Biblio Polis - Vol. 49 (2013) Nr. 3   
ARHIVA  
STUDII ŞI CERCETĂRI / ИССЛЕДОВАНИЯ / STUDIES AND RESEARCH
Natalia GOIAN, Olga TULBURE
Softuri de bibliotecă utilizate în bibliotecile din Republica Moldova

Abstract

The paper presents library software used in different types of libraries in order to organize and processing the collection.

It was conducted a case study to highlight the advantages and disadvantages of using different software.

Keywords: software, the transformation in libraries, collections, information technology, information organization, information processing.

* * *

Bibliotecile, la etapa actuală, necesită mai mult ca oricând utilizarea tehnologilor informaţionale, instrumente de informare şi documentare, care să faciliteze captarea, stocarea, partajarea, prelucrarea, diseminarea cunoştinţelor cât mai rapid şi mai accesibil, pentru a satisface necesităţile informaţionale ale utilizatorilor.

Evoluţia tehnologiilor informaţionale a condus la un nou mod de abordare a problematicii biblioteconomiei. Trecerea de la biblioteca tradiţională la biblioteca modernă, automatizată este o necesitate pe care bibliotecile au demonstrat-o, adoptând acest mod de a funcţiona. Tehnologiile informaţionale, menite să contribuie la o mai bună organizare şi prelucrare a colecţiei unei biblioteci, au ca obiectiv creşterea calităţii şi cantităţii informaţiei pusă la dispoziţia utilizatorilor într-un timp cât mai scurt, dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de informare oferite de către bibliotecă, creşterea numărului de utilizatori, creşterea eficienţei activităţilor de bibliotecă, realizarea unei baze de date bibliografice proprii cu posibilitatea conectării la o reţea naţională sau internaţională, integrarea bibliotecii în dinamica circuitului mondial al informaţiei. Putem considera că apariţia noilor tehnologii informaţionale în biblioteci este mai vădită decât în celelalte instituţii ale tiparului.

Importanţa utilizării tehnologiilor informaţionale în bibliotecă este susţinută de mai mulţi specialişti performanţi în domeniu. Astfel, după cum afirmă D. Banciu, „s-a simţit necesitatea stringentă a unui nou mijloc de comunicare în domeniul ştiinţei şi tehnicii, ca şi în alte domenii ale vieţii sociale: activitatea de informare şi documentare. Această activitate are două misiuni: 1) să ordoneze literatura ştiinţifică şi să semnaleze «tot ce se publică» într-un anumit domeniu; 2) să creeze şi să întreţină «memoriile artificiale» în care să înmagazineze descrieri ale documentelor publicate, de o manieră care să permită regăsirea retrospectivă rapidă a informaţiilor publicate într-o anumită perioadă de timp cu privire la o problemă ştiinţifică, tehnică sau de altă natură.”

Alvin Kernan, profesor emerit de literatură la Princeton University, autor al mai multor cărţi despre cultura modernă, vede viitorul bibliotecii astfel: „O bază de date în care informaţia ocupă un spaţiu foarte restrâns, sunt excelent indexate şi accesibile la comanda oricărei persoane conectate la reţea şi anume oricând şi oriunde s-ar afla ea. Iar pentru un viitor mai îndepărtat se întrevede o lume în care ştiinţa localizată în cărţi şi articole dispare, făcând loc unei interacţiuni generale, un gen de hipertext, în care informaţiile se află într-o transformare continuă.”

Deşi cataloagele sistematice, generale şi unilaterale din structurile biblioteconomice funcţionau în condiţii satisfăcătoare ca „memorii artificiale”, în realitatea exploziei informaţionale era nevoie de un sistem de clasificare-regăsire a informaţiilor mult mai flexibil, capabil să selecteze informaţiile specifice după mai multe criterii. Soluţia aveau să o aducă mijloacele de prelucrare automată a datelor...

Astăzi, putem constata că în domeniul infodocumentar din ţară se produc schimbări profunde, s-au desfăşurat cercetări de amploare prin intermediul unor sondaje, chestionare, interviuri etc., al căror scop este de a cunoaşte atitudinea utilizatorilor vizavi de disponibilităţile bibliotecilor; de resursele oferite. Rezultatele ne permit să afirmăm, că schimbările ce se produc în societate influenţează benefic întreg Sistemul Naţional de biblioteci din Republica Moldova.

Introducerea mijloacelor moderne de organizare şi prelucrare a colecţiilor în bibliotecile din R. Moldova şi modul de recepţionare a acestora de către utilizatorii bibliotecii au constituit premisele acestui studiu.

Utilizatorul, astăzi, solicită o organizare a tezaurului informaţional: nişte criterii sau repere sigure, care i-ar permite identificarea informaţiei necesare şi pertinente în minimum de timp şi într-o formă utilizabilă. Şi acest lucru este susţinut de specialiştii în domeniu. Ala Panici afirmă că „întru rezolvarea efectivă a sarcinilor proiectate întru atingerea scopurilor şi obiectivelor funcţionale, succesul este asigurat atunci când strategia generală şi asigurarea lingvistică în prelucrarea documentelor este urmată şi realizată”.

Procesul computerizării a condiţionat schimbarea radicală a domeniilor tradiţionale de prelucrare a documentelor. În condiţiile actuale aceste activităţi pot fi definite printr-un termen mult mai adecvat: organizarea informaţiei, graţie căreia a devenit posibilă democratizarea bibliotecilor. Existenţa sistemelor informaţionale a asigurat accesul utilizatorilor cu un grad divers de pregătire profesională, cu necesităţi şi interese individuale, la tezaurul bibliotecilor.

Prelucrarea documentelor în regim automatizat dictează respectarea normelor internaţionale în domeniu. În acest context, este necesară îndeplinirea restricţiilor comune pentru bibliotecile responsabile de crearea bazelor de date, a informaţiilor stocate în sistemul propriu. Pentru realizarea acestor necesităţi bibliotecile au nevoie de diferite resurse, cum ar fi: resurse hard, resurse soft, echipament, resurse umane, resurse financiare, resurse umane etc. Resursele soft sunt foarte importante şi sunt dedicate pentru a efectua operaţiunile importante ale procesului de prelucrare a informaţiei, prezentând un sistem de operare, este un ansamblu de programe care are drept sarcină organizarea activităţii calculatorului, asigurând partajarea şi exploatarea resurselor şi informaţiilor. El joacă rolul de intermediar între maşină şi utilizator. Programul dedicat de bibliotecă este sistemul de gestiune de bibliotecă, un program informatic conceput şi pentru gestionarea datelor utilizate de o bibliotecă. Calitatea produselor software este reglementată de numeroase standarde şi convenţii, dintre cele mai cunoscute sunt: ISO 9126, ISO 14598 şi ISO 25000.

Bibliotecile din Republica Moldova au experienţa utilizării diferitor softuri de bibliotecă: MARC, TINLIB, IRBIS, TINREAD, SIGA.

În ajutorul depistării unor probleme şi lacune ce sunt întâlnite în procesul de prelucrare şi regăsire a informaţiei, a fost întreprins un studiu de caz în baza câtorva biblioteci de diferite tipuri din R. Moldova. Dintre acestea fac parte: Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice din Moldova, ce utilizează softul TINLIB versiunea TinWin 410; Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a Universităţii Agrare de Stat din Moldova cu softul TINLIB, versiunea 380; Biblioteca Ştiinţifică Medicală a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” – Q-Series; Biblioteca Republicană Tehnico-Ştiinţifică – IRBIS;
Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” cu softul SIGA; Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, care utilizează softul Tinread.

Ne-am propus următoarele obiective:

– stabilirea gradului de corespundere a necesităţilor bibliotecarilor privind softul de bibliotecă – deoarece este necesară identificarea satisfacţiei sau a nemulţumirilor cu care se confruntă bibliotecarii;

– depistarea problemelor care sunt întâlnite în procesul de lucru cu softul – caracteristici şi aspecte ale sistemului ce necesită a fi modificate;

– identificarea punctelor forte şi a punctelor slabe ale softului bibliotecii – opinia bibliotecarilor specialişti în prelucrarea documentelor privind avantajele şi dezavantajele softului.

În scopul atingerii obiectivelor propuse a fost elaborat un chestionar, care a inclus mai multe întrebări, răspunsurile la care ar fi utile în stabilirea impactului utilizării diferitor softuri de bibliotecă asupra prelucrării şi regăsirii informaţiei. Au fost analizate răspunsurile respondenţilor pentru fiecare bibliotecă în parte. În continuare sunt prezentate rezultatele grafice privind aprecierea caracteristicilor şi aspectelor fiecărui soft, la fel, şi avantajele, dezavantajele fiecărui soft în parte.

Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice din Moldova utilizează softul TINLIB din anul 1996. Mai târziu, în 2001, biblioteca a adoptat o altă versiune, mai perfectă, versiunea 410. TINLIB este un program de bibliotecă care prezintă o soluţie sigură şi performantă ce ar permite informatizarea completă a bibliotecii. Pentru a face o caracteristică a softului TINLIB în prelucrarea informaţiei în BŞ ASEM am încercat să prezentăm rezultatele obţinute de la respondenţi şi în formă grafică.

La întrebarea Cum ar aprecia caracteristicile şi aspectele softulului TINLIB? am obţinut răspunsuri care pot fi urmărite în figura 1.

Analizând răspunsurile, putem observa că cel mai satisfăcător aspect al softului utilizat în cadrul BŞ ASEM are în vedere compatibilitatea, disponibilitatea şi accesibilitatea. Aspectul ce reprezintă gradul de satisfacţie al bibliotecarilor în ceea ce priveşte procesarea de date; concordanţa cu standardele în vigoare şi logica câmpurilor a fost evaluată de către respondenţi cu calificativ „satisfăcător” şi „bun”, ceea ce denotă faptul că aceste aspecte satisfac la un nivel acceptabil necesităţile bibliotecarilor.

Au fost specificate câteva avantaje de ordin general privind softul. Printre acestea pot fi menţionate: este instrumentul principal pentru crearea catalogului electronic, are multe puncte de acces, este uşor de accesat şi simplu în utilizare. Toate câmpurile pentru înregistrare sunt pe o singură pagină, permite efectuarea căutărilor după diferite criterii.

În rândul dezavantajelor au fost menţionate următoarele: nu permite exportul articolelor după ani; în vedetele de subiect nu se pot face corectări; necesitatea de a cunoaşte o mulţime de taste pentru a lucra (nu poate fi utilizat mouse-ul); nu permite descrierea documentelor cu caractere chirilice etc.

Conform caracteristicilor, cele mai mari dezavantaje ale softului reprezintă faptul că sistemul TINLIB nu mai are dezvoltare pe plan mondial şi nu răspunde cerinţelor actuale ale sistemelor informaţionale, or, aceasta împiedică integrarea bibliotecii în proiectele naţionale şi internaţionale.

Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă utilizează softul TINLIB din anul 1999. La aceeaşi întrebare, privind caracteristicile şi aspectele softului utilizat, au fost obţinute următoarele date: cel mai satisfăcător aspect al softului utilizat în cadrul BRŞA reprezintă modalitatea de căutare. Caracteristica ce ţine de accesibilitate a fost evaluată de către şapte respondenţi cu calificativul „satisfăcător”, alţii precizând că este „bună”, ceea ce denotă faptul că accesibilitatea este una dintre caracteristicile forte ale softului, ca şi uşurinţa în utilizarea lui.

Au fost specificate câteva avantaje de ordin general privind softul. Printre acestea pot fi menţionate: asigurarea accesului la informaţie în regim automatizat, interfaţa în limba română, interfaţa de căutare combină criteriile de căutare selectate utilizând operatori logici. Un alt avantaj ar fi că sistemul este elaborat pe principiul modulelor (de la achiziţie până la deservirea utilizatorilor), transferul de la un modul la altul se efectuează uşor şi nu presupune revenirea la meniul principal. Câţiva respondenţi au specificat că softul nu are avantaje.

Concomitent, în lista dezavantajelor au fost menţionate: greutatea utilizării semnelor diacritice, nu poate fi elaborată înregistrarea bibliografică în limba originalului; nu este un software bazat pe web, nu asigură accesul catalogului electronic de la distanţă, nu are o interfaţă prietenoasă. Printre acestea se mai numără şi nefuncţionalitatea tuturor modulelor, nu poate fi accesat la distanţă (doar în spaţiile bibliotecii), nu permite catalogarea resurselor electronice în corespundere cu standardele în vigoare, OPAC-ul nu poate fi expus pe internet, este imposibilă plasarea pe pagina web.

În cadrul Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” din anul 2000 se utilizează softul Q-Series. Analiza datelor obţinute poate fi desfăşurată în felul următor: un calificativ bun a fost oferit aspectului ce ţine de concordanţă cu standardele în vigoare, pozitiv au fost apreciate şi caracteristicile softului ce ţin de compatibilitate şi disponibilitate. Cu calificativul „satisfăcător” şi „bun” au fost consemnate caracteristicile: corectitudine, securitatea de date, procesarea de date, logica câmpurilor, interfaţa, uşurinţa în utilizare, modalitatea de căutare, accesibilitatea. Totodată, părerea referitor la viteza de funcţionare a softului s-a dispersat: unii bibliotecari au menţionat ca fiind „slabă”, alţi respondenţi au notat cu calificativele „satisfăcător” şi „bună”, ceea ce denotă faptul că viteza de funcţionare este una dintre caracteristicile mai puţin apreciate ale softului.

Au fost specificate şi alte câteva avantaje privind softul, dintre care vom menţiona: automatizarea proceselor de bibliotecă, căutările rapide şi relevante, elaborarea rapoartelor în regim electronic, efectuarea căutărilor după mai multe criterii, accesarea bazei de date la distanţă, facilitarea căutării informaţiei, interfaţa agreabilă şi câmpurile clar definite, imprimarea fişelor de carte şi a fişelor de catalog. Softul Q-Series este mai aproape de TinRead, deoarece se lucrează deodată în taguri (câmpuri codificate) în opţiunea MARC-Easy MARC (partea textuală). E mai voluminos procesul de lucru, dar căutările pot fi efectuate mult mai avansat.

În rândul dezavantajelor a fost menţionat faptul că modulul Rapoarte nu poate funcţiona normal şi a avut nevoie de un program adiacent, suplimentar, mai puţin aplicativ. Un alt dezavantaj ar fi că pe monitor nu apare fişa documentului catalogat. Ar fi bine ca în timpul elaborării descrierii bibliografice, odată cu introducerea informaţiei în câmpurile respective, într-un colţişor să se vadă şi fişa, cum o să arate informaţia introdusă pe fişă, de exemplu, cum este în cazul softului de bibliotecă IRBIS. Aceasta este o opţiune foarte bună pentru catalogatori, deoarece, introducând un câmp, poţi vedea cum arată pe fişă şi poţi observa greşeala înainte ca înregistrarea bibliografică să fie salvată. La Q-Series trebuie să completezi toate câmpurile şi tocmai după salvare poate fi verificată înregistrarea. Este mult mai complicat de corectat greşelile, ia mai mult timp. Un dezavantaj ar fi şi lucrul în reţea. Este o problemă, deoarece biblioteca este amplasată în mai multe clădiri şi apare necesitatea de a accesa Catalogul electronic din mai multe locuri. Există şi probleme de ordin tehnic, cum ar fi lipsa asistenţei tehnice din partea furnizorilor.

Biblioteca Republicană Tehnico-Ştiinţifică din 1991 până în 2003 a utilizat MARC-ul. În perioada anilor 1998-1999 a trecut prin etapa modernizării şi automatizării activităţii informaţional-bibliotecare, graţie grantului oferit de Fundaţia „Soros”. Din 2004 BRTŞ a utilizat IRBIS 32, iar la momentul actual, din 2011, utilizează IRBIS 64. Softul a fost cumpărat de la aceeaşi instituţie de la care a fost procurat şi MARC-ul – Biblioteca Publică tehnico-ştiinţifică de Stat a Rusiei (BPT-ŞSR). După cum menţionează persoanele responsabile, softul a fost procurat la un preţ convenabil şi s-a făcut conversia datelor din MARC direct în IRBIS.

În timpul convertirii datelor din MARC în IRBIS s-a continuat lucrul şi în MARC, deocamdată se mai păstrează datele prelucrate în MARC. Au fost întâlnite şi unele probleme. Unele câmpuri nu puteau fi văzute în IRBIS, deoarece nu a fost făcută corect înregistrarea în MARC.

Printre caracteristicile şi aspectele softului utilizat au fost evidenţiate următoarele: cele mai bune aspecte şi caracteristici ale softului sunt cele legate de interfaţă, corectitudine şi logica câmpurilor. O bună apreciere a fost acordată şi vitezei de funcţionare. După o analiză generală poate fi trasă concluzia că niciunul din aspectele softului nu poate fi apreciat cu calificativul „slab” sau „foarte slab”.

Printre avantajele softului pot fi menţionate: interfaţa prietenoasă, multe posibilităţi de căutare şi, în general, softul respectiv satisface necesităţile bibliotecii. Sistemul deţine un diapazon mare de soluţii instrumentale, care permit unui utilizator pregătit să-l modifice, permit schimbarea interfeţei iniţiale, a structurii datelor şi forma prezentării lor.

Printre dezavantaje a fost menţionat faptul că fişierele de autoritate sunt nefinisate, nu sunt date toate tipurile de documente în câmpurile necesare privind genurile şi tipurile de documente, softul este deocamdată doar în limba rusă etc. Probleme tehnice apar, dar sunt rezolvate rapid.

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” iniţial a început să lucreze în TINLIB, şi din 2006 au fost mai multe încercări de a crea un soft nou, numit SIGA, care este utilizat din 2006. S-a hotărât să se creeze un soft propriu de către bibliotecă, deoarece TINLIB, care era propus la acel moment pe piaţă, fiind un soft destul de bun (folosit de multe biblioteci, chiar şi din SUA şi Marea Britanie), ar fi corespuns cerinţelor şi necesităţilor unei singure biblioteci, nu unei reţele de biblioteci cu mai multe filiale. După părerea specialiştilor versiunea TinRead, chiar dacă oferă posibilitatea de lucru în reţea, tot nu ar fi putut asigura toate necesităţile unei reţele de biblioteci.

Se poate de observat că cel mai bun aspect al softului îl reprezintă aspectul ce ţine de interfaţă, apoi uşurinţa în utilizare şi concordanţa cu standardele în vigoare. Un calificativ foarte bun poate fi atribuit caracteristicilor: corectitudine, viteză de funcţionare, disponibilitate, compatibilitate, ceea ce denotă faptul că aceste caracteristici satisfac la un nivel bun şi foarte bun necesităţile de lucru ale bibliotecarilor.

Pentru o cercetare mai amplă a fost organizat un interviu de grup. S-a ales anume această metodă, deoarece în interviurile de grup opiniile sunt exprimate cu mai multă intensitate. Nu este vorba de o simplă alăturare sau sumă de răspunsuri individuale, ci de crearea şi formularea unui răspuns care să exprime opinia de grup.

Au fost formulate în grup avantajele softului. Este un catalog partajat, poate fi văzută informaţia şi din alte filiale ale Bibliotecii Municipale – acest avantaj fiind unul foarte important, deoarece presupune compatibilitatea cu SIBIMOL (Sistemul Informaţional Integrat al Bibliotecilor din Moldova). Are o interfaţă prietenoasă – aceasta fiind un mecanism de interacţiune utilizator-soft. O interfaţă bine construită ajută utilizatorul să o folosească cum trebuie, pe când una săracă poate conduce la frustrare. Este un sistem simplu, intuitiv, uşor de instalat şi uşor de utilizat. Fiecare filială poate vedea, înainte de a face comanda unei cărţi, dacă ea este în catalog, astfel este evitată dublarea anumitor titluri la nivel de reţea, ceea ce exclude din start dublarea proceselor de catalogare şi asigurarea informaţiei asupra localizării şi evidenţei documentelor aflate în toate filialele. Versiunea web a Catalogului (OPAC) nu este identică cu cea la care are acces bibliotecarul, ceea ce păstrează informaţia intactă. În urma unei căutări avem un rezultat bun, deoarece poate fi vizualizată toată informaţia despre document. Această informaţie, prin opţiunea ISBD, din meniul de jos, poate fi copiată în Word, făcând liste bibliografice.

Pot fi vizualizate articolele catalogate personal, aceasta permite individual de a face o statistică lunară, semestrială, anuală de catalogare a articolelor. Acest lucru permite bibliotecarului să se autoevalueze.

O persoană a făcut o remarcă referitor la transliterare, că înainte datele în limba rusă erau introduse de sine stătător, pe când acum datele pot fi culese în limba rusă, iar în baza unui program special (oferit de Biblioteca Municipală) transliterarea se face automat, ceea ce reduce considerabil timpul unei noi înregistrări.

Pe lângă avantaje, softul mai are şi unele dezavantaje precum: nu este posibilă ajustarea câmpului cotei conform specificului bibliotecii, motivul fiind că este catalog partajat (cazul Bibliotecii Publice de Drept). Filialele nu pot extrage Registrul de inventar după ce s-a finisat procedura de verificare a cărţilor (conţinutul registrului nu este complet, este indicat doar numărul de inventar şi bibliotecarul care a creat înregistrarea), nu sunt arătate toate componentele descrierii bibliografice.

Strategia de dezvoltare a Bibliotecii Naţionale a înscris ca obiectiv prioritar modernizarea activităţii şi serviciilor oferite utilizatorilor abia după anii 1990. Implementarea tehnologiilor noi oferă un şir de oportunităţi ce ţin nemijlocit de calitatea serviciilor informaţionale prestate utilizatorilor. Procesul de informatizare se desfăşoară la începutul anilor ’90 ai secolului trecut, în baza achiziţionării în anul 1991 a formatului specializat de bibliotecă MARC (program de lucru aparte), care acoperă parţial funcţiile specifice bibliotecii: catalogare, abonare, achiziţii, OPAC, organizând un sistem modern multifuncţional. Iniţial se implementau modulele achiziţii şi catalogare. Ca rezultat al aplicării MARC-ului, se creează catalogul electronic. În luna noiembrie 1995, BNRM beneficiază de o versiune mai avansată a formatului MARC, reuşeşte să creeze prima reţea de tip Novell, având în dotare un Server Pentium I şi 26 de staţii de lucru PC-486.

După mai multe cercetări şi eforturi, datorită Proiectului de automatizare a bibliotecilor, finanţat de Fundaţia „Soros”, BNRM a achiziţionat şi a implementat, în anul 1997, sistemul automatizat integrat de bibliotecă TINLIB, care, fiind un sistem integrat de bibliotecă sau o bază de date bibliografice gestionate de un server, asigură îndeplinirea tuturor funcţiilor pe care le realizează sistemul tradiţional de catalogare al bibliotecii. Softul integrat TINLIB dispune de mai multe module: Achiziţii; Catalogare; Circulaţie; Control seriale; Rapoarte; OPAC, dintre care au funcţionat doar modulele Catalogare şi Rapoarte.

Problema care apare în faţa unei biblioteci ce şi-a propus dezvoltarea proceselor în regim automatizat este de a nu-şi fragmenta informaţiile în mai multe tipuri de cataloage: automatizate şi manuale, şi această problemă a fost rezolvată cu succes de specialiştii Bibliotecii Naţionale.

Este de menţionat faptul că baza de date a fost convertită mai întâi în TINLIB-280, apoi în TINLIB-300, în urma acestora fiind nevoie de noi şi noi corectări ale erorilor depistate. După mai multe intervenţii şi experimentări, în baza de date oricum mai rămân multe imperfecţiuni şi probleme de rezolvat, după cum afirmă specialiştii în catalogare ai Bibliotecii Naţionale. Dintre care:

nuanţa albastră-închisă pentru interfaţa de lucru împiedică activitatea de prelucrare a documentelor catalogatorilor şi oboseşte ochii utilizatorilor;

câmpurile insuficiente de validare, de exemplu: pentru câmpul Loc publicare şi Note;

lipsesc semnele diacritice;

prin existenţa mai multor numere de inventar, se produc blocaje şi nu se memorizează informaţia;

funcţionarea mai puţin bună a modulului Publicaţii periodice;

dacă sunt aceleaşi titluri, asemănătoare, este necesar de pus nişte semne corespunzătoare, altfel nu se păstrează denumirea, în cazul altor semne neadecvate, nu se salvează în lista cu alfabetul denumirii;

se produc pierderi şi dispariţia unor date din unele câmpuri;

nesiguranţa sistemului, trezeşte neîncrederea catalogatorilor că se va păstra munca depusă.

Atenţia catalogatorilor / clasificatorilor se axează mereu pe redactarea oportună a înregistrărilor convertite.

BNRM a reuşit să preia şi să adopte instrumente de lucru testate şi utilizate de alţii într-un mod adecvat propriilor cerinţe actuale. Acest fapt a determinat ca BNRM să adopte versiunea TinRead.

OPAC (Open Public Acces Catalog) oferă oricărui utilizator posibilitatea de a folosi sistemul integrat de bibliotecă TinRead. Modulul OPAC partajează aceeaşi bază de date ca orice alt modul al sistemului TinRead. Aceasta înseamnă că OPAC este integrat cu sistemul TinRead. Integrarea cu întreg sistemul se realizează online. Cititorii care accesează modulul OPAC au la dispoziţie următoarele opţiuni:

– consultarea cataloagelor de date bibliografice, vizualizarea informaţiilor din bibliotecă după titlul lucrării, autor, editură etc.;

– vizualizarea informaţiilor conexe (multimedia) – coperţi, cuprins scanat, fişiere audio-video etc.;

– vizualizare text integral (citire online) – bibliotecă digitală;

– informaţii cont utilizator – cărţi împrumutate, date de restituire, taxe, amenzi;

– comunicare cu bibliotecarul printr-un sistem de mesagerie internă, plasare de cereri de rezervare asupra exemplarelor existente, solicitare de titluri noi sau de exemplare suplimentare pentru titlurile deja existente.

Chiar dacă partajează aceeaşi bază de date ca orice alt modul al sistemului, cititorii, care accesează modulul OPAC, nu au aceleaşi drepturi ca ceilalţi utilizatori (catalogatorii care lucrează în bibliotecă, de exemplu). Modulul OPAC este read only pe cataloagele bibliotecii. Odată regăsite înregistrările dorite, cititorii nu pot efectua modificări bibliografice asupra acestora. Aceasta pentru a menţine integritatea bazei de date şi pentru protejarea acestora.

Modulul OPAC al sistemului TinRead este, de fapt, un WebOPAC. Acesta poate fi accesat de oriunde cu ajutorul internetului. Nu mai este necesară prezenţa fizică la bibliotecă a persoanei care doreşte consultarea cataloagelor acesteia. Înregistrările bibliografice, informaţiile de tip text integral sau multimedia, informaţiile referitoare la contul de cititor pot fi accesate şi vizualizate de acasă, de la o sală de internet, de la şcoală etc. Informaţia este accesată prin intermediul oricărui browser de web, ca, de exemplu, Internet Explorer, Mozilla Firefox sau Opera.

Interfaţa utilizată pentru TinRead OPAC se bazează pe standardele de procesare şi accesare uzuale ale informaţiei, pe care orice utilizator de internet le cunoaşte.

Modulul Catalogare din TinRead este remarcabil şi se adaptează 100% oricărei biblioteci complexe. Aceasta numai prin introducerea datelor bibliografice standardizate, utilizând formatul MARC, care asigură integritatea stocării şi regăsirii informaţiei din catalogul public online. Fără înregistrări MARC, corecte şi precise, cititorii nu vor putea găsi importantele resurse necesare din bibliotecă. OPAC, într-o oarecare măsură, ascunde cititorului detaliile de MARC, dar fără MARC cititorul nu ar putea găsi resursele căutate. Formatul de catalogare MARC s-a dovedit a fi cea mai de încredere bază în construirea bazelor de date pentru programele OPAC şi ILS.

Aplicaţiile TinRead au capacitatea de a stoca multiple formate de MARC în cadrul aceleiaşi baze de date. Fiecare înregistrare este căutată şi primită în formatul ei original. Această caracteristică unică a TinRead este posibilă datorită mecanismului de bază MARC folosit pentru stocarea şi regăsirea datelor. Standardele internaţionale certificate MARC folosite de TinRead sunt:

formatul MARC pentru autorităţi;

formatul MARC pentru date bibliografice;

formatul MARC pentru clasificare;

formatul MARC pentru informaţii comunităţii;

formatul MARC pentru evidenţă;

formatul UNIMARC.

Formatul UNIMARC a fost publicat într-o primă ediţie în anul 1977. UNIMARC este un format de tip MARC, destinat schimburilor de informaţii bibliografice pe suport magnetic şi este utilizat la scară internaţională.

Scopul formatului UNIMARC este facilitarea schimbului internaţional de date bibliografice şi de autorităţi între agenţii bibliografice naţionale, în format „citibil” pe calculator. UNIMARC poate fi folosit, de asemenea, şi ca un model de dezvoltare pentru noile formate.

UNIMARC specifică etichete de câmpuri, indicatorii şi codurile de subcâmpuri ce vor fi atribuite înregistrărilor bibliografice informatizate precum şi specificarea formatului logic şi fizic în care înregistrările şi conţinutul lor sunt conţinute pe suport magnetic. El acoperă monografii, seriale, materiale cartografice, muzică, înregistrări sonore, grafică, proiecţii şi materiale video, câmpuri pentru fişiere de calculator.

Introducerea noilor tehnici de comunicare a informaţiilor este destul de dificilă, ca orice proces de tranziţie, dar absolut necesară în contextul progresului actual al societăţii.

S-a constatat că softurile de bibliotecă din ţară nu sunt finisate. Softurile cu care se lucrează şi s-a lucrat anterior au fost cele prin intermediul cărora bibliotecarii au învăţat şi au acumulat experienţă în procesul de informatizare biblioteconomică. La ora actuală există probleme privind partea managerială, ceea ce ţine de hardware şi, desigur, de aspectul financiar. Sunt întâlnite dificultăţi în procesul de lucru, dar, prin intermediul formării unei echipe, a specialiştilor în biblioteconomie împreună cu cei din domeniul informatic situaţia poate fi schimbată.

Referinţe bibliografice

BANCIU, Doina. Informatizarea bibliotecilor: Concepte şi practici. Bucureşti : Ed. Universităţii din Bucureşti, 2001.

CIORBĂ, Viorica. Implementarea Sistemului Automatizat al Bibliotecii Republicane Ştiinţifice Agricole: realizări, probleme, soluţii. În: Info Agrarius. 2003, 2, 13-15.

GHINCULOV, Silvia. Managementul proiectului de automatizare a Bibliotecii ASEM: experienţă şi perspective. În: Sub zodia cărţii: provocarea schimbărilor în domeniul infodocumentar. Chişinău : ASEM, 2009, pp. 29-42.

PANICI, Alla. Evoluţia tehnologiilor informaţionale contemporane. Integrarea bibliotecilor în spaţiul e-Moldova. În: Buletin ABRM. 2008, 1-2, 37-40.

RETIŞAN, Claudiu. Software pentru biblioteci (I). În: Biblioteca. 1999, 12, 371-372.

RETIŞAN, Claudiu. Software pentru biblioteci (II). În: Biblioteca. 2000, 1, 14-15.

TÂRZIMAN, Elena. Aspecte ale prelucrării automatizate a documentelor şi construirii cataloagelor informatizate de bibliotecă. În: Biblioteca. 1997, 9, 258-260.

Conf. univ. dr. Natalia GOIAN,

Olga TULBURE,

masterandă

 

Goian%20=%20Sofruri-4.tif

Figura 1. Aprecierea caracteristicilor TINLIB în cadrul Bibliotecii Ştiinţifice a Academiei de Studii Economice din Moldova

Goian%20=%20Sofruri-6.tif

Figura 2. Aprecierea caracteristicilor TINLIB în cadrul Bibliotecii Republicane Ştiinţifice Agricole a Universităţii Agrare

Goian%20=%20Sofruri-7.tif

Figura 3. Aprecierea caracteristicilor Q-Series în cadrul Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”

Goian%20=%20Sofruri-8.tif

Figura 4. Aprecierea caracteristicilor IRBIS în cadrul Bibliotecii Republicane Tehnico-Ştiinţifice

Goian%20=%20Sofruri-9.tif

Figura 5. Aprecierea caracteristicilor SIGA în cadrul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”