Biblio Polis - Vol. 49 (2013) Nr. 3   
ARHIVA  
STUDII ŞI CERCETĂRI / ИССЛЕДОВАНИЯ / STUDIES AND RESEARCH
Lidia KULIKOVSKI, Irina PLEŞCA
Mass-media – partener indispensabil al BM „B.P. Hasdeu” în sporirea vizibilităţii publice

Abstract

The purpose of the case study The role of massmedia in public integrating of BM is to analyze the visibility of the Municipal Library and the activities of this institution as a communicator at community level, between 2008-2012. The first important aspect, identified in the integration process in public space, is the important favorable role of media that BM knew how to develop it. The model adopted by BM is featured by actions directed to approach the media to the interests of the library.

Communication and integration mechanism in public space, adopted by BM, is part of the development of public image in the professional field and in the community. The research has enabled us to emphasize the positive and negative aspects of BM integration in public space and make recommendations to remedy the negative examples and develop existing ones.

Keywords: public space, visibility, image, institution image, Municipal Library, sociological research, partnership, motivation.

* * *

Catedra de biblioteconomie și asistență informațională a propus ca cercetare pentru tezele de master tema Rolul mass-mediei în integrarea bibliotecilor în spațiul public. Cazul BM. Ţinem să consemnăm că imaginea BM „B.P. Hasdeu” nu este în declin, însă preocuparea de imagine rămâne a fi prioritară şi permanentă. Iar cercetarea, determinarea corectă a direcţiilor de perfecționare a vizibilităţii publice a BM „B.P. Hasdeu” pot spori, calitativ şi numeric, credibilitatea publicului larg de cititori, creându-i eficacitate în timp şi spaţiu.

În scopul realizării părţii practice a cercetării, s-a utilizat ca metodă chestionarul – cu 17 întrebări. Sondajul a fost aplicat managerilor de filiale ale BM, bibliotecarilor principali, șefilor de departamente și servicii. Au fost diseminate 50 de chestionare, recuperate – 39. Fiecare dintre cei 39 de angajați care au dat curs cererii noastre de a se implica au răspuns pozitiv sau negativ; parțial sau integral.

Datele colectate, analizate și sintetizate, ne-au oferit informații pertinente pentru cunoașterea mai profundă a percepției dvs. vis-à-vis de integrarea BM în spațiul public. Datele sunt relevante și, totodată, importante pentru că respondenții au trebuit să consemneze ce au făcut ei pentru acest proces, cu ce au contribuit, ce știu sau ce cunosc în legătură cu subiectul integrării, puncte de vedere foarte diferite și, credem, obiective, deși se cereau răspunsuri profund subiective. Respondenții au fost rugați să precizeze în ce măsură sunt de acord sau în dezacord cu întrebările-supoziții, chestionarul oferindu-le cinci grade de evaluare: dezacord total, dezacord, nu știu, acord, acord total.

Cele 17 întrebări ale chestionarului, pentru o mai bună comprehensiune, le-am grupat în câteva blocuri: cunoștințe, motivare, atitudini. Primului bloc – cunoștințe – îi revin șase întrebări prin care s-a urmărit dacă și cum managerii, angajații știu, cunosc, au cunoștințele necesare, instrumentarul necesar creării unor parteneriate cu mass-media? Dintre cei 39 de respondenți au răspuns la știu să constuiesc un parteneriat benefic instituției mele cu mass-media cu 16 (acord total) și 17 (de acord), ceea ce constituie 33 de persoane din 39; doi – nu știu, și unul – în dezacord. Considerăm răspunsul la această întrebare / acest enunț ca pozitiv.

La a doua întrebare / enunț Am cunoștințele necesare pentru a realiza parteneriate cu mass-media? răspunsurile s-au ordonat în felul următor: acord total doar patru respondenți; de acord 11 persoane; nu știu nouă respondenți și trei sunt în dezacord. Răspunsurile pozitive cumulează 15 din 39, ceea ce constituie mai puțin de jumătate din respondenți. 12 respondenți nu au răspuns, fapt ce denotă că ei nu știu. Clasăm totalurile întrebării la cele negative.

Întrebarea a treia Cunosc instrumentarul necesar pentru a asigura o vizibilitate publică, comunitară instituției mele? a acumulat doar cinci răspunsuri acord total; 12 de acord, totalul constituind 17 răspunsuri din 39. Opt respondenți – nu știu, doi sunt în dezacord, 19 angajați nu au răspuns, fapt care-i califică cu răspunsuri negative.

La fel, aproape identic, respondenții au răspuns la întrebarea La locul meu de muncă am instrumentarul necesar pentru a dezvolta un parteneriat cu mass-media, vital instituției mele? Astfel, 22 din respondenți au răspuns: nouă cu acord total; 13 cu de acord; ceea ce constituie puțin peste 50% din totalul de respondenți. La această întrebare nu au răspuns 12 angajați, presupunem că nu au acest instrumentar, dacă nu au știut să răspundă.

Blocul doi de întrebări se referea la motivația oferită de BM în susținerea unui parteneriat cu mass-media. Aranjându-le logic de la general la particular, vom elucida rezultatele la acest bloc. La întrebarea / enunțul Consider necesară motivația pentru astfel de activitate? 10 respondenți au spus acord total; 24 – de acord; trei – nu știu. Angajații BM sunt conștienți că întreținerea bunelor relații cu mass-media este un lucru dificil și o motivare ar menține acest interes viu, de a colabora eficient, în beneficiul bibliotecii, cu ei. Administrația motivează efortul meu de a spori prezența instituției mele în spațiul public? Este întrebarea care a adunat 13 de acord total; nouă de acord și iarăși trei respondenți nu știu (să presupunem că sunt angajați noi, care încă nu s-au integrat plenar în bibliotecă și cunosc vag starea, responsabilitatea, prioritățile BM), și un răspuns în dezacord. Per total, puțin peste medie răspunsuri pozitive.

Altă întrebare ce denotă aprecierea efortului personal, individual al angajaților pentru asigurarea prezenței bibliotecii în mass-media şi care a acumulat preponderent răspunsuri pozitive: patru respondenți au declarat acord total la enunțul În 2012 am fost gratificat/ă, recompensat/ă, premiat/ă pentru contribuții personale la prezența bibliotecii în mass-media; 10 răspunsuri au fost de acord; două – nu știu; nouă – în dezacord; şase – în dezacord total; opt nu și-au exprimat nicio părere. Aici peste 50% din respondenți au răspuns negativ. Întrebați dacă Există la BM o structură sau cineva care mă încurajează să fiu prezent/ă în spațiul public mediatic?, 15 au răspuns acord total; 16 de accord; trei – dezacord, trei – nu știu. Remarcăm că toți cei 39 de participanți la sondaj au răspuns la această întrebare. Considerăm rezultatele acumulate ca pozitive.

Oportunitatea de a învăța, de a-și dezvolta competențele profesionale este o valoare instituțională la BM și una din formele de motivare a personalului – asigurarea dezvoltării personale la locul de muncă. Enunțul interogativ În ultimele șase luni, cineva de la BM a discutat cu mine / cu noi despre prezența bibliotecii noastre în spațiul mediatic? a adunat următoarele răspunsuri: cinci respondenți au ales acord total; 14 – de acord; trei nu știu; 14 – în dezacord; trei nu și-au exprimat punctual de vedere. Cu scorul de 19 (pozitive) la 20 (negative) clasăm răspunsurile la egalitate, ceea ce trebuie să dea de gândit structurilor metodologice ale BM.

Mai multe răspunsuri negative au adunat următoarele două întrebări, din blocul Motivație. Prima dintre aceste două este În 2012 și în primul trimestru al anului curent am avut posibilitatea, la locul meu de muncă, să învăț cum se construiesc relațiile cu mass-media? Trei angajați au optat pentru acord total; 10 pentru de acord; doi nu știu; 16 în dezacord; opt fiind în dezacord total. Întrebarea gândită să scoată în evidență necesitățile de instruire la acest capitol și-a atins scopul. Doar 13 angajați au recunoscut că au avut posibilitatea să învețe cum se construiesc relațiile cu mass-media. Tot la calificativul negativ se înscriu și răspunsurle adunate de întrebarea / enunțul În 2012 și în primul trimestru al anului curent am avut posibilitatea, la locul meu de muncă, să învăț cum și unde pot să scriu în mass-media, cum și ce să fac ca să sporesc vizibilitatea instituțională în spațiul public?: cinci angajați au ales opțiunea acord total; nouă de accord; unul nu știe dacă a învățat; şase sunt în dezacord cu enunțul / întrebarea; 12 nu au răspuns.

Blocul Atitudini conținea cinci întrebări / enunțuri. Respondenții trebuiau să-şi amintească, dacă În ultimele șapte zile am fost prezenți în mass-media (radio, TV), în presă (locală, națională, profesională)? Subliniați și tipul. Ultimele șapte zile au fost în perioada până la 20 martie, data completării chestionarului. Înţelegem că a fost o perioadă de început de an şi prea puţine semnale de prezenţă s-au înregistrat. Doar nouă biblioteci au fost prezente în mass-media, din răspunsurile oferite de respondenți; trei nu știu; 10 sunt în dezacord cu enunțul; 13 sunt în dezacord total. Răspunsurile contravin angajamentului de transparentizare a activității BM – prezența zilnică în mass-media. Deși recunosc acest angajament, ilustrație fiind următoarea întrebare Colegii mei sunt adepții vizibilității publice a bibliotecii noastre, la care 17 respondenți sunt în acord total cu enunțul; 19 sunt în acord; şi numai trei nu știu. Iarăși, de menționat că au răspuns toți cei care au participat la completarea chestionarului. Altă întrebare de atitudine a fost Contează pentru mine și colegii mei, ca profesioniști, prezența bibliotecii noastre în spațiul mediatic, în spațiul public? Aici, toți ca unul au răspuns afirmativ, cu 15 acord total și 24 de acord.

Tot la atitudini a fost inclus/ă și enunțul / întrebarea Am un prieten sau câțiva prieteni printre jurnaliști / ziariști / știriști?, care a urmărit să elucideze cât de strânse sunt relațiile bibliotecilor cu mass-media și câte sunt acestea? Răspunsurile au fost: 15 angajați au un prieten printre jurnaliști; 10 nu au, iar 14 nu au răspuns. Rezultatele denotă, la fel, că bibliotecarii nu au relații prea strânse cu reprezentanţii mass-media. Dar aceasta nu înseamnă că nu au în genere relații cu presa.

Cred că imaginea bibliotecii se datorează modului în care sunt prezentate faptele în presă? E un enunț prin care ne-am gândit să aflăm dacă bibliotecarii au încredere în mass-media. Aici răspunsurile aproape s-au echilibrat: 21 din respondenți cred asta (12 acord total, nouă de acord) și 18 au optat astfel: unul – nu știu, nouă în dezacord; opt în dezacord total.

În încheiere, respondenții au fost rugați să evalueze efortul de integrare a BM în spațiul public, cerându-li-se să judece dacă merită BM nota pe care i-am dat-o: Consider că pentru vizibilitatea publică a activității noastre merităm nota 10! Răspunsurile ne-au convins că managerilor, care au răspuns la chestionar, le-a fost greu să noteze cu 10 această activitate, demonstrând prin acest gest că ei conștientizează necesitatea de fortificare pe toate căile a activității de sporire a vizibilității fiecărei biblioteci. Respondenții puși în fața notării cu notă maximă s-au gândit, în primul rând, la biblioteca pe care o reprezentau. Or, analiza prezenței structurilor BM (vezi tabelul Dinamica prezenţei structurilor BM în mass-media) demonstrează că sunt filiale care pe parcursul ultimilor ani înregistrează doar două sau trei prezențe pe an.

Din cei 39 de respondenți, au participat la completarea chestionarului: 20 directori de filiale, patru manageri de servicii, departamente, şase bibliotecari principali; nouă șefi oficii. După vechimea în muncă respondenții aparțin următoarelor segmente temporale: de la unul la cinci ani – cinci angajați; de la cinci la 10 ani – cinci angajați; de la unul la 20 de ani – şapte; de la 20 la 30 de ani – cinci; de la 30 la 40 de ani – 12 respondenţi. Ca vârstă, aceştia se grupează astfel: 50-61 – au participat la completarea chestionarului 10 persoane; 12 persoane au vârsta între 25 şi 30; de la 30 la 40 de ani au semnat 13; de la 40 la 50 – patru angajați. Componența de vârstă corespunde stării generale de vârstă a colectivului BM.

Notorietatea constă într-o reputație bună și un renume, care plasează biblioteca la locul meritat pe care îl are în societate. Prin aceasta angajații, de la manager şi până la femeia de serviciu, înțeleg că nu trebuie să se oprească la cele obținute, dar să muncească mai departe, zi de zi, perfecționând materialele de care dispun, îmbunătățind tehnica existentă în bibliotecă, contribuind prin aceasta la crearea unui climat de simpatie față de bibliotecă, față de produsele şi serviciile prestate, influențând benefic imaginea instituției.

Analizând răspunsurile obținute la aceste întrebări, conchidem că bibliotecile colaborează cu foarte multe instituții, și că aceste relații de colaborare se răsfrâng pozitiv asupra imaginii, promovând-o, perfecționând-o, consolidând-o. Rezultă că relațiile de colaborare cu diferiți parteneri, instituții comunitare, civile, culturale asigură o bună promovare a imaginii bibliotecii, consolidându-i rolul, funcțiile, menirea în societate. Însă menținerea unor relații pozitive, de conlucrare şi susținere, este un proces dificil de realizat. De aceea, numai perfecționând imaginea bibliotecii, vom realiza cele preconizate, deoarece prin imaginea sa biblioteca se afirmă ca partener viabil și de încredere.

Un loc de maximă importanță referitor la cercetarea dată revine produselor, serviciilor și facilităților bibliotecii. Pentru a evalua contribuția acestora la constituirea imaginii bibliotecii, a fost elaborat un bloc special de întrebări ce țin de această problematică. Am însumat 95 de recenzii numai la lucrările editate de BM în ultimii cinci ani.

Anul

2008

2009

2010

2011

2012

Bibliotecari

200

154

123

213

230

Jurnalişti

142

90

105

143

420

Total

596

665

440

480

650

Concluzii

Rapiditatea cu care se produc schimbările în diferite domenii, dar şi oportunităţile care apar odată cu aceste transformări determină bibliotecile să îşi adapteze comportamentul la noile realităţi. Comunicarea instituţională externă, vizibilitatea publică este unul din sectoarele relaţiilor publice care a beneficiat atât de pe urma intensificării legăturilor între actorii comunitari şi profesionali, cât şi a progresului tehnologic. Studierea fenomenelor legate de instituţii, de modul cum acestea interacţionează unele cu altele favorizează o mai bună înţelegere a efectelor provocate de respectivele fenomene.

Scopul prezentei lucrări a fost de a analiza vizibilitatea Bibliotecii Municipale şi activitățile derulate de instituţia noastră în calitate de comunicator pe plan comunitar, între anii 2008 şi 2012. Primul aspect important identificat în procesul integrării în spațiul public este rolul important, favorabil, benefic al mass-media, pe care BM a ştiut să-l valorifice. Contextul intern este cel pe care BM şi l-a creat singură, prin intermediul documentului Plan strategic de dezvoltare pentru perioada 2008-2017. Acesta cuprinde sarcini orientate spre integrarea în spațiul public prin cooperarea cu organizaţii profesionale și comunitare, cu mass-media şi extinderea proceselor comunicaţionale cu acestea. Pe lângă existenţa condiţiilor prielnice pentru afirmarea BM în spațiul public, este necesară o mai bună, o mai strânsă colaborare cu mass-media, o nouă paradigmă a comunicării publice. Modelul adoptat de BM se caracterizează prin acțiuni de apropiere a mass-mediei de interesele bibliotecii: exemple ne oferă și tabelul Dinamica prezenţei subiectelor generate de activitatea BM în presă.

Mecanismul de comunicare și integrare în spațiul public adoptat de BM se înscrie în ansamblul exemplelor de dezvoltare a imaginii publice în domeniul profesional și în mediul comunitar.

Cercetarea efectuată ne-a permis să evidențiem câteva aspecte importante de integrare a BM în spațiul public:

1. BM caută să găsească resurse de idei în acest proces de integrare, ca mai apoi să construiască strategii eficiente de comunicare publică. Principiile existente în alte discipline, cum ar fi comunicarea interculturală, comunicarea de imagine sau marketingul social, sunt adaptate intereselor BM ca instituţie angajată plenar în procesul de integrare publică. Integrarea BM în spațiul public, în comunitatea chișinăuiană, capătă astfel valenţe calitative, nu doar cantitative. Într-o lume bazată pe multiple conexiuni dintre oameni, tehnologii, state etc., perspectivele unilaterale sunt mai puţin funcţionale. Circuitul de informaţii şi cunoştinţe creează un mediu favorabil apariţiei şi implementării noilor viziuni în comunicarea instituţională bazată pe construcții de parteneriate puternice cu mass-media.

2. O condiţie pentru integrarea în spațiul public și colaborarea eficientă cu mass-media este flexibilitatea BM. Aceasta înseamnă că BM se adaptează schimbărilor produse în ţară, în lume, implementând tehnologiile ce-i facilitează relaţionarea cu partenerii de imagine. Flexibilitate mai înseamnă că BM acceptă provocările timpului, care reprezintă proiecte comune cu mass-media.

3. Echilibrul între acţiunile reale întreprinse de instituţie, imaginea sa şi comunicarea publică este un aspect semnificativ în procesul de integrare în spațiul public. Orice situaţie în care echilibrul este încălcat mai mult sau mai puţin intenţionat dăunează instituţiei însăşi. Supradimensionarea imaginii în raport cu activitatea şi rezultatele obţinute sau deficitul de comunicare, atunci când instituţia înregistrează performanţe despre care publicul larg merită să fie informat, poate cauza pierderea încrederii din partea organizaţiilor străine cu care acea instituţie colaborează.

4. BM a conştientizat că elementele implicate în comunicarea instituţională – instrumente, angajați, parteneri de imagine – se află într-o interdependenţă firească. Există o mulţime de factori interni şi externi ce pot facilita, iar în unele cazuri, dimpotrivă pot împiedica integrarea în spațiul public. Pe de altă parte, acţiunile sau inacţiunile BM pot influenţa calitatea produsului final dorit – recunoașterea publică.

Procesul de integrare în spațiul public al BM poate fi eficientizat ţinându-se cont de următoarele recomandări:

1. Integrarea în spațiul public, ca direcţie prioritară în activitatea BM, trebuie să fie fixată în propria-i organigramă. Relaţionarea cu mass-media presupune responsabilitate şi profesionalism, de aceea este necesar ca BM să stabilească locul comunicării publice în organizarea sa internă. Crearea unui departament specializat, care să se ocupe strict de procesul de integrare în spațiul public, ar dinamiza desfăşurarea acestuia din urmă. Principalul avantaj ce reiese din funcţionarea subdiviziunii respective este concentrarea competenţelor de relaţii publice în cadrul unui grup de angajaţi bine definit.

2. BM va elabora sistematic planuri de acţiuni întru susţinerea strategiilor sale de dezvoltare pe termen lung. Ne referim la planuri de acţiuni concrete şi amănunţite, formulate după principiul „aici şi acum”, care să asigure realizarea sarcinilor curente şi interacţiunea dintre BM și spațiul public a cărui parte este. Planificarea ar trebui să cuprindă aspecte ce ţin de colaborarea cu mass-media, de emitere a mesajelor instituţionale destinate acestor parteneri de imagine şi publicului larg, întocmite cu precădere în limbile de circulație comunitară, oferirea de feedback, derularea unor campanii de informare şi promovare la nivel comunitar a produselor şi serviciilor sale, implicarea BM în proiectele lansate de comunitatea chișinăuiană.

3. Mărirea ponderii vizibilității publice în arsenalul tehnicilor de comunicare utilizate de BM este necesară pentru a face mai vizibile eforturile instituţiei de afirmare în spațiul public. BM trebuie să pună accent pe tehnicile moderne şi interactive de comunicare cu actualii şi potenţialii consumatori de produse culturale, cu actualii și potențialii parteneri de imagine, odată ce ea s-a integrat în circuitul public al informaţiilor şi valorilor.

4. Se impune ca BM să-şi suplimenteze strategia de diseminare a informaţiei (adică cea adoptată în prezent) cu strategii mai „energice”, cum ar fi cele orientate spre organizarea de evenimente cu participarea reprezentanţilor mass-media. Acestea ar intensifica procesul integrării, în spațiul public, a instituţiei date. Noile strategii îi vor oferi BM posibilitatea de a-şi manifesta pe deplin calităţile de comunicator, de-a atinge alte performanţe în cadrul spațiului public chișinăuian. Din perspectiva relaţiilor publice, ajustarea comportamentului instituţional la realităţile din mediul extern este oportună pentru a menţine interesul publicului larg faţă de activitatea acelei instituţii.

5. Este necesar să fie elaborat un set de indicatori de performanţă cu referire la integrarea în spațiul public și colaborarea cu mass-media în acest proces care să ajute administraţia instituţiei, dar şi membrii echipei, să monitorizeze calitatea acestui proces şi progresele înregistrate la diferite etape. Respectivii indicatori, odată fixaţi, ar deveni puncte de reper pentru activitatea de comunicare instituţională externă şi ar oferi un tablou statistic în privinţa obiectivelor propuse şi a rezultatelor obţinute de către BM. Drept criterii pentru astfel de indicatori pot servi numărul de articole scrise, elaborate, publicate de către angajații BM în / pentru mass-media scrisă pe parcursul unui an, numărul de teleconferinţe la care participă angajații BM, sporirea cu X% a prezenţei resurselor / colecţiilor BM în spaţiul public într-o anumită perioadă de timp etc. Stabilirea indicatorilor de performanţă este o practică ce ajută la organizarea activității de integrare în spațiul public și constituie una din modalităţile de a diminua din dificultatea măsurării procesului de integrare și colaborare cu mass-media a BM.

6. Declararea mass-mediei drept partenerul cel mai important în integrarea BM în spațiul public. Implicarea mass-mediei în orice activitate, mare sau mică, pentru copii sau vârstnici, ca partener media în evenimentele științifice și culturale, în campanii, programe, în promovarea produselor și serviciilor.

7. Se impun, ca strict necesare, analizele mai minuțioase, nu numai sub aspect cantitativ, dar și sub aspect calitativ, ale materialelor publicate. Mai e necesară o analiză a frecvenței subiectelor relatate în presă; la fel, o analiză cu identificarea publicațiilor periodice în care prezența BM este foarte mică sau lipsește cu desăvârșire.

Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI,

Irina PLEŞCA,

master în comunicare

 

Dinamica prezenţei structurilor BM în Mass-media

Nr.

Biblioteca, departamentul, filiala

Numărul de prezenţe

1.

BM Sediul Central

158

2.

Centrul Academic internaţional Eminescu

82

3.

Centrul de carte germană

5

4.

Centrul Naţional de Hasdeuologie

15

5.

Centrul de informare europeană

8

6.

Departamentul studii şi cercetări

2

7.

Departamentul marketing

5

8

Filiala „Adam Mickiewicz”

31

9.

Filiala „Alba Iulia”

89

10.

Filiala „A. Russo”

8

11.

Filiala „Alexandrui Donici”

4

12.

Biblioteca Publică de Drept

17

13.

Filiala „Tudor Arghezi

23

14.

Fil. Codru

2

15.

Filiala „Hristo Botev”

14

16.

Filiala „Iţic Mangher”

141

17.

Filiala „Lesia Ukrainka”

30

18.

Filiala „Liviu Rebreanu”

75

19.

Filiala „Maramureş”

44

20.

Filiala „M. Ciachir”

2

21.

Filiala „M. Lomonosov”

168

22.

Filiala Miron Costin

2

23.

Filiala N. Titulescu

10

24.

Filiala „O. Ghibu”

217

25.

Filiala „Ovidius”

139

26.

Filiala „Ştefan cel Mare şi Sfânt”

36

27.

Filiala „Târgovişte”

73

28.

Filiala „Târgu Mureş”

123

29.

Filiala „Traian”

9

30

Filiala “Transilvania”

88

31.

Filiala „V. Alexandri”

2

32.

Filiala Bielinski

6

Frecvenţa prezenţei BM în ediţiile periodice

Nr.

Ediţie periodică

Cantitate / prezenţă

1.

A mic

5

2.

Atelier

2

3.

Basarabia literară

3

4.

Capitala

129

5.

Clipa

1

6.

Contrafort

2

7.

Cugetul

4

8

Dezvoltarea: săptămânal pentru oamenii de afaceri

2

9.

Dreptul

1

10.

Făclia

39

11.

Florile dalbe

103

12.

Flux

36

13.

Funcţionarul public

2

14.

Glasul

71

15.

Intellectus

3

16.

Jurnal de Chişinău

54

17.

Legea şi viaţa

1

18.

Limba română

3

19.

Literatura şi arta

159

20.

Luminătorul

1

21.

Moldova

19

22.

Moldoveanca

3

23.

Pro verde

9

24.

Revista apelor

1

25.

Roua stelară

35

26.

Săptămîna

9

27.

Timpul

210

28.

Tribuna copiilor

14

29.

Univers pedagogic pro

48

30

Viaţa Basarabiei

5

31.

Viaţa studenţească

17

32.

Vocea poporului

5

33.

Ziarul de gardă

32

34.

Moldova suverană

4

35.

AIF Moldova

23

36.

Evreiskoe mesteciko

96

37.

Istori jizni

79

38.

Literaturnaia gazeta

1

39.

Moldavskie vedomosti

8

40.

Nezavisimaia Moldova

29

41.

Russkoe slovo

105

42.

Capitala-Stoliţa

78

43.

Trud Moldova

6

44.

Export novostei

11

Dinamica prezenţei subiectelor generate de activitatea BM în presă

Nr.

Subiect / temă

Cantitate

1.

BM, istorie

8

2.

BM în societate

5

3.

Ziua bibliotecarului

11

4.

Bibliotecă, bibliotecari

41

5.

Biblioteca multiculturală

13

6.

Inaugurări, redeschideri, renovări ale filialelor, centrelor, secţiilor

34

7.

Filiale, activitate

156

8

Activitate biblioteconomică

20

9.

Colecţii ale BM

43

10.

Lectură

97

11.

Lecturile verii

31

12.

Chişinăul citeşte o carte

36

13.

Managementul de bibliotecă

30

14.

Cultura instituţională

11

15.

Inovaţii, proiecte, experimente, creativitate

25

16.

Realizări, analize, sinteze

17

17.

Activitatea ştiinţifică şi de cercetare bibliografică

144

18.

Activitate editorială

124

19.

Congrese, conferinţe, simpozioane naţionale / internaţionale, mese rotunde

183

20.

Cultura informaţiei

11

21.

Valorificarea patrimoniului cultural municipal

59

22.

Activităţi culturale: cenacluri (44), cluburi (50), întâlniri cu scriitori (59), personalităţi (38), concursuri (30)

431

23.

Lansări de carte, bibliografii, CD, DVD, note, filme, ziare, reviste

434

24.

Parteneriate (naţionale şi internaţionale) ale BM

116

25.

Servicii

42

26.

Utilizatorul BM

86

27.

Arhitectura bibliotecilor, spaţii, amenajare

4

28.

Expoziţii de carte

11

29.

Expoziţii de artă

110

30

Imaginea bibliotecarului în societate

18

31.

Accesul la informaţie, informare

17

32.

Resurse informaţionale, electronice

4

33.

Reviste bibliografice

7

34.

Activitate extramuros

16

35.

Reviste de specialitate

10

36.

Revista BiblioPolis

22

37.

Personalul bibliotecii

5

38.

Dezvoltarea profesională

27

39.

Premii, distincţii

7

40.

Legislaţia de bibliotecă

11

41.

Drept de autor

8

42.

Voluntariat

9

43.

Tehnologii informaţionale

7

44.

Servicii electronice

9

45.

Servicii de referinţă

4

46.

Servicii Web 2.0

8

47.

Utilizatorul de vârsta a treia

6

48.

Persoane dezavantajate

6

49.

Marketing de bibliotecă

6

50.

Imaginea bibliotecii

10