Biblio Polis - Vol. 47 (2013) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
MANIFESTĂRI CULTURALE / МЕРОПРИЯТИЯ / EVENTS
Dumitru MIRCEA
Se consacră nemuritorului savant şi scriitor român

„Nu sus, nu sus la cei avuţi,

În norii fumului pierduţi,

Se nasc fecundele virtuţi;

Poporul ce suspină jos

E singur valea roditoare,

În care creşte grîu şi floare,

Bun şi frumos!...”

(B.P. Hasdeu, Muntele şi valea)

Patronul spiritual al BM se încadrează perfect în această referinţă: „Asemeni lui Cantemir, Heliade-Rădulescu, Eminescu, Iorga, Bogdan Petriceicu Hasdeu face parte din familia spiritelor universale ale culturii româneşti din toate timpurile. Scriitor şi om de ştiinţă, gânditor de spiţă aleasă şi patriot aprins, avid de a cuprinde lumea în totalitatea ei, visător cu o rară intuiţie a viitorului şi o mare credinţă a vocaţiei poporului care l-a născut, Hasdeu este o expresie deplină a geniului creator românesc”, culeasă din: Bogdan Petriceicu Hasdeu, Scrieri, vol. 1 (Chişinău, 1993).

Bibliopolis - www.hasdeu.md

Cultura unui neam se ţine, de bună seamă, pe personalităţile culturale cele mai marcante ale sale. O asemenea personalitate neordinară a culturii noastre este savantul şi scriitorul B.P. Hasdeu, celebrat pe 21 februarie 2013 (175 de ani de la naştere) în mai multe medii ştiinţifice şi educaţionale, inclusiv la Filiala „Liviu Rebreanu” din Chişinău. În debutul conferinţei organizate în colaborare cu Centrul Naţional de Hasdeulogie, cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi cu Liceul „G. Călinescu” din capitală, dna Elena Cebotari, şefa Bibliotecii „Liviu Rebreanu”, a remarcat valoarea la nivel naţional şi european a compatriotului nostru în materie de litere, ştiinţă şi filosofie. Ţine de datoria noastră, a menţionat patroana instituţiei, să-l omagiem de fiecare dată la aniversări, aşa cum o facem tradiţional, pentru că, ne permitem a spune, este părintele nostru spiritual, aşa cum Biblioteca Municipală îi poartă numele, iar noi suntem parte integrantă a ei. Deţinem o bogată colecţie de opere de şi despre B.P. Hasdeu şi toate, împreună cu conferinţa actuală, cu prelegerile prezentate, sunt de un real folos.

Manifestarea cultural-ştiinţifică a început cu un elogiu adus clasicului literaturii naţionale, exprimat printr-un medalion literar-artistic, prezentat de un grup de elevi de la Liceul „G. Călinescu”, profesor Larisa Nedelciuc. Nicole Saulenco, elevă în clasa a XI-a, a avut de spus primul cuvânt şi acesta a fost emotiv şi sugestiv, în spiritul devizei familiei B.P. Hasdeu „Onoare şi ştiinţă”. Iată un fragment din elogiu: „Hasdeu nu seamănă cu nimeni. Imprevizibil, se supune doar canoanelor pe care singur le stabileşte. Experimentează necontenit, luând pe cont propriu proza, poezia ori teatrul [...]. Inegalul scriitor este în acelaşi timp şi un savant fără egal” (N. Manolescu). ,,Este cert că B.P. Hasdeu devine un subiect pierdut în anii acestui secol grăbit, dar trebuie să menţionăm că o personalitate de mărimea lui nu se pierde aşa uşor, mai ales, că îi persistă numele gravat în tencuiala acestei biblioteci. Preocupat de estetică, literatură, semiotică, B.P. Hasdeu a ştiut ce reprezintă munca asiduă a unui cititor cu intenţii pozitive, cu aptitudini de revelaţie. Ştim bine că intenţia cititorului este foarte importantă, deoarece de acesta depinde în mare parte forţa de rezistenţă a operei literare în contextul social-cultural.

B.P. Hasdeu aduce o contribuţie de mare însemnătate la evoluţia ştiinţei istorice, filologiei, folcloristicii prin intermediul lucrărilor sale. Simţul darnic se afirmă când în 1858 aduce din biblioteca tatălui său de la Chişinău peste 4000 de volume – cărţi şi reviste – donându-le bibliotecilor şcolare din Moldova. Prin poezia lui Hasdeu se poate defini spiritul unui romantic radical, de un temperament vulcanic, uneori violent. Chiar dacă în creaţiile sale se observă un conţinut bogat de idei, activitatea poetică a lui Hasdeu nu a fost apreciată la justa valoare de mulţi critici literari contemporani lui, aceasta aflându-se într-un anumit contrast cu contextul general al liricii şi al exigenţelor faţă de forma artei poetice de atunci.

Chipul lui B.P. Hasdeu (de intelectual, patriot, dar şi pur uman) devine, spre sfârşitul vieţii, o oglindă reflectoare a întregii sale creaţii. Primul gest reflex este încercarea de a se derola de postura de autor. În prefaţă la ediţia a doua a lucrării Ioan Vodă cel Cumplit mărturisea că „orice operă literară este până la un punct o icoană a autorului”.

Cuvântul introductiv a fost întregit de un recital din opera poetică a scriitorului – Muntele şi valea (Elena Florea), Poezia (Ana Porcescu), Frunzele (Veronica Zabulica), Eu şi ea (Tatiana Vieru), Către T... (Artur Solon), Portretul (Mariana Pascaru).

Bibliopolis - www.hasdeu.md

Deşi mai puţin artistice (motivat!), intervenţiile domnilor cercetători literari Pavel Balmuş şi Vitalie Răileanu, îmbrăţişând un stil academic, propriu savanţilor, au fost interesante, atractive, chiar impresionante, prin datele pe care le-au prezentat ei în comunicări, în cele mai dese cazuri prezentând lucruri inedite. Prelegerea lui Pavel Balmuş s-a intitulat Din relaţiile lui B.P. Hasdeu cu Transilvania. De ce anume acest titlu? Pentru că e un subiect mai puţin studiat şi datele sunt aproximativ cunoscute. Tocmai detaliile legate de viaţă şi activitatea literar-ştiinţifică hasdeuiană au trezit interesul sporit al auditoriului. Faptul că B.P. Hasdeu – calificat de Pavel Balmuş savant, filolog, istoric, folclorist şi poet de frunte al vremii sale – a avut nevastă din partea ardelenilor l-a făcut pe acesta să-i trateze cu dragoste pe scriitorii din partea locului. A colaborat cu Iosif Vulcan, renumitul redactor de la Familia, cu care a stabilit relaţii de prietenie şi în a cărui revistă a publicat câteva lucrări – schiţe biografice sau bibliografice şi creaţii poetice. Pavel Balmuş a mai evocat elemente necunoscute nouă, cuprinse în corespondenţa scriitorului cu personalităţi ale vremii sale. Cu privire la valoarea operei literare a lui B.P. Hasdeu, cercetătorul a menţionat referirile lui Titu Maiorescu care îi recunoştea meritele de prozator, nu şi de poet. Erudiţa lui P. Balmuş şi consistenţa cu care şi-a argumentat punctele de vedere au suscitat atenţia publicului, făcându-l să intervină la momentul oportun cu întrebări la care a primit răpuns.

Un subiect deosebit de incitant l-a constituit comunicarea criticului literar Vitalie Răileanu Sic cogito. O altă lectură a acestui text. Criticul a descifrat cu lux de amănunte fiecare capitol al lucrării, primul evocând noţiuni ample – credinţa şi ştiinţa – următoarele, respectiv, ştiinţa sufletului, hipnotismul, spiritismul. În viziunea lui Vitalie Răileanu, B.P. Hasdeu ar fi pionierul spiritismului în literatura naţională, lucrarea Sic cogito putând fi considerată un început de enciclopedie intelectuală. Sunt vădite cunoştinţele înaintaşului nostru culese şi dezvoltate de la cei mai de seamă filosofi ai vremii, a spus vorbitorul, iar cuprinsul academic al operei nu-i diminuează valoarea. Interesante au fost remarcile la starea de spirit a scriitorului clasic român după moartea fiicei sale Iulia, Bogdan Petriceicu declarând că a supravieţuit datorită faptului că Iulia „e în preajmă, comunică, dialoghiază”, şi că doar ea ,,îl ţine în viaţă”. Savantul, care şi-a iubit nespus fiica, a mai trăit 18 ani după trecerea acesteia în nefiinţă.

Publicul prezent la conferinţă a reacţionat pe potrivă la cele relatate şi a intervenit cu meditaţiile şi reflecţiile sale. Prodigioasă, doamna Ştefania Isac, şefa Catedrei limbă şi comunicare la IŞE, a menţionat că profesorii de limba şi literatura română, inclusiv cei aflaţi la cursuri la instituţia pe care o reprezintă, chiar şi cei din sală, au misiunea să valorifice cât le permite vocaţia moştenirea literară, estetică şi filosofică a talentatului înaintaş, să se informeze şi pe aceste căi asupra marilor personalităţi româneşti pentru a facilita predarea în faţa elevilor. Bogdan Petriceicu Hasdeu ar fi unul din pilaştrii spiritualităţii româneşti şi ţine de onoarea noastră să-i perpetuăm numele. Au intervenit cu precizări de rigoare alţi profesori, adoptând concluzia unanimă de a consolida ideea de ansamblu că baza educaţiei intelectuale o constituie cultura clasică naţională, dar că în acelaşi timp urmează să fie receptivi şi sensibili la creaţiile literare moderne, indiferent la ce curent sunt incluse – modernism, postmodernism, transmodernism etc.

O incursiune în grandoarea personalităţii lui B.P. Hasdeu şi a preţuirii de care s-a bucurat acesta pe plan european a realizat scriitorul Dumitru Mircea, plasându-l pe savantul şi omul de litere român pe un loc de frunte în ierarhia valorilor naţionale, remarcând puterea de reflecţie şi de analiză metafizică sau istorică, cunoştinţele enciclopedice în lingvistică, istorie literară sau naturală a popoarelor, harul de dramaturg, lansând, în acelaşi timp, pentru profesori, şi un îndemn: să le predea copiilor sau studenţilor în afară de materia prevăzută de programă şi alte teme, cu exemple relevante, model servind B.P. Hasdeu, cu scopul de a creşte personalităţi de care ţara la momentul actual are mare nevoie. Educaţia şi inteligenţa, cultivate prin cultură, sunt adevărate repere ale unei naţiuni sănătoase, a mai subliniat vorbitorul. B.P. Hasdeu este un măsurariu pentru multe calităţi umane şi îl putem da ca exemplu învăţăceilor, tineretului studios.

Pe final, participanţii la conferinţă, pomenindu-se antrenaţi într-un dialog viu, au luat cunoştinţă de o amplă expoziţie de carte dedicată patronului nostru spiritual, de la a cărui răsărit marcăm, iată, deja 175 de ani.

Dumitru MIRCEA