzătoare participare afectivă. În treacăt fie zis, chiar şi prin titlu numai – exploziv, s-o recunoaştem –, cartea depăşeşte partea cunoscută a personalităţii celui vizat, căci plăcerea alcătuitorului şi antologatorului Vitalie Răileanu de a-l prezenta pe istoricul literar Pavel Balmuş e susţinută acum de o verticalitate a punctului de vedere şi de o atitudine lipsită de orice ambiguitate, a căror absenţă putea fi considerată până acum aproape un deficit de radicalitate, exprimată şi argumentată de: Mihai Cimpoi, Eugen Lungu, Vasile Malaneţchi, Alexandru Burlacu, Iurie Colesnic, Lidia Kulikovski, Mircea V. Ciobanu, Anatol Moraru ş.a. Pe de altă parte, doar pare surprinzătoare această carte, întrucât suntem obişnuiţi cu volume de exegeze literare, însă cuprinsul respectivei cărţi este deosebit, fapt pe care le-au confirmat conferenţiarii prezenți la lansare.

Lidia Kulikovski a menţionat: „Ca oricărui conducător, mi-a plăcut întotdeauna să am în preajmă oameni care se impun prin forţa ideilor, prin atitudine, prin argumentaţie. Pavel Balmuş este printre oamenii care prin personalitatea, atitudinea lor, se poziţionează ca oameni-cheie ai BM (includ, alături de protagonist, pe Vl. Pohilă, Vitalie Răileanu, Dumitru Crudu, Paulina Zavtoni, Ninela Caranfil, Vasile Șoimaru, Victoria Fonari, Alexandru-Horaţiu Frişcu…); printre oamenii cu abilităţi, convingeri şi valori ce le transmit BM, reuşind să-i ofere unicitate.

De mult merita cărturarul, eruditul, exegetul, lobbystul dreptăţii şi corectitudinii, nonconformistul şi, în primul rând, savantul Pavel Balmuş, un volum de referinţă, de apreciere şi recunoştinţă pentru activitatea sa care exprimă, cum zice Vitalie Răileanu în adevăratul Cuvânt-înainte, esenţa însăşi şi imaginea cercetătorului şi istoricului literar Pavel Balmuş.

Iată că ideea lui Vitalie Răileanu, susţinută de Departamentul studii şi сercetări al BM, a prins contururi clare şi s-a materializat într-un volum care vă invită să intraţi în lumea lui Pavel Balmuş.”

Academicianul Andrei Eşanu a precizat, că apariţia unui astfel de volum de exegeze şi, în general, proiectul conceput de cercetătorul şi criticul literar Vitalie Răileanu, este unul de pionierat în acest spaţiu cultural, fiind un volum de referinţă, dar şi „o carte de informare pentru noi, profesorii universitari şi colaboratorii Academiei de Ştiinţe. Pavel Balmuş a scris mult şi bine despre istoria culturii şi despre remarcabile personalităţi româneşti. Aici, în cuprinsul dat, sunt adunate cele mai importante referinţe ale istoricului literar Pavel Balmuş, dar impresionează şi relatările savanţilor, scriitorilor, filologilor, istoricilor despre Pavel Balmuş.”

Impresionant a fost discursul scriitorului Vladimir Beşleagă, care a conturat destul de original impresiile sale despre carte, punctând: „Pavel Balmuş, în anii cei mai fierbinţi ai Mişcării de Renaştere şi Eliberare Naţională, era unul din creierele acesteia, contribuind, prin discursurile, prelegerile sale despre istoria adevărată a neamului nostru românesc, la trezirea şi luminarea conştiinţelor miilor şi zecilor de mii de moldoveni / români adunaţi la celebrul Teatru de Vară din Chişinău. Împreună cu Pavel Balmuş, dar şi cu alţi colegi de la Muzeul de Literatură „Dimitrie Cantemir”, în anul 1988, am desfăşurat, în condiţii dificile încă, o memorabilă omagiere a geniului Basarabiei, aşa cum prefer să-l numesc pe Bogdan Petriceicu Hasdeu, la cei 150 de ani de la naştere, aici, la Chişinău, dar şi în capitala fostului imperiu, moment despre care aş avea atâtea de evocat, dar rămâne pe altă dată...”

Şi mai probant a fost în discursul său criticul literar, poetul, prozatorul şi publicistul Ion Ciocanu: „Îl cunosc de foarte mult timp pe savantul Pavel Balmuş şi cam tot atâta timp aştept cea mai importantă operă a sa – teza de doctor habilitat! Ei, dar în fine, astăzi asistăm la un eveniment pe care l-a conceput colegul meu, mai tânăr, Vitalie Răileanu, prin alcătuirea şi elaborarea acestui volum intitulat destul de surprinzător, aşa cum îl vedeţi.

Eu aş remarca faptul că Pavel Balmuş şi-a scris şi îşi scrie cărţile sale în singurătate, fiindcă are punctul său de vedere şi-l consideră incontestabil. Numai un Pavel Balmuş se poate pune în poară cu Nicolae Manolescu, Mihai Cimpoi, Virgil Cândea sau alţii, deoarece este cercetătorul care a luptat şi luptă pentru adevărul istoric şi literar. A făcut lumină şi în Literatura veche românească, şi în Literatura marilor clasici, dar şi în cea contemporană. Iată de ce consider binevenită această carte de exegeze literare, care completează fericit seria începută cu volumul despre Nicolae Esinencu. Succes!”

Probabil, prin astfel de constatări, cititorul regăseşte în lecturile căutate ceea ce, de obicei, viaţa nu-i oferă.

Istoricul literar Vasile Malaneţchi a găsit de cuviinţă să valorifice intenţiile cercetătorului literar, dar şi ale autorului acestui proiect, Vitalie Răileanu, care, în viziunea profesorului universitar, de când a inaugurat Laboratorul de cercetări literare şi bibliografieOnisifor Ghibu” a reuşit să dea la tipar deja cinci volume, respectivul, lansat astăzi atât de academic, este unul deosebit, deoarece: „Ceea ce ţinem neapărat să accentuăm, aici, este perseverenţa cu care munceşte Pavel Balmuş pe tărâmul istoriografiei literare româneşti. Timp de o jumătate de secol, cercetătorul a întreprins călătorii de studii în diverse oraşe din fosta Rusie ţaristă, transformată ulterior în URSS, în sălile de lectură ale arhivelor şi bibliotecilor puţin sau deloc frecventate de colegii săi, urmărind să aprofundeze studiul unor probleme importante ale moştenirii cultural-artistice nelămurite până la capăt sau care au rămas în afara interesului generaţiilor precedente de cercetători. Materialul acumulat este vast şi necesită eforturi susţinute, şantierele de lucru deschise sunt mai multe şi cer o muncă dedicată, în cunoştinţă de cauză, nu alunecare pe suprafaţă. Cercetătorul e unul cu metodă, care stăpâneşte, aidoma unui adevărat artizan, instrumentele de lucru şi este obişnuit să avanseze încet, cu acribie, spre miezul fenomenelor investigate, pentru a le depista esenţa şi a le dezvălui lamura. Este un perfecţionist care nu-şi poate permite să încredinţeze tiparului însăilări fragile, cu afirmaţii hazardate sau concluzii eronate ce nu rezultă din context”, a precizat cercetătorul literar Vasile Malaneţchi.

Fără îndoială, ca un prim principiu al lecturii, conform opiniei unor teoreticieni francezi, (printre care Emile Faguet), astăzi face bine să citim încet, fără grabă, pe îndelete. Arta lecturilor se mulează pe diversitatea şi complexitatea textelor. Când se fac lecturi din astfel de volume de ştiinţă, de istorie literară, de idei, se adoptă cheia potrivită cu înţelegerea demonstraţiilor, subtilităţilor sau chiar şi a contradicţiilor.

Pe aceste argumente şi-a axat opiniile sale prozatorul şi cercetătorul literar Anatol Moraru, care a mai adăugat: „O muncă enormă înfăptuieşte criticul literar Vitalie Răileanu, antologând şi punând în cuprinsul volumelor de exegeze literare, găsind cifrul corespunzător lui Nicolae Esinencu, Anatol Ciocanu, Ioan Mânăscurtă, Petru Cărare, şi iată astăzi a venit cu această importantă carte, Pavel Balmuş sau Forţa inepuizabilă a unui intelectual, care, în fond, vorbeşte că: «Pavel Balmuş nu este un scriitor de podium. El are figura omului preocupat de însemnele şi valorile unor lumi intrate în istorie, de civilizaţia operelor din alte epoci.» Pavel Balmuş nu are un condei sprinten, însă cărţile şi studiile sale se reţin prin substanţialitatea şi acurateţea construcţiei. Trebuie remarcată neapărat şi calitatea sa de îngrijitor de ediţii.

Volumul Plagiatul la români, apărut la Editura ARC, e, neîndoielnic, una din cărţile de referinţă. Din textul de pe ultima copertă, semnat de Dorin Tudoran, aflăm amănunte despre biografia acestui proiect. Astfel, în perioada dăinuirii sale la Chişinău (1993-2000), în calitatea de director al biroului Fundaţiei IFES, Dorin Tudoran a purtat mai multe discuţii amicale cu Eugen Lungu şi Gheorghe Chiriţă. În cadrul unei asemenea întruniri le-a şi sugerat prietenilor ideea «realizării unei triste antologii – Plagiatul la români». Ulterior, Dorin Tudoran şi-a exprimat satisfacţia că eforturile acestei redutabile echipe – Dan C. Mihăilescu, Eugen Lungu, Gheorghe Chiriţă şi Pavel Balmuş, s-au încununat de succes: «M-am bucurat foarte mult să văd că, în sfârşit, această lucrare trist-amuzantă a intrat pe mâini dintre cele mai pricepute.» Fie şi numai pentru atât, atracţia lecturii se justifică.”

Tânăra şi prolifica cercetătoare literară Maria Pilchin a intervenit prompt, anunţând că: „Foarte puţini scriitori, oameni de ştiinţă, doctoranzi, masteranzi, studenţi ştiu că istoricul literar Pavel Balmuş adesea este invitat în Ţară, la diferite congrese, simpozioane, emisiuni televizate, fiind în dialog sau polemizând cu Nicolae Manolescu, cu Dan C. Mihăilescu. Astfel, este recunoscut / considerat un adevărat expert al unei perioade aparte din Istoria culturii şi literaturii române. Tot ce face, tot ce scrie eruditul Pavel Balmuş este o transparenţă. Dar vreau să-i adresez un reproş dlui P. Balmuş: «Când o să scrie şi pentru generaţia mea?» Căci noi aşteptăm altceva, dorim noi referinţe critice despre B.P. Hasdeu, Iulia Hasdeu, să le înţeleagă şi copiii mei, apoi nepoţii noştri! Apreciez acest volum, conceput şi elaborat foarte reuşit de profesorul meu universitar Vitalie Răileanu, şi vă asigur că va deveni o sursă sigură pentru confirmarea studiului Hâjdău-Hasdeu, dar şi o informaţie critico-literară pentru viitoarele teze de licenţă sau masterat.”

Şi dacă scopul unei cărţi este să te facă să gândeşti (nu doar în viziunea lui Honoré de Balzac), Vitalie Răileanu s-a referit în câteva cuvinte la conceptul şi scopul cărţii lansate în Sala Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”: „Aceste note urmăresc drept scop de a releva faptul că lucrarea finită nu seamănă decât în linii mari cu cea proiectată. Fondul acestui cuprins este motivat de interese care stăruie de ceva timp în mintea alcătuitorului, în tendinţa a tot spre «mai bine». Colegele mele din Laboratorul de cercetări literare şi bibliografie Onisifor Ghibu – Ludmila Marişceac, Diana Şontea, Corina Stavila, Cristina Tatarin, Anişoara Leşan şi Tatiana Musteaţă – au muncit mult şi cu deosebită responsabilitate la (re)culegerea textelor din monografii, studii, reviste sau alte publicaţii, iar dna Margareta Cebotari, bibliotecar principal al acestui edificiu cultural, s-a consacrat capitolului Bibliografie – Pavel Balmuş, ce alcătuieşte, în fond, prioritatea acestei cărţi.

Am conceput / alcătuit o lucrare doctă, la nivelul şi în stilul ştiinţific riguros care permite enunţuri cu pretenţia de adevăr verificat, experimente prealabile şi demonstraţii logice impecabile. Coordonatorul acestui volum, conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, confirmă, prin argumente probante, intenţiile noastre.

Titlul Pavel Balmuş sau Forţa inepuizabilă a unui intelectual exprimă cutezanţa alcătuitorului de a aborda miezul, esenţa însăşi a destinului intelectualului, imaginea de azi a cercetătorului şi istoricului literar Pavel Balmuş. Or, ziua de azi este plină cu ziua de ieri şi orientată spre cea de mâine. Tratarea ştiinţifică riguroasă, documentată a unui asemenea conţinut / cuprins nu este posibilă decât pe temeiul unor date de natură analitică. Satisfacţia noastră rezidă în speranţa că volumul de faţă va cataliza un schimb de vederi, iar studiile, cronicile, referinţele şi bibliografia, exprimate / expuse aici, vor trece prin filtrul conştiinţei cititorului cult.”

În final şi-au expus opiniile şi Victoria Fonari, doctor în filologie, Valeriu Nazar, directorul Muzeului Literaturii române „Mihail Kogălniceanu”, istoricul Ion Negrei, scriitorul Victor Prohin ş.a.

Emoţionat, dar foarte fericit de acest eveniment, istoricul literar Pavel Balmuş le-a mulţumit tuturor pentru participare, iar lui Vitalie Răileanu, în particular, pentru faptul că a elaborat acest volum de exegeze literare în care totul porneşte sau ar trebui să pornească de la lectură.

Doar astfel vom găsi / percepe elementele specificului cititului, încadrându-ne într-un ritm care să se sincronizeze cu fluxul informaţional actual, altfel apare riscul unei pierderi irecuperabile de natură spirituală, de rămânere într-o zonă a inculturii, incompetenţei şi ignoranţei.

Victor BRUMARU

55%201116111_444897348958577_38786502_o.tif