Biblio Polis - Vol. 47 (2013) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
TEORIE ŞI PRACTICĂ / ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА / THEORY AND PRACTICE
Tatiana COŞERIU
Bibliotecarul – profesie pe paginile BiblioPolis-ului

Abstract

The article is an analyse of the level of presentation on the „BiblioPolis” pages of a librarian profession. The study is made through the contexts: librarian’s formation, professional development, profession’s researches, librarian activity.

Keywords: library profession, hommage, competences, changes.

* * *

Revista BiblioPolis, „fiind una dintre cele mai bune publicaţii de profil biblioteconomic din sectorul bibliotecilor publice” (dr. Teodor Ardelean, director, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Baia Mare), prin diversitatea rubricilor, a elucidat profesia de bibliotecar printr-un spectru de interferenţe. Portretul bibliotecarului elocvent este încorporat în următoarele compartimente: Cronică, Avizier, Barometru, Bilanţ, Oportunităţi, Stagii, Ai noştri în lume, Dialog, Dialog la zi, Editorial, Omagii, Biblio-Omagii, Odă bibliotecarilor, De ziua bibliotecarului, Vivat, Crescat, Floreat! Să mai şi râdem, Dezvoltare profesională, Teorie şi practică, Studii şi cercetări, Politici de bibliotecă, Experienţe avansate, La colegii noştri, Itinerarele frăţiei, Cartea de specialitate, Recenzii şi consemnări.

Liantul sintetizator al profesiei, exponenţial, îl vom descrie în diverse contexte pentru a contura preocupările şi tendinţele ocupaţionale.

I. Contextul formării bibliotecarului (cadrul formal)

Formarea academică a specialistului în informare şi documentare este abordată de dr. Nelly Ţurcan, prodecan al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale comunicării. Articolele oglindesc curriculumul în domeniul biblioteconomiei şi asistenţei informaţionale [1], adaptat la spaţiul european al învăţământului biblioteconomic şi la cerinţele Procesului de la Bologna [2]. Doctoranda Mariana Harjevschi, director la Biblioteca Publică de Drept, informează despre studiile în bibliologie din America [3] şi instituţiile care pregătesc specialişti [4]. Doamna Ludmila Corghenci, director adjunct la DIB ULIM, conturează durabilitatea cunoştinţelor obţinute de bibliotecari în mediul academic în articolul Parteneriat profesional practico-ştiinţific sau învăţământul biblioteconomic la vârsta maturităţii [5].

Cadrul conceptual şi terminologic al competenţelor bibliotecarilor se află în vizorul dr. Lidia Kulikovski [6]. Redactorul-şef al revistei BiblioPolis, Vlad Pohilă într-un editorial [7] evidenţiază rolul competenţelor în societatea cunoaşterii prin capacitatea omului de a acţiona, de a aprecia, a soluţiona şi a decide ceva la un grad ce i-ar permite să devină o autoritate în domeniu. Iar Vera Osoianu, director adjunct la Biblioteca Naţională a RM, chibzuieşte asupra standardelor de livrare a serviciilor prin prisma tendinţelor Web 2.0, Biblioteca 2.0, unde abilităţile şi competenţele bibliotecarilor trebuie să se răsfrângă pozitiv asupra utilizatorilor [8]. Exigenţele faţă de bibliotecar cresc într-o traiectorie direct proporţională cu dezvoltarea mediului exogen şi endogen. Margareta Tătăruş, colega noastră de la Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirescu”, Vrancea, expune cele şapte feţe ale bibliotecarului: (1) faţa care oferă zâmbete; (2) faţa care dăruieşte, (3) faţa plină de afecţiune, (4) faţa caritabilă; (5) faţa care oferă alinare, (6) faţa care aduce bucurie, (7) faţa plină de toleranţă [9].

În articolul Din istoria serviciilor de referinţe [10], dr. Nelly Ţurcan menţionează că majoritatea specialiştilor au ajuns la concluzia că extinderea informaţiei din internet este una din cauze pentru continuarea activităţii bibliotecilor şi bibliotecarilor, care constă în organizarea şi asigurarea accesului la informaţie, în a ajuta utilizatorilor să găsească informaţia necesară, în instruirea clienţilor în vederea utilizării resurselor informaţionale. Astfel, apare în vizor şi competenţa de a învăţa pe alţii cum să gestioneze informaţia. În acest context este şi articolul lui Jean-Philippe Lamy Evaluarea serviciilor de referinţă [11]. Direcţiile domeniului infodocumentar sunt logic corelate cu pregătirea specialiştilor, bibliotecarul reprezentând portretul lecturii [12]. Aceste elemente sunt explicate în articolul Tendinţe şi schimbări de scene în biblioteci la solicitarea viitorului [13], scris de dr. Lidia Kulikovski, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, iar Ludmila Pânzaru [14], director adjunct la aceeași instituție, cu tenacitate argumentează necesitatea transformărilor echitabile.

Liniile directoare pentru învăţarea formală (Universitatea de Stat din Moldova), pentru obţinerea competenţelor de bază sunt documentele publicate la rubrica Politici de bibliotecă. Ele evidenţiază importanţa educaţiei prin diferite forme pentru toţi.

II. Contextul dezvoltării profesionalistului integrator (învăţarea pe parcursul vieţii)

Traian Brad argumenta că rolul informativ al bibliotecarului... va trebui azi mai mult ca oricând să depăşească stadiul de deziderat şi să devină o realitate, pentru că exigenţele actuale ale activităţii bibliotecare nu pot fi depăşite de comandamentele sociale, ştiinţifice şi culturale ale epocii... [15]. Profesionalismul se dezvoltă în timp acţionând relevant la schimbări şi oportunităţi. Surse proeminente sunt articolele ce abordează profesia de bibliotecar cu următoarele conotaţii:

(a) management, resurse umane: Abordări ale managementului la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Echipa „Hasdeu”: elemente constitutive şi distructive, Atestarea – 2006: un prilej de a evalua competenţele, profesionalismul, individualitatea lucrătorilor BM de Lidia Kulikovski; Recrutarea şi selectarea personalului, Politica calităţii în contextul managementului schimbării, Comunicarea profesională: comportament individual şi acţiune corporativă, Rivalităţi corporative în testarea competenţelor profesionale, O nouă abordare a excelenţei – calitatea personalului de Tatiana Coşeriu; Dimensiunea etică a conflictului de bibliotecă de Natalia Zavtur; Conflictul ca instrument de dezvoltare de Natalia Suvac; Abordarea în complex a bibliotecii contemporane de Elena Labliuc etc.

(b) învăţarea adulţilor: Andragogia: cum să înveţi ca să înveţi, Instituţia care învaţă: designul instruirii continue a adulţilor, Managementul cunoaşterii la Biblioteca Municipală: Repere despre campania „O oră de formare în fiecare zi”, Dacă vrei să reuşeşti, trebuie să fii bine informat de Tatiana Coşeriu; PULMAN XT şi bibliotecarii din Moldova, Primul curs online pentru bibliotecari – dreptul de autor pentru bibliotecari, Bibliotecarul – promotor al accesului la informaţie de Mariana Harjevschi; Autoinstruirea – baza piramidei formării profesionale continue de Vera Osoianu; Copyright pentru bibliotecari de Nelly Ţurcan; Pecha Kucha – format japonez de prezentări, Servicii de referinţă şi informare, Fenomenul Web 2.0 de Ludmila Pânzaru; Conceptul serviciului informaţii comunitare în opinia bibliotecarilor de Claudia Tricolici; Persoane dezavantajate: limbaj şi etichetă, Grupul-ţintă: limbaj şi etichetă de Olesia Ioncu; Deschiderea colocviilor de vară la BM „B.P. Hasdeu” de Valeriu Raţă etc..

(c) vizibilitate, imagine şi parteneriate: Imaginea este un capital aflat în slujba bibliotecii de Lidia Kulikovski; Dezvoltarea şi facilitarea parteneriatului profesional şi social – factori de promovare şi comunicare ai imaginii instituţionale, Bibliotecarul – balansatorul culturii instituţionale şi model al imaginii structurilor infodocumentare, Vizibilitatea Bibliotecii Municipale în mediul profesional de Tatiana Coşeriu; Clubul „Biblioteca Mov” – un nou fel de a sprijini şi de a încuraja prezenţa profesională de Ludmila Corghenci; Un club de elită la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” de Tatiana Roşca; Sărbătorile de iarnă evidenţiază valorile spirituale din colecţiile şi sufletele colaboratorilor BM „B.P. Hasdeu” de Gabriela Bulduma; Imaginea bibliotecii publice – o percepţie socială de Aurica Dvoracic; Instrumente promoţionale în bibliotecă, Imaginea bibliotecii este de neconceput fără contribuţia energică a angajaţilor ei de Genoveva Scobioală etc.

Oportunităţile de formare profesională, stagiile de documentare colateral accentuează valorile şi pulsul profesiei de bibliotecar. Articole despre lecţii învăţate şi bibliotecari activi au fost scrise de: Lidia Kulikovski (Invitaţie la Oslo: IFLA 2005, Un târg de carte ca o poveste..., Paradis ar putea fi şi titlul unei vizite de documentare...), Mariana Harjevschi (14 biblioteci de drept = 1 consorţiu, Un eveniment internaţional destinat bibliotecilor de drept, PULMAN – o şansă pentru bibliotecile publice, Oportunităţile 2002 pentru bibliotecarii BM, Timpul american nu este egal cu timpul moldovenesc), Tatiana Coşeriu (Conferinţa Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor din România, Orice lucru poate povesti istoria tuturor lucrurilor), Tatiana Ischimji („America, America...”: şoc cultural, Noi standarde la deservirea invalizilor – Crimeea 2004 ), Olesia Ioncu (Concursul ideilor inovaţionale – 2003, Consorţiul DAISY). Evenimente pentru bibliotecari organizate la nivel naţional au fost promovate în următoarele articole: Genoveva Scobioală, Vlad Pohilă. Bibliotecarii din Chişinău s-au întrunit la Conferinţa lor anuală; Vlad Pohilă. Ziua bibliotecarului, pe nou; Tatiana Coşeriu, Tatiana Borodatîi. Ziua bibliotecarului sărbătorită cu lauri; Tatiana Coşeriu. Emergenţa profesionistului perfect sau 23 aprilie sărbătorit de comunitatea bibliotecară cu mult fast, Congresul VI al bibliotecarilor din Republica Moldova: bilanţuri şi perspective; Valeriu Raţă. Bibliotecarii au numărat bobocii... în aprilie etc.

III. Contextul cercetării profesiei (studii de caz)

Cercetări aprofundate despre profesia de bibliotecar pe paginile revistei sunt mai puţine. Problemele studiate tratează: Managementul resurselor umane în bibliotecile din Republica Moldova: abordare teoretico-metodologică, Managementul relaţiei cu utilizatorul (sau fidelizarea utilizatorului) la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Inovaţia în management – responsabilitatea managerilor. Provocări, gânduri şi îndemnuri, Capacitatea inovaţională a bibliotecii – filosofia şi fundamentul schimbării ei, Modelul experienţial al activităţii bibliotecare de Lidia Kulikovski; Rolul de comunicatori al bibliotecarilor de dr. Ion Stoica; Cine sunt managerii contra curentului? (reflecţii şi concluzii) de Elena Butucel, director adjunct la BM; Evaluarea climatului de comunicare în bibliotecă, Climatul de comunicare în bibliotecă. Managerii despre subalterni de Natalia Zavtur, lector superior la Catedra de biblioteconomie şi asistenţă informaţională; Viitorii bibliotecari în căutarea beneficiarului ideal de Ala Uncu; Locul de muncă – Biblioteca Municipală. Gradul de identificare cu instituţia, Progresul individual sub semnul egalităţii cu progresul instituţional de Lidia Kulikovski şi Elena Butucel.

Profesorul universitar dr. Ion Stoica îndeamnă bibliotecarii la apropiere de nou, care nu se instalează pe detaliile schimbării, ci pe dezvoltarea către performanţă, pe voinţa de cercetare şi pe încrederea în valenţele şi în ţelurile superioare ale unei activităţi [16]. Sperăm ca acest context să cuprindă mai multe explorări şi investigaţii profesionale.

IV. Contextul valorificării muncii de bibliotecar (aprecieri)

Bibliotecarul şi munca lui sunt prezenţi în mai multe compartimente ale revistei BiblioPolis: Dialog, Dialog la zi, Editorial, Omagii, Biblio-Omagii, Odă bibliotecarilor, Bilanţ, Vivat, Crescat, Floreat! Printre autorii care au scris despre bibliotecari sunt: Lidia Kulikovski (Biblioteca noastră are personalitate şi integritate datorită unei echipe de angajaţi inimoşi şi profesionişti, ...Deţine în bibliologia noastră o poziţie vădit inconfundabilă, Un excelent manager al culturii, o fidelă prietenă a bibliotecarilor; Sfetnic, formator şi prieten devotat al bibliotecarilor; Trăirea prin bibliotecă şi carte, pentru bibliotecă şi carte etc.); Vlad Pohilă (Călătorind prin gânduri, suflete şi frumuseţe, Mărţişoare pentru bibliotecare, Testul de sinceritate al bibliotecarilor noştri, Despre Ion Stoica sau Despre polivalenţa trăită de esenţa eului în armonie cu realitatea, O viaţă dăruită exemplar Bibliotecii şi Cărţii, Arta de a vorbi cititorilor etc.), Tatiana Coşeriu (Călătorie prin cromatica naturii sau Gânduri frumoase despre colegii noştri, Magia numerelor sau Gânduri frumoase despre colegii noştri), Iulian Filip (Bibliotecarele, fericite şi neîmpăcate, între cărţi şi oameni întrebători de carte), Şapte personaje în căutarea unui autor de Margareta Tătăruş etc.

Bibliotecarii noştri lucrează cu entuziasm, cu pasiune, cu dăruire profesională [17], Biblioteca noastră are personalitate şi integritate datorită unei echipe de angajaţi inimoşi şi profesionişti [18], aici se creează condiţii normale pentru a activa creativ, inovativ [19], bibliotecarul este cel ce-ţi dă, atunci când vii – vorbe multe, legate într-o scoarţă, iar atunci când pleci – o vorbă caldă legată-n bunăvoinţă... [20]. Eseurile despre munca bibliotecarului, despre traiectoria carierei profesionale sunt cele mai sigure liante de a argumenta că bibliotecarii se simt bine la locul de muncă. Menţionăm aici articolele: Justificarea clipelor trăite de Tatiana Coşeriu, Sunt tânără, deci mă implic de Mariana Harjevschi, Mă simt excelent în acest refugiu cultural al chişinăuienilor de Elena Butucel, Totul a început de la BM „B.P. Hasdeu” de Aliona Vîrlan, Bibliotecar şi aspiraţia biblioteconomică de Cristina Mamaiscaia, Biblioteca Municipală – destinul meu de Elena Dabija, Amintiri şi realităţi care îmi încălzesc sufletul de Parascovia Onciu, Am hotărât să devin bibliotecar şi n-am greşit de Natalia Corghencea, Biblioteca Municipală – locul unde mă simt utilă de Lilia Stavciuc, În preajma cărţii oamenii devin mai buni de Rodica Tcaci, Biblioteca şi bibliotecarul îşi unesc forţele, în modul cel mai responsabil de Angela Vintilă etc. Au mai scris pe acest subiect: Ninela Caranfil, Artistă a Poporului, acad. Mihai Cimpoi, acad. Gheorghe Duca, acad. Nicolae Dabija, prof. dr. Dimitrie Poptămaş, Ion Hadârcă, dr. Vasile Şoimaru etc.

Interviurile prezintă un suport valoros de promovare a profesiei. Cele mai reprezentative sunt: Am crezut şi cred mereu în victoria binelui, oricâte eşecuri ar interveni pe parcurs, Bibliologia e un teritoriu în care se întâlnesc toate valenţele culturale (Ion Stoica), Şi primăvara se numără bobocii… bobocii de flori, evident!..., O aniversare este o pledoarie pentru bibliotecă, adică pentru utilizatorii şi prietenii ei, În SUA am văzut realizat şi funcţional conceptul „Biblioteca – centrul comunităţii”, În societatea noastră, biblioteca este singura instituţie democratică, Biblioteca noastră are personalitate şi integritate datorită unei echipe de angajaţi inimoşi şi profesionişti, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a marcat 130 de ani. Evenimentul s-a consumat. Ce a rămas? (Lidia Kulikovski), La Constanţa, nişte zile ce nu se pot uita... (Genoveva Scobioală), Rostul nostru pe pământ are mai multe legături cu liniştea iubirii tainice (Florin Rotaru) etc.

Compartimentele Mari bibliologi, Bibliotecari celebri, Bibliofili de seamă, Bibliologi, bibliofili şi colecţionari s-au dovedit a fi o minienciclopedie despre bibliotecari, bibliografi şi oameni ai cărţii. S-a scris despre B.P. Hasdeu, Nicolae Georgescu-Tistu, Nerva Hodoş, Ioachim Crăciun, Alexandru David, Barbu Theodorescu, Ioan Bianu, Alexandru Sadi-Ionescu, Gheorghe Codreanu, Teodor Creangă, Alexandru Kidel, Ion Madan, Emil Gane, Ion Stoica etc. Cele mai multe articole au fost scrise de Genoveva Scobioală, manager, Departamentul marketing, Ion Şpac, Vlad Pohilă, precum și Iurie Colesnic.

Publicaţiile de specialitate sunt promovate în rubricile Recenzii şi consemnări, Cartea de specialitate, Revista revistelor, Ex-libris, Îndemn la lectură, Noutăţi editoriale. Menţionăm câteva prezentări ce se rețin: Spiritul ştiinţific în biblioteconomie de Alexe Rău; Prelegeri universitare utile şi agreabile nu numai tinerilor studioşi, Un proiect editorial reuşit, Curier cultural şi profesional târgoviştean, Bibliologie românească, Rigorile internaţionale actuale ale organizării şi funcţionării bibliotecilor publice, „Lectura”, „Rafturi”, „Lumina cărţii”, Schimbarea nu este o oportunitate, schimbarea este o obligaţie, Simbolul apartenenţei de breaslă, simbolul profesionistului integrat. Un portret bibliografic, Bibliotecile contemporane, Arta de a pasiona bibliotecarii şi societatea pentru bibliotecă de Lidia Kulikovski; O lucrare elaborată şi dedicată omului care gândeşte / acţionează creativ şi constructiv, Libraria – pro studiul şi cercetarea în bibliologie, O carte care te concentrează asupra celor esenţiale de Ludmila Corghenci; Breviar bibliografic de Ludmila Pânzaru; Bibliografii virtuale de Taisia Foiu; Dinastie de cărturari bibliografiaţi de Ion Şpac, Reflecţii teoretice privind calitatea de bibliotecă de lectorul universitar Natalia Zavtur, Galeria bibliologilor români de Genoveva Scobioală, Apar şi la noi manuale în domenii de strictă specializare, O ediţie monumentală a Cărţii Cărţilor, O surpriză de pe plaiuri vrâncene: revista „Lector” de Vlad Pohilă; Culegere de articole şi studii la o aniversare profesională (45 de ani de învăţământ biblioteconomic superior în R. Moldova), Drumurile se fac mergând, Norme aplicate în Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” de Tatiana Coşeriu, De veghe în Templul Cunoaşterii şi Înţelepciunii de Valeriu Raţă, O biobibliografie jubiliară de Tamara Cotoman, Lucrări ce configurează imaginea multidimensională a bibliotecii de Zamfira Mihail etc.

...La început, se pare, a fost un simplu „proiect trăsnit”, de vreţi – a fost „o aventură” iniţial [21]. Astăzi revista BiblioPolis conectează comunitatea biblioteconomică, răspândeşte inovaţii şi practici creative, este un spaţiu public profesional. Avantajele articolelor despre profesia de bibliotecar sunt incontestabile. Din 2002 au fost scrise circa 150 de articole, ceea ce constituie 8,5 % din numărul total de materiale (1771). Pentru a îmbunătăţi acest aspect, evidenţiem următoarele sugestii: extinderea cercetărilor despre profesia de bibliotecar; abordarea complexă a subiectelor: standarde ocupaţionale profesionale, integrarea tinerilor angajaţi, motivarea şi stimularea personalului, gradul de satisfacere a salariaţilor, normarea muncii, comunicarea cu utilizatorii, ergonomia muncii; iniţierea unei rubrici speciale de promovare a bibliotecarilor de la Biblioteca Municipală care va deveni o minienciclopedie etc.

Eu, Bibliotecarul, sunt aici, lângă tine, trecătorile, prieten şi tovarăş de drum, învăţător şi frate, niciodată străin, niciodată învins [22].

Referinţe bibliografice

1. ŢURCAN, Nelly. Adaptarea curriculumului în domeniul biblioteconomiei şi al ştiinţei informării la obiectivele procesului de la Bologna. În: BiblioPolis. 2005, 4, 9-14.

2. ŢURCAN, Nelly. Spre spaţiul european al învăţământului superior (aderarea RM la Procesul de la Bologna). În: BiblioPolis. 2005, 2, 9-12.

3. HARJEVSCHI, Mariana. Vreţi studii solide în bibliologie? Veniţi la SBSI, Bloomington! În: BiblioPolis. 2005, 1, 15-17.

4. HARJEVSCHI; Mariana. O instituţie ce cunoaşte diferenţa. În: BiblioPolis. 2005, 2, 32-34.

5. CORGHENCI, Ludmila. Parteneriat profesional practico-ştiinţific sau învăţământul biblioteconomic la vârsta maturităţii. În: BiblioPolis. 2010, 2, 45-48.

6. KULIKOVSKI, Lidia. Competenţa – noţiune definitorie în dezvoltare profesională. În: BiblioPolis, 2005, 3, 8-16.

7. POHILĂ, Vlad. Ce-i de făcut în societatea cunoaşterii? În: BiblioPolis. 2008, 1, 5-9.

8. OSOIANU, Vera. Utilizatorul de Bibliotecă 2.0: context, profil, tendinţe. În: BiblioPolis. 2010, 4, 16-28.

9. TĂTĂRUŞ, Margareta. Şapte personaje în căutarea unui autor : [eseu despre bibliotecar]. În: BiblioPolis. 2009, 3, 103-106.

10. ŢURCAN, Nelly. Din istoria serviciilor de referinţe. În: BiblioPolis. 2002, 2, 13-15.

11. LAMY, Jean-Philippe. Evaluarea serviciilor de referinţă / Traducere: Ludmila Pânzaru. În: BiblioPolis. 2004, 4, 14-19.

12. PIVNIUC, Nadejda. Lectura copiilor. Privire din interior. În: BiblioPolis. 2004, 1, 36-39.

13. KULIKOVSKI, Lidia. Tendinţe şi schimbări de scene în biblioteci la solicitarea viitorului. În: BiblioPolis. 2007, 1, 14-18.

14. PÂNZARU, Ludmila. Utilizatorii în căutarea bibliotecilor, biblioteci în căutarea utilizatorilor. În: BiblioPolis. 2007, 1, 19-20.

15. BRAD, Traian. În căutarea idealului cultural. În: BiblioPolis. 2002, 2, 19-21.

16. STOICA, Ion. Sensul Schimbării în Universul infodocumentar. Constanţa: Ex Ponto, 2009, p. 133.

17. KULIKOVSKI, Lidia. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”: realizările anului trecut. În: BiblioPolis. 2002, 1, 3-7.

18. KULIKOVSKI, Lidia. „Biblioteca noastră are personalitate şi integritate datorită unei echipe de angajaţi inimoşi şi profesionişti” / consemnare: Tamara Gorincioi. În: BiblioPolis. 2003, 3, 4-9.

19. „Am optat pentru BM „B.P. Hasdeu” deoarece...” [interviu cu Olesia Ioncu, Svetlana Andriţchi şi Mariana Bumbu] / consemnare: Genoveva Scobioală. În: BiblioPolis. 2002, 3, 44-46.

20. TĂTĂRUŞ, Margareta. Şapte personaje în căutarea unui autor : [eseu despre bibliotecar]. În: BiblioPolis. 2009, 3, 103-106.

21. POHILĂ, Vlad. Reflecţii aniversare. În: BiblioPolis. 2007, 1, 5-7.

22. FÎNTÎNARU, Teodora. Eu, bibliotecarul. Cuvânt de salut pentru „Duplexul profesional” „Profilul bibliotecarului: studii şi cercetări recente” (Chişinău, octombrie 2009). În: BiblioPolis. 2009, 3, 8.

Tatiana COŞERIU,

director adjunct, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”