Biblio Polis - Vol. 47 (2013) Nr. 1 (Serie nouă)  
ARHIVA  
STUDII ŞI CERCETĂRI / ИССЛЕДОВАНИЯ / STUDIES AND RESEARCH
Vera OSOIANU
Tendinţe şi priorităţi în activitatea bibliotecilor publice

Abstract

The article presents an analysis of development trends based on the experience of libraries at home and abroad and the results of sociological surveys conducted in recent years. A special place is reserved for user needs that form the basis of all positive changes in recent years, and some aspects of community involvement in library work, communication as a new concept that focuses on knowledge creation. Based on the analysis of trends and recent researches results were mapped priority activity in 2013.

Keywords: development trends, priorities, flexibility, users’ needs, community involvement.

* * *

În materialul ce urmează am luat ca punct de reper două idei care ar putea să aducă rezultate deosebite dacă vor fi folosite ca fundament pentru activitatea bibliotecilor în anul 2013. Mă refer la cuvintele celebre, aparţinând lui Goethe: „Lumea nu e a celor care pot, ci a celor care vor” şi la ideea potrivit căreia „toate schimbările mari se fac de jos în sus”. Nicio lege, strategie de dezvoltare, hotărâre de guvern etc. nu vor avea succes, nu vor schimba omul care refuză să se mişte înainte.

Bibliotecile publice din ţara noastră n-au avut niciodată o conjunctură mai favorabilă dezvoltării decât o au acum. Există pe de o parte înţelegerea tot mai clară a rolului bibliotecii în societate la diverse niveluri de responsabilitate şi o dovadă poate servi mesajul prim-ministrului al Republicii Moldova, domnul Vlad Filat, şi al unor miniştri din Cabinetul acestuia la solemnitatea de deschidere a Programului Novateca, din 23 aprilie 2012. A fost aprobată Hotărârea Guvernului Cu privire la Programul naţional de informatizare a sferei culturii pentru anii 2012-2020; în luna decembrie au început dezbaterile publice asupra proiectului Strategiei de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2013-2020; sunt în proces de finalizare amendamentele Legii cu privire la biblioteci etc. Pe de altă parte, este în deplină desfăşurare Proiectul-pilot Novateca, care va dota cu tehnologii şi acces la internet, pe parcursul anului 2013, 68 de biblioteci publice din 12 raioane şi va instrui bibliotecarii în vederea utilizării tehnologiilor şi a internetului, şi există, în caz de reuşită, posibilitatea extinderii proiectului spre alte biblioteci publice. Iar la mijloc suntem noi, cei aproape 2500 de bibliotecari din bibliotecile publice, conştienţi de necesitatea transformării bibliotecii publice şi scoaterea acesteia pe o altă traiectorie de dezvoltare.

Biblioteca a fost şi va rămâne o forţă a schimbării cu contribuţii esenţiale în crearea unei societăţi puternice. În marea lor majoritate profesioniştii domeniului bibliotecar sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul bibliotecii. Rămase printre puţinele instituţii care oferă servicii gratuite, bibliotecile de azi sunt ca nicicând anterior în poziţia de a asista cetăţenii să creeze o societate care să corespundă necesităţilor şi doleanţelor proprii. Pentru a-şi realiza pe deplin potenţialul, bibliotecile trebuie să ofere servicii care să contribuie la transformare, la crearea cunoştinţelor şi conţinuturilor de interes local, să creeze noi alianţe colaborative, care să lucreze pentru cetăţenii din aria de servire. Prin democratizarea accesului la informaţii, bibliotecile oferă cetăţenilor posibilităţi de a învăţa, de a se dezvolta şi, respectiv, de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii.

De mai mulţi ani deja, biblioteca încearcă să facă faţă unei concurenţe acerbe pentru timpul şi atenţia oamenilor, să fie pe prima poziţie la identificarea materialelor de calitate relevante în haosul informaţional care domină webul. Internetul a înlocuit multe din funcţiile efectuate anterior de biblioteci. S-au schimbat şi modalităţile de căutare a informaţiei. Oamenii caută informaţia pe motoarele de căutare, consultă prietenii sau rudele prin mediile sociale etc. Conform unui studiu OCLC (2005), doar 8 % dintre respondenţi învaţă despre resursele electronice de la bibliotecari şi doar 2 % au încredere în expertiza bibliotecarului în procesul de evaluare a informaţiei. În aceste condiţii, bibliotecile trebuie să găsească căi şi metode noi de a interesa cetăţenii şi de a oferi servicii pe care alţi promotori nu le pot oferi.

Conform sondajelor efectuate, în ultimii ani, pretutindeni în lume, biblioteca publică este un serviciu local apreciat de membrii comunităţii. 91 % dintre cetăţenii Suediei susţin că biblioteca publică este relevantă pentru ei. Un sondaj naţional realizat în mai 2012, în Anglia, denotă faptul că trei pătrimi dintre respondenţi consideră bibliotecile „foarte importante” sau „esenţiale” pentru comunităţi. Un sondaj efectuat de Centrul Pew de cercetare a internetului şi a vieţii americanilor, rezultatele căruia au fost publicare la 23 octombrie 2012, relevă importanţa cărţii, a bibliotecii şi a tehnologiilor în viaţa tinerilor cu vârste între 16 şi 29 de ani, 60 % dintre aceştia declarând că au utilizat serviciile oferite de biblioteci pe parcursul anului trecut. Raportul Acces la informaţie prin bibliotecile publice din Republica Moldova, elaborat în anul 2011 în baza „Sondajului Naţional despre nivelurile de acces la informaţie, percepţia bibliotecilor, informaţia şi nivelul de cunoaştere a calculatoarelor de către cetăţenii moldoveni”, scoate în evidenţă faptul că 79 % dintre respondenţi consideră că bibliotecarii le sunt de ajutor.

Un sondaj naţional, efectuat în anul 2010 în Finlanda, al cărui scop a fost evidenţierea beneficiilor oferite de bibliotecile publice, unic în felul său, pentru că sondajele precedente s-au axat pe rata de utilizate a bibliotecii şi cea a lecturii, scoate în evidenţă un tablou destul de luminos al instituţiei bibliotecare. Potrivit studiului, axa pe care biblioteca trebuie să-şi centreze activitatea o formează necesităţile de informare, recreere şi de cultură ale cetăţenilor. Studiul scoate în relief rolul bibliotecii publice în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor în comparaţie cu alţi promotori de informaţii şi cultură: internetul, televiziunea, presa. În opinia respondenţilor (vârsta cărora variază între 15 şi 79 de ani), bibliotecile publice au cele mai mari succese în promovarea accesului deschis la informaţii, dezvoltarea interesului pentru literatură şi artă, instruirea pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea democraţiei. Punctul forte al bibliotecii publice în percepţia publicului constă în oferirea oportunităţilor egale pentru toţi în vederea folosirii literaturii şi artei şi dezvoltarea personală. 49 % de respondenţi au declarat că vizitează biblioteca lunar şi 81 % că au vizitat biblioteca pe parcursul anului, iar împrumutul cărţilor este considerat cel mai solicitat serviciu. Conform studiului, avantajele bibliotecii, în comparaţie cu alţi promotori de informaţii şi cultură, sunt preţurile mici şi credibilitatea. Respondenţii recunosc că internetul a schimbat pentru ei semnificaţia bibliotecii, dar numai până la o anumită limită. Studiul scoate în evidenţă faptul că inegalitatea digitală şi marginalizarea informaţională sunt interconectate. Adulţii şi persoanele mai puţin instruite care utilizează mai rar biblioteca sunt, de asemenea, şi cei mai slabi utilizatori de internet. Studiile demonstrează că utilizarea bibliotecii este mai scăzută printre grupurile cu un nivel socioeconomic mai scăzut.

În linii mari, importanţa bibliotecii publice ca serviciu local este recunoscută de societate şi de factorii de decizie politică şi financiară de cel mai înalt nivel. La 28 iunie 2012, Ed Vaizey, ministrul englez al Culturii, Media şi Sportului, a ţinut o prelegere în cadrul conferinţei Viitorul serviciilor de bibliotecă, în care face o incursiune foarte optimistă în serviciile de bibliotecă oferite cetăţenilor din Anglia de către cele 3300 de biblioteci. Ministrul încearcă să convingă comunitatea bibliotecară că atât guvernul, cât şi autorităţile locale înţeleg importanţa serviciilor oferite de biblioteci. După furtuna prin care au trecut bibliotecarii englezi, la începutul anului 2011, când a fost pusă problema reducerii unui număr impunător de biblioteci şi bibliotecari, aceste asigurări şi încurajări au fost mai mult decât binevenite.

Este cunoscut faptul că în ceea ce priveşte serviciile oferite de biblioteci nu există o unitate de măsură care să corespundă intereselor tuturor. De aici necesitatea de flexibilitate a bibliotecii, începând cu pereţii, mobila, tehnologiile şi terminând cu echipa de bibliotecari. Ca serviciu public, biblioteca înseamnă responsabilitatea organelor administrative locale faţă de cetăţeni. Dată fiind situaţia finanţării publice, organele administrative locale nu au altă opţiune decât eficientizarea cheltuielilor, inclusiv a serviciilor bibliotecare. În acest context, bibliotecile trebuie să regândească serviciile oferite cetăţenilor, să ofere servicii noi sau să le înnobileze cu elemente inovative pe cele oferite tradiţional. Acţiunile întreprinse în acest sens variază de la o ţară la alta şi de la o localitate la alta. În Anglia, Finlanda etc. sunt atestate cazuri când o bibliotecă combină funcţiile unei biblioteci publice şi cele ale unei biblioteci universitare. Prin concentrarea în acelaşi loc a serviciilor, resurselor, a experienţei şi competenţelor personalului, biblioteca poate atrage mai mulţi utilizatori şi poate ajunge mai uşor la nonutilizatori. În condiţiile diminuării bugetelor, regândirea serviciilor trebuie să aibă la bază: modele alternative de finanţare, oportunităţile digitale (unele servicii, precum cele cu utilizarea instrumentelor Web 2.0, pot fi dezvoltate fără costuri suplimentare), folosirea în comun a spaţiilor şi resurselor, dezvoltarea serviciilor în limita resurselor existente.

Implicarea comunităţii în activitatea bibliotecii este considerată de foarte mulţi profesionişti una dintre cheile succesului. La 1 august 2012 R. David Lankes, decanul Şcolii de Studii Informaţionale a Universităţii Syracuse, SUA, un pasionat avocat al bibliotecarilor şi al rolului acestora în societate, a publicat pe blogul său articolul Beyond the Bullet Points: It is Time to Stop Trying to Save Libraries (http://quartz.syr.edu/blog/?p=1697).

Este un mesaj plin de optimism, privind existenţa în timp a bibliotecii, iar viitorul acesteia autorul îl leagă de implicarea comunităţii. Autorul crede că viitorul bibliotecilor este luminos, că bibliotecile îmbunătăţesc societatea, că sunt esenţiale pentru transformarea socială pozitivă, că bibliotecarii sunt facilitatori ai cunoaşterii şi că sunt cele mai importante valori ale oricărei biblioteci... Totodată, R.D. Lankes este convins că bibliotecarii nu trebuie să salveze bibliotecile. Bibliotecile supravieţuiesc de peste 3000 de ani, au supravieţuit foamete, epidemii, prejudecăţi, cenzură, antiintelectualism cu mult înainte de venirea noastră. Steve Coffman cheamă bibliotecarii să ajute la transformarea bibliotecilor. Testul acestei transformări nu depinde de clădiri, colecţii, servicii, şi nici măcar de bibliotecari, depinde de succesele comunităţii. Autorul este convins că decât să vorbim despre faptul că membrii comunităţii nu pot să citească, să facă cercetare, să acceseze internetul, noi trebuie să vorbim despre cum lectura, cercetarea şi accesul la internet pot ajuta comunităţile să-şi declanşeze potenţialul. Biblioteca există pentru membrii comunităţii, dar fără o implicare serioasă a acestora nu poate cunoaşte prosperitatea.

Comunitatea este punctul forte pe care se ţine tot lanţul care face o bibliotecă să prospere. Toate celelalte verigi sunt foarte importante, fiecare la locul lor, dar toate se sprijină pe acest suport.

Activitatea de voluntariat, destul de răspândită în bibliotecile din Occident, este percepută de tot mai mulţi profesionişti drept o cale sigură de apropiere a membrilor comunităţii de bibliotecă. Tot mai multe biblioteci practică implicarea voluntarilor în diverse activităţi, începând cu desprăfuirea, aranjarea cărţilor la raft şi terminând cu activităţi axate pe utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare, cursuri de învăţare a tehnologiilor moderne, de studiere a limbilor pentru asigurarea cărora bibliotecarul nu are nici timpul, nici competenţele necesare.

Printre cuvintele-cheie care domină lumea bibliotecară internaţională se regăsesc în mod obligatoriu: acces deschis, transparenţă, vizibilitate, cooperare, parteneriate, folosirea în comun a resurselor, flexibilitate etc.

Menţionăm mai jos tendinţele mai accentuate în activitatea bibliotecilor:

• dezvoltarea resurselor va avea la bază necesităţile utilizatorilor şi includerea unor noi tipuri de resurse;

• provocările bugetare vor continua;

• modernizarea tehnologiilor va solicita bibliotecarilor noi competenţe;

• va creşte necesitatea evaluării activităţii. Biblioteca va trebui să-şi demonstreze valoarea;

• va avea loc extinderea digitizării şi folosirea în comun a resurselor;

• instrumentele web şi echipamentele noi vor favoriza dezvoltarea unor servicii noi;

• va creşte rolul bibliotecii ca spaţiu fizic şi, în special, în asigurarea comunicării şi socializării;

• inegalitatea digitală va fi mai accentuată;

• biblioteca va fi acolo unde sunt utilizatorii;

• va creşte rolul bibliotecii în asigurarea comunicării;

• va creşte importanţa informaţiei tipărite.

O tendinţă care se conturează foarte clar şi este agreată de utilizatori este plasarea bibliotecilor sub acelaşi acoperiş cu alte instituţii de menire socială: magazine, cofetării, biserici, staţii de telefoane, centre de informaţii turistice, centre de plasament, centre de îngrijire a copiilor sau bătrânilor etc. Pe lângă numeroase beneficii această apropiere favorizează şi reducerea cheltuielilor.

Cum poate fi obţinut succesul? Nu există o reţetă sigură a succesului, dar experienţa demonstrează că drumul cel mai scurt spre succes poate fi găsit prin:

• apropierea decidenţilor de interesele bibliotecii şi de persoanele antrenate în activitatea ei;

• înţelegerea clară a necesităţilor şi doleanţelor utilizatorilor;

• îmbunătăţirea structurii organizatorice, a culturii organizaţionale, dinamica de grup;

• dezvoltarea responsabilităţilor comune;

• învăţarea principiilor de activitate în colaborare şi a relaţiilor din interiorul ierarhiilor;

• stabilirea unor relaţii de încredere reciprocă;

• asigurarea flexibilităţii instituţiei;

• îmbunătăţirea proceselor de activitate;

• îmbunătăţirea serviciilor pentru clienţii interni şi externi;

• luarea deciziilor în baza faptelor concrete;

• dezvoltarea instrumentelor managementului performanţei;

• proiectarea şi crearea structurilor, proceselor şi sistemelor care susţin viziunea, obiectivele şi valorile instituţiei.

Necesităţile utilizatorilor. Bibliotecile publice sunt, în primul rând, instituţii de interes local, servicii plătite de contribuabili, menite să servească comunitatea locală, să promoveze cunoştinţe, informaţii, inovaţii, să se adapteze necesităţilor locale şi toată activitatea lor trebuie să corespundă intereselor membrilor comunităţii.

Biblioteca de azi trebuie să joace mai multe roluri: să facă faţă necesităţilor în continuă schimbare ale utilizatorilor şi în acelaşi timp să rămână depozitar al cunoaşterii şi culturii. Conţinuturile bogate şi variate – adevărate porţi spre înţelepciune – le oferă posibilitatea de a inspira şi a surprinde utilizatorii. Era Informaţională provoacă bibliotecile să creeze noi conţinuturi şi să ne interacţioneze cu utilizatorii. Oricât de puţine resurse ar avea o bibliotecă, trebuie să ţinem cont de faptul că majoritatea cetăţenilor din aria de servire au şi mai puţin, şi pentru mulţi dintre ei biblioteca poate fi unica salvare. Bibliotecile sunt simboluri ale progresului uman şi pot face indivizii şi comunităţile mai puternice, oferind acces la informaţie, cunoaştere şi educaţie. Pentru bibliotecari este esenţial să întrebe membrii comunităţii ce vor să vadă în bibliotecă şi apoi să încerce să construiască ceea ce aceştia îşi doresc. Prin oferirea serviciilor on-line, bibliotecile atrag utilizatori noi, ajutându-i să dobândească diverse competenţe şi să se integreze social.

Experienţa bibliotecilor din Anglia demonstrează că jumătate din persoanele care nu au internet la domiciliu îl folosesc în biblioteca locală. Prin aceasta biblioteca îşi aduce contribuţia la diminuarea inegalităţii digitale.

Utilizatorii, în marea lor majoritate, sunt experţi în domeniul profesat şi ştiu de ce fel de servicii au nevoie. Ei decid dacă folosesc serviciile tradiţionale ori pe cele virtuale, sau le înlocuiesc cu altceva. Tendinţa bibliotecii trebuie să fie menţinerea în aria actualităţii şi oferirea unui spectru extins de servicii, bazat pe necesităţile utilizatorilor reali şi ale celor potenţiali.

Semnalizarea slabă sau inexistentă îngreunează orientarea utilizatorilor în spaţiile bibliotecii. Un serviciu nou, confuz, cu prea multe reguli şi politici, informaţia despre care este greu de găsit îl face confuz şi pe utilizator. Un mijloc excelent de a mări uzabilitatea şi, respectiv, satisfacţia utilizatorului este înlăturarea tuturor obstacolelor. Sugestii: întrebaţi utilizatorii ce probleme au în procesul de căutare; creaţi o listă a răspunsurilor negative şi depuneţi eforturi pentru a rezolva problemele, faceţi teste privind utilizarea serviciilor noi.

Diversificarea serviciilor este o cale sigură de atragere a membrilor comunităţii în bibliotecă şi de sporire a imaginii pozitive a bibliotecii. Imaginaţia bogată ajută bibliotecarii să găsească noi modalităţi de a oferi servicii. Filiale ale bibliotecilor pot fi găsite în metrouri, în aeroporturi, în stradă, în parcuri, la aer liber etc. Bibliotecarii duc cărţi spre a fi citite sau măcar observate în locuri publice: în trenuri, în autobuze, în locuri de odihnă. Toate acestea se fac în încercarea de a găsi căi inovative (chiar riscante câteodată!), de a vorbi lumii despre bibliotecă.

De ce atâta grijă pentru serviciile noi? Este cunoscut faptul că, în anii tehnologizării masive, când majoritatea utilizatorilor încă nu aveau computere şi acces la internet la domiciliu, bibliotecile au cunoscut un flux masiv de utilizatori noi. Acum în ţările dezvoltate populaţia, în marea ei majoritate, are tehnologiile moderne necesare acasă, iar biblioteca va trebui să găsească alte motive pentru a convinge utilizatorii să folosească serviciile bibliotecii.

Spaţii. Reamenajarea lor. Spaţiile de amplasare a bibliotecilor au fost şi rămân pe viitor foarte importante. Toate studiile din ultimii ani demonstrează că rolul bibliotecii de spaţiu fizic, centru de comunicare şi socializare, spaţiu unde membrii comunităţii se adună cu diverse ocazii, este apreciat de cetăţeni. Tendinţele în arhitectura modernă de bibliotecă sunt de a rezerva mai puţin spaţiu pentru resurse şi mai mult spaţiu pentru utilizatori. Noi nu vom putea pune încă multă vreme problema construirii unor spaţii noi, dar reamenajarea spaţiilor existente poate fi făcută de orice bibliotecă. Acum, când are loc eficientizarea activităţii şcolilor în multe localităţi, spaţiile eliberate ar putea fi alocate pentru biblioteci. Deşi se afirmă că biblioteca este mai mult decât o colecţie de cărţi, bibliotecarii nu fac prea multe pentru ca această idee să se reflecte în spaţiile bibliotecii. Între 22 şi 24 octombrie 2012 în Monterey, California, a avut loc conferinţa Internet libarian 2012, cu genericul Transformational Power of Internet Librarians: Promise & Prospect
(http://www.infotoday.com/il2012/program.asp). În comunicarea de final, Erik Boekesteijn, Jaap Van De Geer, Paul Pival şi Jeff Wisniewski (http://conferences.infotoday.com/documents/158/ 1545_Pival.pdf) propun bibliotecarilor un şir de idei în vederea reinventării spaţiilor şi locurilor pentru învăţare. Autorii considera că biblioteca are nevoie de un nou model de business, întrucât mediul înconjurător se află într-o continuă schimbare. Ei au făcut turul bibliotecilor din SUA şi au colectat cele mai bune practici înregistrate de biblioteci: unele biblioteci au separat spaţii cu destinaţie specială pentru adolescenţi (ALA a elaborat chiar un Ghid al spaţiilor pentru adolescenţi: http://www.ala.org/yalsa/guidelines/teenspaces), altele – spaţii de studiu pentru elevi unde aceştia, după programul şcolar, pot comunica în public diverse idei, învăţând cultura dialogului. Altele – spaţii unde pot avea loc ore de clasă, în condiţii mai puţin oficiale. Sunt utilizate şi spaţiile multifuncţionale deschise pentru diverse activităţi. Bibliotecile cu spaţii mai generoase practică închirierea acestora pentru activităţi adiacente. Unii bibliotecari încearcă să suplimenteze serviciile oferite cu vânzarea cărţilor. Cheia succesului, sugerează autorii, constă în implicarea comunităţii în organizarea spaţiilor şi, în special, în consultarea acestora în diverse probleme, în flexibilitate şi în... încă mai multă flexibilitate.

Presa de specialitate promovează tot mai insistent ideea că utilizatorii trebuie să găsească în biblioteci lucruri despre care nici prin cap nu le trecea anterior că pot fi găsite acolo. De aici, probabil, şi tema Conferinţei IFLA 2012: Bibliotecile acum! – Inspiră, surprind. Dau putere.

Utilizatorii care adorm în bibliotecă au fost consideraţi întotdeauna de bibliotecari ca fiind o mare problemă. Or, un studiu, efectuat în anul 2010 la University of California at Berkeley, sugerează că dormitul înainte de începutul procesului de învăţare îmbunătăţeşte performanţele! 

La 24 octombrie 2012, LibraryJournal (http://lj.libraryjournal.com/2012/10/library-services/napping-in-the-library-on-purpose) publica articolul Napping in the Library – On Purpose, semnat de Meredith Schwartz – o experienţă total neaşteptată pentru mulţi. Bibliotecarii de la Wesleyan University au instalat în bibliotecă un dispozitiv special pentru utilizatorii care vor să se odihnească un pic. Dispozitivul este conceput pentru a oferi condiţii perfecte pentru un somn de 20 de minute. Părerile studenţilor vizavi de această inovaţie sunt divizate, dar cele mai multe sunt pozitive. Instalaţii asemănătoare sunt utilizate şi de Biblioteca Publică Helsinki. Unele biblioteci cumpără în acest scop scaune speciale care sunt o variantă mult mai ieftină.

Promovarea eficientă a resurselor este o altă cale spre atenţia utilizatorilor. În mai 2012 Carnegie UK Trust a efectuat un sondaj privind viitorul bibliotecii, care demonstrează că oamenii au o închipuire foarte vagă despre serviciile şi posibilităţile oferite de biblioteci. 45 % dintre respondenţi susţin că oportunitatea de a căuta sau a rezerva cartea on-line va face în viitor biblioteca mai atractivă pentru ei şi va spori gradul de utilizare a serviciilor bibliotecare. Aceasta în timp ce majoritatea bibliotecilor oferă deja, de mai multă vreme, acest serviciu. Aceeaşi descoperire a făcut şi sondajul OCLC Percepţia bibliotecii şi a resurselor bibliotecare, din 2010, care a demonstrat că oamenii nu înţeleg că o bibliotecă poate fi mai mult decât o colecţie de cărţi.

Recent, Centrul Pew de cercetare a internetului şi a vieţii americanilor a publicat un raport privind bibliotecile, utilizatorii şi cărţile electronice. Organizatorii studiului au fost şocaţi să descopere că cei mai mulţi dintre americani nu cunosc faptul că bibliotecile împrumută cărţi electronice, deşi 76 % de biblioteci publice oferă curent acest serviciu.

Formarea profesională continuă. În condiţiile globalizării, dialogul şi cooperarea sunt esenţiale. Aşteptările utilizatorilor se schimbă mult mai repede decât posibilităţile bibliotecarilor de a-şi actualiza competenţele şi a dobândi competenţe noi. Bibliotecarii depun eforturi pentru a face faţă provocărilor societăţii cunoaşterii, actualizând şi extinzând serviciile oferite, dar permanent apar noi provocări, noi tehnologii, noi modalităţi de lectură, comunicare etc.

Pentru a contribui la lărgirea sferei de servicii oferite, acestea, incluzând digitizarea, utilizarea tehnologiilor noi, explorarea spaţiului virtual, bibliotecarii trebuie să dobândească noi competenţe. Toate acestea sporesc importanţa formării profesionale continue.

Revista The Wall Street Journal publica, la 18 noiembrie 2012, un articol de Ruth Mantell, intitulat

Must-Have Job Skills in 2013 (http://online.wsj.com/article/SB10001424127887324735104578118902763095818.html), în care autoarea nominalizează câteva dintre deprinderile absolut necesare în anul 2013:

– comunicarea;

– brandul personal (cum te reprezinţi pe tine însuţi);

– flexibilitatea;

– îmbunătăţirea productivităţii.

Lucrurile în biblioteci vor evolua şi se vor schimba, dar nu se va schimba necesitatea unor ghizi capabili să ofere ajutor, consultanţă etc. Problemele sunt de aşa natură că bibliotecarii se află mai mult în aria „spaţiului fizic” şi a „cărţilor tipărite”. Dar lucrurile nu vor rămânea încă multă vreme aşa. Bibliotecarii vor trebui să înveţe să profite de avantajele oferite de web ca mai apoi să facă calea întoarsă „de la internet la Gutenberg”.

Cartea – marca bibliotecii. Marca bibliotecii este o problemă pe marginea căreia se discută foarte mult în mediul bibliotecar. Toate sondajele efectuate în ultimii ani demonstrează faptul că marca bibliotecii este cartea. Cartea este, de altfel, una dintre cele mai vechi mărci din lume constituită pe parcurs de secole şi întinerirea ei sau extinderea ei spre alte produse ori servicii va fi foarte greu (poate chiar imposibil) de efectuat. Şi trebuie oare extinsă?

Bibliotecarii din Occident deja încep să înţeleagă esenţa mesajului lui Umberto Eco, expus în discursul ţinut în Academia Italiană, intitulat De la internet la Gutenberg şi în interviul Nu speraţi că veţi scăpa de cărţi. Bibliotecile din ţările dezvoltate, unde populaţia are acasă tehnologii şi acces la internet şi unde accesul la internet în biblioteci nu mai este o atracţie, sunt în faţa întrebării: „Ce urmează?” Noi încă urmează să parcurgem această cale. Potrivit statisticilor, doar 44 % din populaţia R. Moldova dispune de acces la internet. Dar deja de pe acum trebuie să potrivim bine balanţa între promovarea cărţii şi a lecturii, promovarea informaţiei, promovarea serviciilor.

Raportul IREX ne permite o comparaţie a situaţiei bibliotecilor din R. Moldova cu situaţia şi tendinţele bibliotecilor publice la nivel internaţional, prezentată de Raportul OCLC Percepţia bibliotecii şi a resurselor informaţionale (2005 şi 2010), alte studii efectuate în bibliotecile lumii. Ca şi studiul OCLC, sondajul naţional a scos în evidenţă faptul că „majoritatea cetăţenilor şi oficialilor publici consideră bibliotecile ca locuri de păstrare a cărţilor şi nu ca locuri de accesare a informaţiei, într-un sens mai larg”. Deci, şi la noi, ca şi în alte ţări, marca bibliotecii rămâne a fi cartea.

Un studiu efectuat cu câţiva ani în urmă, în Marea Britanie, reliefa faptul că majoritatea respondenţilor la întrebarea „Care este scopul frecventării bibliotecii?” au răspuns: „Pentru a împrumuta cărţi.” Într-un sondaj, realizat cu câţiva ani în urmă, cititorii revistei American Libraries au fost întrebaţi ce teme ar dori să vadă mai frecvent în revistă. Un număr mare de respondenţi au răspuns: „Cărţile.”

De zeci de ani, biblioteca este într-o continuă căutare a identităţii. În articolul The Decline and Fall of the Library Empaire (http://www.infotoday.com/searcher/apr12/Coffman–The-Decline-and-Fall-of-the-Library-Empire.shtml), publicat în aprilie 2012, citat foarte des de comunitatea bibliotecară internaţională, cunoscutul bibliolog american Steve Coffman accentuează faptul că în ultimii 30 de ani istoria bibliotecii a cunoscut numeroase proiecte, planuri şi uneori doar vise, privind căile prin care biblioteca ar putea să joace un rol mai important în revoluţia digitală care continuă să transforme mediul informaţional. Steve Coffman face o analiză a proiectelor mari care se credea că pot fi salvarea bibliotecilor: Catalogul colaborativ al resurselor on-line; Biblioteca 2.0, Referinţele virtuale (Reference servicis 24/7, QuestionPoint), Dotarea bibliotecilor cu computere pentru accesul public, Cărţile electronice, Biblioteca electronică. Prin aceste proiecte bibliotecarii au jucat un rol important în revoluţia digitală care a transformat informaţia şi industria digitală din ultimele câteva decenii. Dar lumea se schimbă, serviciile promovate de biblioteci în mediul digital sunt înlocuite de tehnologii mai noi sau mai bune, sau de instituţii poziţionate mai bine pentru a promova aceste servicii electronice, cum ar fi Amazon cu Biblioteca de împrumut pentru posesorii de Kindle (http://clubbib2.wordpress.com/2012/05/18/biblioteca-de-imprumut-pentru-posesorii-de-kindle).

Una dintre atracţiile principale pentru utilizatorii bibliotecilor din ultimul timp a devenit împrumutul cărţilor electronice. Există deja politici bine stabilite privind împrumutul lor. Unele biblioteci le împrumută pentru o perioadă de trei săptămâni pentru a fi utilizate de pe cititoare electronice, gen Kindle, Nook, iPhone, iPad etc. Perioada de utilizare expiră odată cu expirarea termenului de împrumut, ca şi în cazul cărţilor tradiţionale. Cărţile electronice pot fi împrumutate în acelaşi timp de o singură persoană. Dar bibliotecarii trebuie să fie conştienţi că există probleme cu care noi încă urmează să ne ciocnim. Cărţile electronice nu vor fi niciodată a bibliotecilor. Compania „Harper Collins”, unul dintre liderii mondiali ai industriei de editare, a anunţat, de exemplu, că o carte poate fi împrumutată numai de 26 de ori după care va trebui cumpărată o nouă licenţă.

Steve Coffman consideră că, după 50 de ani pe piaţa digitală, bibliotecile au ajuns exact acolo de unde au pornit. Ceea ce rămâne foarte clar sunt cărţile fizice, spaţiile şi oamenii care încă mai vin să le utilizeze. A descoperi cum să exploatăm aceste valori în mediul nou nu va fi uşor. Autorul se întreabă dacă nu ar fi înţelept „să lăsăm în pace biblioteca electronică şi să ne concentrăm asupra cărţilor şi a spaţiilor. S-ar putea ca acestea să definească biblioteca viitorului. Sau poate nu. Poate trebuie să jucăm roluri noi în lumea digitală sau roluri vechi, dar pe căi noi”?

Tot mai mulţi utilizatori din generaţia net vorbesc că, cu cât folosesc mai mult cititoarele de cărţi electronice, cu atât se conving mai mult de avantajele cărţii în format tradiţional. În articolul E-book, grupuri vs carte, cenaclu / opinie (http://social.moldova.org/news/ebook-grupuri-vs-carte-cenaclu-opinie-233647-rom.html) Alexandru Vakulovski prezintă dovezi grele de ce nu crede în dispariţia cărţii în format tradiţional.

Ca să revenim la Steve Coffman şi la articolul care a făcut atâta vâlvă în comunitatea bibliotecară, despre care aminteam şi mai sus, la Conferinţa Internet libarian 2012, cu genericul Transformational Power of Internet Librarians: Promise & Prospect, care a avut loc între 22 şi 24 octombrie 2012 în Monterey, California, acesta a revenit la ideile expuse în articol şi este convins de faptul că „unicul produs pe care s-a ţinut, se ţine şi se va ţine în viitor biblioteca este cartea tipărită”. Coffman sugerează bibliotecarilor să înceteze să risipească resursele, şi aşa limitate, pe zeci şi chiar sute de iniţiative şi să se orienteze mai mult spre cartea tipărită. El consideră că Imperiul Biblioteca încă poate fi transformat, dacă:

• vom pune la baza misiunii bibliotecii promovarea cărţii şi a informaţiei tipărite;

• ne vom axa pe formatul tipărit cât acesta mai contează;

• vom folosi în avantajul nostru mediul hibrid pentru a susţine şi a promova valorile existente;

• vom folosi tehnologiile pentru a furniza eficient serviciile şi a reduce costurile de funcţionare;

• ne vom pregăti să concurăm cu alţi prestatori de servicii bibliotecare în domenii unde producţia tipărită dispare.

Dacă nu vom face noi acest lucru, consideră S. Coffman, se vor găsi alţii să o facă în locul nostru. Tehnologiile îşi au rostul lor, dar nu pot fi un substituent al cărţii şi al lecturii. Şi una, şi alta pot fi practicate cu succes atât în spaţiul virtual, cât şi în spaţiul fizic al bibliotecii.

În lucrarea Atlas of New Librarianship, David Lankes sugerează o nouă misiune pentru bibliotecari – îmbunătăţirea societăţii prin facilitarea creării cunoştinţelor în cadrul comunităţii. D. Lankes vede remodelarea biblioteconomiei şi a practicii bibliotecare, utilizând un concept fundamental, conform căruia cunoştinţele se formează prin dialog şi comunicare.

În lumina celor expuse mai sus, priorităţile în activitatea bibliotecilor publice în anul 2013 trebuie să includă:

• demonstrarea valorii bibliotecii;

• formarea parteneriatelor comunitare;

• concentrarea eforturilor în vederea realizării cu succes a proiectului pilot Novateca;

• pregătirea bibliotecilor în vederea extinderii Programului Novateca;

• integrarea bibliotecilor publice în SIBIMOL;

• acces la tehnologiile noi şi internet;

• asimilarea şi utilizarea instrumentelor Web 2.0;

• diversificarea serviciilor în conformitate cu necesităţile utilizatorilor;

• FPC; dezvoltarea competenţelor; consolidarea rolului bibliotecarului de mentor, instructor, animator, facilitator, element de coeziune socială etc.;

• organizarea ediţiei a treia, în 2013, a FNCL; a concursurilor tradiţionale etc.;

• elaborarea programelor strategice.

Lista poate continua, dar se va baza atât pe necesităţi, cât şi pe posibilităţi. Este clar, că anul bibliologic 2013 se anunţă a fi unul destul de interesant. Nu va fi uşor, probleme şi obstacole sunt multe, însă, după spusele lui John F. Kennedy, „dacă găseşti un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri”. Albert Einstein susţinea că unicul lucru pe care trebuie să-l cunoşti la sigur este locul unde se află biblioteca. Aceasta, la rândul ei, trebuie să-şi cunoască utilizatorii. E locul care le poate fi de folos.

Referinţe bibliografice

Biblioteca de împrumut pentru posesorii de Kindle. http://clubbib2.wordpress.com/2012/05/ 18/biblioteca-de-imprumut-pentru-posesorii-de-kindle

BOEKESTEIJN, E.; VAN DE GEER, J., RIVAL, P., and WISNIEWSKI, J. Transformational Power of Internet Librarians: Promise & Prospect. http://www.infotoday.com/il2012/program.asp; http://conferences.infotoday.com/documents/158/1545_Pival.pdf

COFFMAN, S. The Decline and Fall of the Library Empaire. http://www.infotoday.com/searcher/apr12/Coffman–The-Decline-and-Fall-of-the-Library-Empire.shtml, publicat în aprilie 2012.

E-book, grupuri vs Carte, cenaclu / opinie. http://social.moldova.org/news/ebook-grupuri-vs-carte-cenaclu-opinie-233647-rom.html

Ghidul spaţiilor pentru adolescenţi. http://www.ala.org/yalsa/guidelines/teenspaces

LANKES, D. Atlas of New Librarianship. http://mitpress.mit.edu/books/atlas-new-librarianship

LANKES, D. Beyond the Bullet Points: It is Time to Stop Trying to Save Libraries. http://quartz.syr.edu/blog/?p=1697

SCHWARTZ, M. Napping in the Library – On Purpose. http://lj.libraryjournal.com/2012/10/library-services/napping-in-the-library-on-purpose

The trends of library development under multimedia and network environment. http://www.seiofbluemountain.com/upload/product/200909/2008jyhy07a3.pdf

Transforming the Library Empire – Posible? http://www.libconf.com/2012/10/24/transforming-the-library-empire-possible

2010 top ten trends in academic libraries. http://crln.acrl.org/content/71/6/286.short

Vera OSOIANU,

director adjunct, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova