Biblio Polis - Vol. 47 (2013) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
VIAŢA FILIALELOR / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ / LIBRARY`S BRANCHES LIFE
Tatiana ŞATRAVCA
Imaginea publică – o preocupare mereu actuală a Filialei „Târgu-Mureş”

Pe parcursul celor 16 ani de activitate, Biblioteca „Târgu-Mureş” a avut multiple preocupări, unele de ordin general, comune tuturor instituţiilor de acest gen, altele – specifice statutului de bibliotecă nouă sub toate aspectele, la propriu şi la figurat. Amenajată într-un spaţiu generos de 400 de metri pătraţi, biblioteca, pe lângă lucrările de creare a unor condiţii moderne, motivante pentru public, chiar din start, a trebuit să facă eforturi susţinute pentru a se impune în respectivul context comunitar. Deşi sub aspectul „dotărilor” urbane (instituţii de comerţ şi alimentaţie publică, cluburi, săli de forţă şi de agrement) cartierul, în care apărea noul „templu al cărţii”, făcea faţă celor mai înalte standarde, acest loc aglomerat era, sub aspectul activităţilor de promovare a cărţii, un spaţiu viran. Biblioteca urma să fie constituită pe temelii materiale şi spirituale noi, ceea ce însemna multă muncă de atragere, de „câştigare” de partea lecturii a diverselor cercuri comunitare, de creare a bunei imagini publice printre elevi, studenţi, categoriile profesionale sau, pur şi simplu, locatarii din cartier. Ne-am propus această sarcină ca obiectiv imediat şi minim. Acum, la distanţă de ani, îndrăznim să afirmăm că am realizat mai mult de atât – Biblioteca „Târgu-Mureş” posedă, în prezent, o bună imagine nu numai în sectorul Râşcani, unde îşi are adresa fizică, dar şi în întreg municipiul Chişinău, astfel devenind un punct atractiv pentru toţi cei însetaţi de lectură, comunicare, socializare, contacte culturale.

63%20a.tif

Imaginea bună a unei biblioteci în comunitate nu apare de la sine şi în niciun caz fără efort din partea angajaţilor, efort care poate avea diverse aspecte de aplicare, dar, în mod obligatoriu, începe cu un plan de marketing bine gândit şi pus la punct. Scria în această ordine de idei Liliana Moldovan, colega noastră de la Biblioteca Judeţeană Mureş, în cartea sa de studii şi eseuri Indiscreţii în bibliotecă: „Biblioteca publică reprezintă un nod important al comunicării informaţionale şi culturale în viaţa unei comunităţi. De aceea, trebuie să conştientizăm că biblioteca este o instituţie bine ancorată în viaţa comunităţii prin numeroasele sale roluri, dintre care unul este acel de mediu de comunicare şi socializare. Pentru a se menţine în atenţia comunităţii şi a provoca interesul unor noi segmente de public instituţiile bibliotecare au nevoie de o promovare continuă şi eficientă.”

Propunându-şi un scop bine determinat şi univoc, activitatea de creare, promovare şi ameliorare a imaginii bibliotecii în comunitate are un caracter multiaspectual şi diversificat. Ne referim la amenajarea spaţiului fizic atractiv, care ar asigura condiţii optime de lectură şi studiu, la dotările multimedia, fără de care, în prezent, este greu de imaginat relaţia utilizatorului cu documentul, la calitatea colecţiei, la accesibilitatea acesteia (în Republica Moldova, Filiala „Târgu-Mureş” este pionier în implementarea regimului de acces liber la raft), la elaborarea şi diseminarea periodică a materialelor de informare şi documentare asupra serviciilor prestate, la sondajele de opinie şi chestionarele pentru utilizatori, dar şi la contactele permanente cu publicul, inclusiv prin intermediul presei scrise şi electronice. Numai difuzarea permanentă, zi de zi, a informaţiei privind activitatea bibliotecii asigură acel impact, pe care îl numim, în mod generic, imagine pozitivă a instituţiei în comunitate. Nu este un deziderat de moment, pasager, ci o constantă a activităţii unei biblioteci, care presupune nu doar constatări de fapt, nu doar un scop în sine, nu doar o concurenţă cu colegii din alte instituţii bibliotecare, dar şi un punct de pornire, o bază pentru analize, interpretări şi optimizări profesionale. Colega noastră, Liliana Moldovan de la Târgu-Mureş, merge mai departe, afirmând, în lucrarea citată mai sus, că „viitorul bibliotecilor publice depinde, în mare măsură, şi de imaginea pe care şi-o vor forma în societate, pentru care, de fapt, şi există.”

Filiala noastră a elaborat bibliografia Biblioteca „Târgu-Mureş” în presa anilor 1996-2012 (în format electronic), care include 345 documente referitoare la activitatea bibliotecii şi la evoluţia în timp a imaginii pe care şi-a creat-o aceasta. Prezenta bibliografie nu este doar o ocazie de a face ordine în demersurile mass-media privitoare la viaţa cotidiană, dar şi festivă (la evenimente importante ale instituţiei), de a le cuantifica şi cronologiza, ci şi o oportunitate, greu de refuzat, de a urmări modul cum a evoluat imaginea profesională, culturală şi social-comunitară a bibliotecii pe parcursul celor 16 ani de activitate, cum se prezintă aceasta sub aspect calitativ şi, implicit, cum vom activa în continuare pentru a spori contribuţiile pozitive la această imagine.

Orice drum, cât de lung, începe cu primul pas. Pentru Biblioteca „Târgu-Mureş” acest prim pas în formarea imaginii pozitive în comunitate a fost de bun augur. Din cele 313 de materiale apărute în anii de funcţionare a bibliotecii în mass-media (220 în Moldova şi 93 în România) şi 36 de referinţe publicate în 26 de cărţi, 14 au apărut în cele câteva luni din anul de fondare – 1996. Deci, apariţia unei instituţii noi în context municipal nu a trecut pe lângă „cronicarii” vieţii culturale. Mai mult, lansarea în spaţiul mediatic s-a produs atât în R. Moldova, cât şi în România, fenomen marcat de logică, dacă ţinem cont de originea târgumureşeană a ctitorilor bibliotecii. Şi dacă insistăm, în continuare, pe aspectele cronologice, remarcăm că anul cu cele mai numeroase apariţii despre Biblioteca „Târgu-Mureş” a fost 2003 (la şapte ani de activitate) cu un bilanţ de 63 de publicaţii (49 în R. Moldova şi 14 în România), inclusiv două bibliografii şi un număr al buletinului BiblioPolis. Ulterior, pe măsură ce instituţia se apropia de momentul suspendării activităţii tradiţionale în vederea renovării sediului, acest trend ascendent nu a putut fi menţinut. Şi abia după redeschidere (după renovaţia sediului), biblioteca revine în forţă în atenţia publicului larg, înregistrând câte 55 de apariţii în presă şi în cărţi în anii 2009 şi 2010. Cu atât mai important acest demers, cu cât activitatea în anii respectivi a fost orientată spre promovarea, la nivel naţional, a imaginii bibliotecii publice în comunitate. Aceasta ne permite să afirmăm că eforturile de relansare depuse de bibliotecari s-au soldat cu rezultate scontate – publicul, inclusiv breasla jurnaliştilor, în cei patru ani cât au durat lucrările de reparaţie, nu a uitat de instituţia noastră, aşteptând cu nerăbdare să revină în spaţiul ei modernizat ori de câte ori simte nevoia de a studia, de a lecturá, de a împărtăşi bucuria comunicării.

Este sugestiv şi modul cum se prezintă raportul procentual dintre materialele scrise de bibliotecarii din R. Moldova şi România (38 %) şi cele scrise de oamenii din afara bibliotecii (62 %). Această proporţie mărturiseşte, de asemenea, despre bunele relaţii, pe care au reuşit bibliotecarii să le stabilească, de-a lungul anilor, cu reprezentanţii societăţii civile, mediilor profesionale şi de creaţie, autorităţilor locale şi, nu în ultimul rând, ai mijloacelor de informare. Printre cei mai activi promotori de imagine a bibliotecii se află, cum e şi firesc, directorul instituţiei (57 de articole apărute în R. Moldova şi România), personalului Bibliotecii „Târgu-Mureş” revenindu-i 35 de articole, numărul total fiind de 92. Această situaţie este pe deplin explicabilă, dacă ne gândim că vremurile când un bibliotecar bun era considerat cel „zidit între cărţi” au trecut iremediabil. Bibliotecarul modern este lider comunitar, formator de opinie, o prezenţă activă în tot ce înseamnă eveniment cultural, iniţiativă socială şi civică. De prestaţia comunitară a bibliotecarului depinde, în mod direct, imaginea instituţiei pe care o reprezintă. Statutul uman al bibliotecarului se asociază în ochii comunităţii cu imaginea bibliotecii. Conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, directorul general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, afirmă că „un bibliotecar modern trebuie să fie ambasadorul imaginii bibliotecii în comunitate, un om de cultură dinamic, flexibil, deschis spre nou, spre progres, un luptător inteligent capabil să schimbe mentalităţi, un iniţiator şi consultant în parteneriate cu toate instituţiile socioculturale şi administrative locale, un jurnalist, un pedagog, un psiholog, un actor capabil să recite un vers sau să modereze un eveniment, un cercetător şi un bun gospodar, iar mai nou şi un informatician competent în formarea utilizatorului”. Cunoscându-i exigenţa şi activismul în promovarea imaginii bibliotecii municipale la nivel local, naţional şi internaţional, ţinem mult la aprecierile Domniei Sale aduse Bibliotecii „Târgu-Mureş”. În articolul Aniversarea Bibliotecii „Târgu-Mureş” (2001), inserat în volumul său Cartea, modul nostru de a dăinui, autoarea scrie: „Deşi are doar cinci ani, biblioteca a crescut, s-a maturizat ca instituţie şi reprezintă astăzi o puternică forţă culturală de socializare şi umanizare a rezidenţilor sectorului Râşcani, constituie fermentul unor înnoiri în comunitate, reprezentând un model cultural care asigură continuitatea spirituală... Are o ţinută, un rol şi o distincţie aparte în sistemul municipal de biblioteci... Imaginea Bibliotecii „Târgu-Mureş” se menţine cu străduinţa şi aportul de personalitate al bibliotecarilor chişinăuieni şi târgumureşeni.”

La promovarea imaginii Bibliotecii „Târgu-Mureş” contribuie și unii oameni de cultură, parteneri din administraţia publică, reprezentanți ai intelectualităţii chişinăuiene: acad. Mihai Cimpoi (Biblioteca „Târgu-Mureş” este o instituţie vie, dinamică, cu cititori de bună calitate, îndrăgostiţi de carte, cu activităţi deosebite cu toate categoriile de cititori); dr. Eliza Botezatu, profesor universitar (Biblioteca „Târgu-Mureş” este biblioteca mea, cea de care am nevoie. Ea îmi uşurează munca: găsesc aici literatura necesară, îmi ajută să-mi realizez funcţiile mai bine şi cu mai mult efect. Unele din reuşitele mele le datorez harnicelor bibliotecare. În semn de recunoştinţă am acceptat să dirijez activitatea Clubului „Lecturi literare”, destinat tinerilor); Iulian Filip, fost şef al Direcţiei cultură a Primăriei Municipiului Chişinău (Ce norocoşi sunt cititorii din raza Bibliotecii „Târgu-Mureş”!); Ianoş Ţurcanu, şef adjunct al Direcţiei cultură a Primăriei Municipiului Chişinău (E mult suflet la această bibliotecă din inima sectorului Râşcani, unde cititorul poate îmbina armonios utilul şi plăcutul lecturii. Este o carte de identitate a municipiului deschis spre cunoaştere); Ion Hadârcă, scriitor, om politic (Biblioteca „Târgu-Mureş” este un important centru de cultură din Chişinău, cu strategii culturale şi cu diverse activităţi cu publicul în cadrul cluburilor şi saloanelor sale); Vladimir Beşleagă, scriitor (Am răspuns cu cea mai mare bucurie la invitaţiile de a participa la foarte inspirat organizatele activităţi culturale ce au loc aici. Lansările şi prezentările de carte, discuţiile, întâlnirile cu scriitorii, Zilele bibliotecii sunt acţiuni de mare rezonanţă la care participă, în special, tineretul studios); regretatul Serafim Saka, scriitor (Nimic mai încântător în necititoarele noastre realităţi decât o bibliotecă plină cu cititori. Acest fenomen îl întâlnim la Biblioteca „Târgu-Mureş”, care se află la o întindere de mână de casa mea, dar şi de sufletul meu); Victor Prohin, scriitor (M-a încântat întâlnirea mea cu cititorii în cadrul „Lecturilor verii”, un program important pentru promovarea cărţii în mediul copiilor, care are menirea de a le spori interesul pentru lectură); Vasile Ursu, ex-pretor al sectorului Râşcani (Biblioteca „Târgu-Mureş” este o comoară, o bogăţie a sectorului Râşcani); Veaceslav Pancioha, ex-vicepretor al sectorului Râşcani (Ne mândrim cu Biblioteca „Târgu-Mureş”, cel mai important centru de cultură din sectorul Râşcani, care adună atâta lume sub semnul comunicării interumane); Vlad Pohilă, jurnalist (Aici, la Biblioteca „Târgu-Mureş”, peste tot eşti ghidat de un confort sufletesc, pentru suflet adică – deosebit, extraordinar...); Alexei Rău, directorul Bibliotecii Naţionale (Biblioteca „Târgu-Mureş” – un loc drag inimii mele, o instituţie de duminică cu bibliotecare de zile mari); Ana Galaju, profesoară la Liceul Teoretic „Ion Creangă” (Biblioteca „Târgu-Mureş” este un mare sprijin în procesul didactic. Mă refer la promovarea programelor de lectură în baza curriculumului şi la cele de reabilitare a lecturii, la activităţile de susţinere a tinerelor talente).

Dimitrie Poptămaş, ex-directorul Bibliotecii Judeţene Mureş, a fost principalul promotor al imaginii Bibliotecii „Târgu-Mureş” în România (21 articole în presă şi cărţi), ceea ce este pe deplin justificat dacă ţinem cont de calitatea sa de ctitor al instituţiei noastre. A publicat numeroase referinţe la activitatea instituţiei, contribuind astfel la o bună imagine a acesteia în comunitatea târgumureşeană. În cartea sa Philobiblon mureşean. O viaţă printre oameni şi cărţi, Dimitrie Poptămaş numea instituţia noastră „o bibliotecă de forţă a Chişinăului, unde cartea este ocrotită şi promovată printre cititorii mari şi mici”. Un spor important la imaginea bibliotecii a fost şi distincţia Cetăţean de Onoare „Pro Urbe”, conferită de Primăria Târgu-Mureş Claudiei Şatravca, directoarea bibliotecii, „în semn de recunoştinţă pentru frumoasele rezultate ale unităţilor noastre, ca simbol al preţuirii, prieteniei şi al rodnicei colaborări dintre noi.”

64%20IMG_0758.tif

Relaţia de parteneriat cu Biblioteca Judeţeană Mureş a continuat şi după plecarea din funcţia de director a lui Dimitrie Poptămaş. Într-un articol publicat în cotidianul Cuvântul liber, editat la Târgu-Mureş, Monica Avram, actualul director al Bibliotecii Judeţene Mureş, scria după prima sa vizită la Chişinău, în 2010: „De multe ori, înainte, mi s-a povestit despre sentimentul de «familie» şi de «acasă» pe care îl simţi la «biblioteca noastră» «Târgu-Mureş» din capitala Moldovei. Acum l-am simţit şi eu, pentru prima dată şi mă bucur că pot să continui, după puterile mele şi ale colegilor mei, ceea ce antecesorii noştri au realizat.”

Contribuţii importante la imaginea Bibliotecii „Târgu-Mureş” au mai avut şi alţi oameni de cultură din Târgu-Mureş: dr. Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei pentru cultură, culte şi patrimoniu naţional Mureş, 18 articole (Biblioteca „Târgu-Mureş” este o sămânţă bună pe pământ mănos, pentru că, oricât de mare ar fi fost entuziasmul – şi a fost mare! – dacă pământul de la Chişinău era sterp, slabă roadă ar fi adus. Şi pentru că are act de identitate, Biblioteca „Târgu-Mureş” înseamnă că a avut certificat de naştere semnat, cu două mâini deodată, de Claudia Şatravca şi Dimitrie Poptămaş); prof. Ilie Şandru, scriitor, nouă articole (Impresionează colecţia de carte a bibliotecii care, în bună măsură, se datorează domnului Dimitrie Poptămaş, părintele spiritual şi grijuliu, sub ale cărui „aripi” puiul... născut pe una dintre cele mai importante artere de circulaţie ale Chişinăului creşte frumos!); dr. Valentin Marica, poet, istoric literar, jurnalist, cinci articole (Aici, la Biblioteca „Târgu-Mureş”, este atât de cald locul şi atât de frumoşi cei ce-l veghează, bibliotecari şi oameni, înţelegând şi transmiţând adevărul că oricine poate dobândi putere şi frumuseţe sufletească prin carte. Aici se face dreptate limbii şi literaturii române. Aici cartea este învelită în neîntrerupta dragoste şi evident respect. Aici lumina cade peste coperţile cărţilor cu un murmur sfânt, ca la un altar...); Lazăr Lădariu, scriitor, redactor-şef al cotidianului Cuvântul liber, cinci articole (Un filosof spunea că o cameră fără cărţi este ca un trup fără suflet. La Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău ne aflăm într-o încăpere luminată de peste 30 mii de suflete...).

În continuarea acestei idei, merită să menţionăm cele mai active în promovarea imaginii Bibliotecii „Târgu-Mureş” resurse media. Pe primul loc în acest clasament neoficial se află presa municipală, şi anume ziarul public Capitala din Chişinău cu 31 de apariţii. Dintre ziarele româneşti liderul incontestabil (cu 35 de apariţii) este Cuvântul liber din Târgu-Mureş. BiblioPolis, revistă şi buletin, publicaţii de specialitate, editate de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, ocupă locul de frunte printre ediţiile de acest gen din Moldova (56 de articole), iar Vatra veche, revistă lunară de cultură, editată de scriitorul Nicolae Băciuţ la Târgu-Mureş, – printre cele din România (24). Contribuţii importante la formarea şi menţinerea imaginii pozitive a bibliotecii au avut şi alte publicaţii periodice din Moldova – Literatura şi arta (16), Făclia (6), Moldova suverană (2), Univers pedagogic pro (5), Jurnal de Chişinău (2), Arta educaţiei (1), Ziarul de gardă (1), Glasul Naţiunii (5), Florile dalbe (9), „a” mic (2), Revista apelor (1), Magazin bibliologic (5), Gazeta bibliotecarului (1), Pro verde – ziarul Liceului Teoretic „Ion Creangă” (14) etc.; din România – Biblioteca (3), 24 ore mureşene (7), Jurnalul de Mureş (3), Monitorul Primăriei Târgu-Mureş (2), Adevărul de Cluj (1), Curierul Naţional (Bucureşti) (1), Unirea (Alba Iulia) (1), Familia Română (2), Revista Română (1), Zi de zi (2) etc. Este de menţionat faptul că activitatea Bibliotecii „Târgu-Mureş” suscită interesul nu doar al cititorului de presă periodică în limba română, dar şi al alolingvilor – materiale la temă apar în presa de limbă rusă de la Chişinău (Stolița – 9, Nezavisimaia Moldova – 1, Vecernii Chișinău – 1) şi în cea de limba maghiară la Târgu-Mureş (Népéjság – 1, Marosvásárhely Városháza Közlönye – 1). Ca semn al modernizării procesului biblioteconomic sunt şi cele 30 de materiale despre activitatea Bibliotecii „Târgu-Mureş”, inserate pe resurse electronice (cele mai multe pe blogul BM BiblioCity).

Sub aspect tematic, tabloul publicaţiilor în sprijinul imaginii bibliotecii se prezintă astfel: programe şi activităţi culturale (70); parteneriate (45); Zilele bibliotecii, Săptămâna uşilor deschise (25); activitatea bibliotecii (22); interviuri (21); aniversările bibliotecii (18); inaugurarea bibliotecii (14); donaţiile de carte (10).

Imaginea instituţiei este reflectată şi prin cele două bloguri ale bibliotecii (peste 300 postări, circa 97 000 vizualizări de pagină) şi prin reţelele de socializare: Google , Twiter, Facebook, LinkedIn, YouTube, Flickr.

„Pentru ca biblioteca publică să fie, într-adevăr, kilometrul zero al comunităţii, bibliotecarii trebuie să înveţe să-şi promoveze serviciile şi să fie mândri de profesia lor… Bibliotecile trebuie să se reinventeze. Impactul tehnologiei şi nevoia de informare au făcut ca bibliotecile să devină mai importante în toată lumea.” Aceste gânduri expuse în cadrul unei vizite de lucru în România de către Deborah Jacobs, director al Global Libraries Initiative, Fundaţia „Bill & Melinda Gates”, sunt pe deplin raportabile şi la situaţia din Republica Moldova. Problemele de formare şi de ameliorare continuă a imaginii bibliotecii în comunitate devin şi la noi tot mai actuale, în special, în contextul tentativelor de strâmtorare, tot mai agresive, din partea noilor resurse informaţionale.

Cât priveşte relaţia cu mass-media ca unul dintre cei mai activi şi eficienţi formatori de imagine a bibliotecii, este foarte important să înţelegem că avem responsabilităţi în mare parte identice faţă de comunitate şi că de efortul nostru conjugat depinde ce priorităţi va avea aceasta pe termen scurt şi lung.

Tatiana ŞATRAVCA,

bibliotecar principal, Biblioteca „Târgu-Mureş”