Biblio Polis - Vol. 44 (2012) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
CARTEA DE SPECIALITATE / КНИГИ ПО СПЕЦИАЛЬНОСТИ / PROFESSIONAL BOOKS
Ludmila CORGHENCI
O carte care te concentrează asupra celor esenţiale
Bibliopolis - www.hasdeu.md

Apariţia (îndeosebi deţinerea în colecţia bibliotecii sau în cea personală, şi încă cu autograf de autor) a unei lucrări de conţinut infobiblioteconomic este un motiv de provocare, dar şi de încurajare profesională. Zic acestea, fiindcă atunci când am în faţă o lucrare (monografie, bibliografie, contribuţie în culegere ori revistă ştiinţifică), întrebările (chiar şi dacă ne-rostite) pun stăpânire: este această lucrare un eveniment? Ce mă impresionează în expunere şi conţinut? Ce pot implementa la locul meu de muncă? Ce pot face mai bine în bibliotecă? Cui trebuie să le vorbesc despre lucrare?

Asta s-a întâmplat şi în cazul lecturării cărţii Managementul serviciilor pentru utilizatori în bibliotecile contemporane de Liviu-Iulian Dediu1. Cartea, cu autograful expresiv al autorului („Pentru cititorii bibliotecii şi bibliotecarii cititori ai bibliotecii ULIM, Chişinău”), mi-a fost transmisă prin bunăvoinţa autorului, fiind şi lansată în cadrul conferinţei Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) BiblioPublica, Târgu-Mureş, 26-28 aprilie 2012.

Opera lui L.-I. Dediu este una semnificativă şi exclusivă, impunându-se drept o prezenţă informaţională pentru bibliotecarii din toate bibliotecile, iar prin intermediul acestora – pentru cititori, pentru fondatori şi decidenţi.

Semnificaţia şi exclusivitatea lucrării poate fi reliefată sub câteva aspecte.

Astfel, plin de înţeles este titlul lucrării. La prima lectură a acestuia, ar putea fi redusă destinaţia funcţională a lucrării doar pentru acele categorii de personal din biblioteci, care deţin funcţii de conducere în sectorul relaţiilor cu publicul. Or, cultura managerială este o componentă indispensabilă pentru fiecare angajat al bibliotecii. Cunoştinţe şi deprinderi de management, gen – organizarea şi utilizarea raţională a timpului profesional, capacitatea de a lua decizii corecte faţă în faţă cu utilizatorul, de a soluţiona situaţiile de conflict şi altele – oare nu sunt necesare (obligatorii!) pentru fiecare angajat, indiferent de poziţia în structura ierarhică a bibliotecii? Deţinerea culturii manageriale facilitează cariera profesională, ba chiar fundamentează şi viaţa personală. Aici aş invoca şi schimbările, efectuate în ultimii ani în schema CZU: subiectele Management, Cultura managerială în prezent îşi au locul în interiorul clasei 0, cea din urmă reflectând bazele generale ale cunoaşterii şi culturii.

Crearea şi dezvoltarea unui sistem de servicii eficiente pentru utilizatori implică întreg personalul bibliotecii. Acest sistem „fructifică” celelalte activităţi din cadrul bibliotecii (p. 132). Autorul reliefează, că aceste servicii sunt reprezentate prin trei nivele: servicii directe, indirecte şi prin mediul tehnologic informaţional (p. 128-133). Şi aici ţin să reliefez experienţa Departamentului Informaţional Biblioteconomic al ULIM care, instituind elemente ale structurii bimodale (de exemplu, responsabilităţi de bibliotecar-contact), a implicat în relaţii directe, indirecte, precum şi prin mediile tehnologice, angajaţii din diverse structuri funcţionale: completare, catalogare, bibliografie etc. Această experienţă s-a reflectat asupra complexităţii şi diversificării muncii bibliotecarilor, cunoaşterii necesităţilor documentar-informaţionale a utilizatorilor, formării parteneriatelor şi transformarea „procesului de servire a utilizatorilor într-o ecuaţie cu multiple variabile, de a cărei corectă rezolvare depinde satisfacţia utilizatorului şi succesul instituţiei bibliotecare” (p. 133).

Lucrarea este importantă şi pentru fondatorii de biblioteci – pentru a încuraja şi a sprijini o politică biblioteconomică fundamentată (managerial, tehnologic, tehnic etc.) la capitolul servicii pentru utilizatori.

Studiul în cauză are o structură logică şi întemeiată. Prin aranjarea şi prezentarea materialului şi, evident, a conţinutului, autorul ne convinge, că dezvoltarea cu succes a serviciilor pentru utilizatori, poate mai mult decât alt domeniu de activitate bibliotecară, necesită o bază teoretică şi practică armonioasă de management şi tehnologică. Aceasta fiind şi convingerea profesorului universitar Ion Stoica, care a semnat Cuvântul de-ntâmpinare: raporturile cu utilizatorii se înscriu într-un anumit model conceptual şi comportamental, serviciile fiind dezvoltate de către biblioteci într-un întreg sistemic (p. 10-11).

Astfel, organizarea, conţinutul, diversitatea, complexitatea serviciilor pentru utilizatori, fiind determinate de nevoile sociale şi de serviciu, sunt valorificate eficient în cadrul unei instituţii care îşi formează o cultură organizaţională proprie puternică. Autorul ne atenţionează: „Organizaţiile îşi dezvoltă culturi proprii care se potrivesc cel mai bine mediului lor, dar în acelaşi timp, o cultură poate fi responsabilă de schimbările mediului. De aceea, este foarte important ca o cultură să fie explicit considerată într-o evaluare internă a organizaţiei” (p. 23). Deci, să ne întrebăm (şi să acţionăm): „Care elemente identifică cultura organizaţională a bibliotecii mele? Sunt acceptate valorile bibliotecii de către colegii mei? Deţine biblioteca o formulare explicită a rezultatelor procesului de evaluare şi diagnosticare a culturii organizaţionale?” Fiind sceptici (nu în totalitate!) în abordarea şi aplicarea celor menţionate, este important să acceptăm recomandarea autorului: „Identificarea şi evaluarea culturii organizaţionale a unei biblioteci este esenţială pentru ridicarea calităţii serviciilor oferite, mai ales în prezent, când aceste structuri traversează o profundă criză, datorată în special lipsei resurselor financiare şi a managerilor de profesie” (p. 20).

Reflectând asupra serviciilor pentru utilizatori ca un fenomen în evoluţie (de la servicii tradiţionale la noile servicii bazate de tehnici şi tehnologii informaţionale), autorul stăruie asupra rolurilor bibliotecii contemporane, recunoscute la nivel internaţional: centru educaţional şi pentru învăţământ, centru social, centru cultural, centru de informare generală, centru local pentru tehnologia informaţiei (p. 60). Conceptul Idea Store, implementat de bibliotecile londoneze şi descris amănunţit de către L.-I. Dediu, prezintă interes pentru toate bibliotecile care se vor sustenabile, cu adevărat utile şi apreciate în comunitate (p. 72-76).

Unul dintre pilonii care determină buna funcţionalitate a instituţiei infobibliotecare sunt resursele tehnologice. În prezent „se face simţită nevoia de a crea şi actualiza un plan pentru menţinerea tehnologiilor existente, precum şi pentru introducerea noilor tehnologii, astfel încât biblioteca să fie capabilă să furnizeze servicii de calitate evaluate pozitiv de către utilizatori”, susţine autorul (p. 90). Care biblioteci de la noi deţin astfel de planuri ori care manageri implementează principiile managementului strategic al tehnologiei? L.-I. Dediu ne propune o structură-cadru a unui plan tehnologic care, fiind adaptat la specificul instituţiei şi integrat planului general de dezvoltare strategică, devine un instrument managerial în activitatea de lobby, de parteneriate, fundraising, de păstrare a legăturii cu tendinţele din domeniu (p. 90-92).

Studiul lui Liviu-Iulian Dediu îmbină organic materialul teoretic cu cel de caracter aplicativ, oferind sugestii şi propuneri bazate pe analize şi sinteze ale activităţii bibliotecilor din România, dar şi din alte ţări. Cartea este bogată în definiţii, caracteristici, referinţe bibliografice, nume de biblioteconomişti reputaţi. Un merit al autorului constă şi în faptul că el nu oferă „peştele”, ci învaţă cititorul să „pescuiască”. Statisticile, schemele, reprezentările grafice şi organigramele, incluse în lucrare, sunt de real folos bibliotecarilor şi altor categorii de cititori.

Studiul deschide colecţia publicaţiilor de specialitate, apărute sub egida ANBPR, fiind desemnată drept cea mai reuşită lucrare în cadrul Conferinţei BiblioPublica, ediţia 2012. Preşedintele ANBPR, prof. Doina Popa, specifică: „Managementul serviciilor pentru utilizatori în bibliotecile contemporane este o lucrare scrisă de un practician al domeniului. Acest fapt respiră prin toţi porii şi face ca aspectele teoretice să capete o cu totul altă lumină când formularea are la bază „esenţa mişcării” – aptitudinile şi practica de a fi a bibliotecilor – în contact cu toate zonele fierbinţi ale bibliotecii.”

Lucrarea lui Liviu-Iulian Dediu a apărut ca o necesitate, prezentând o importantă sursă de informare, pe care o recomand insistent colegilor de breaslă pentru lectura profesională.

Promotorul acestei cărţi, în Republica Moldova, este Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, lansând-o în cadrul Colocviilor de vară (21 iunie 2012) şi prezentând-o la rubrica Cartea de specialitate a revistei BiblioPolis2, înlesnind cunoaşterea şi valorificarea conţinutului acesteia.

Ludmila CORGHENCI,

DIB ULIM

1 DEDIU, Liviu-Iulian. Managementul serviciilor pentru utilizatori în bibliotecile contemporane. Asoc. Naţ. a Bibliotecarilor şi Bibl. Publ. din România. Bucureşti, 2012. 274 p. ISBN 978-606-92717-0-4.

2 KULIKOVSKI, Lidia. Bibliotecile contemporane. În: BiblioPolis. 2012, nr. 2, p. 166-168.