Biblio Polis - Vol. 44 (2012) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
CRONICĂ / ХРОНИКА / CHRONICLE
Valeriu RAŢĂ
Deschiderea Colocviilor de vară la BM „B.P. Hasdeu”
Bibliopolis - www.hasdeu.md

Dedicate bibliotecarilor, studenţilor, masteranzilor şi bibliofililor, colocviile de vară, desfăşurate la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” în perioada 19-22 iunie 2012, implică responsabilitate şi profesionalism într-un mediu ce provoacă un viu interes pentru specialitatea de bibliotecar. Conferinţa prof. univ. dr. Ion Stoica Biblioteca şi lectura a deschis Colocviile de vară din anul curent. Participanţii la eveniment au avut ocazia să afle informaţii noi din domeniul bibliologiei şi să pună întrebări remarcabilului bibliolog de la Universitatea din Bucureşti privind dezvoltarea instituţiilor bibliotecare în viitor. A fost inaugurată şi o expoziţie de cărţi ce îl reprezintă deplin pe oaspetele nostru, venit a doua oară pe meleagurile noastre.

Conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, directorul general al BM „B.P. Hasdeu”, aflată pe post de moderator, a menţionat că se bucură mult că în Sala de lectură a uneia dintre cele mai mari biblioteci din capitală s-au adunat atîţia doritori de a-l asculta pe scriitorul şi savantul-bibliolog, prof. univ. dr. Ion Stoica. Dumneaei a vorbit despre mediul contextual în care se află la etapa actuală atît BM „B.P. Hasdeu”, cît şi alte instituţii de acelaşi profil din republică. Probleme sînt destule, ca şi în oricare domeniu de activitate, dar ne unim eforturile în acţiuni şi le rezolvăm după cum ne permit puterile proprii. Bibliotecarii noştri au experienţă bună, ei îşi mobilizează întreaga sa rezervă de cunoştinţe acumulate pe parcursul a mai mulţi ani în vederea obţinerii unor indicatori performanţi. Amintind despre afirmaţia scriitorului grec Nikos Kazantzakis despre blestemul de a te naşte într-o epocă în schimbare, doamna directoare a ţinut să spună că şi noi, bibliotecarii, parcurgem o perioadă grea, afectată de criza economică mondială, şi sîntem într-un fel blestemaţi, dar... în sensul frumos, pozitiv al cuvîntului...

După ce a expus unele date din biografia scriitorului şi reputatului bibliolog Ion Stoica, dna L. Kulikovski, care se socoteşte un discipol al dumnealui, a menţionat că „profesorul universitar de la Bucureşti totdeauna are ce spune celor ce sînt la începutul carierei de bibliotecar. Vom fi ochi şi urechi cînd va conferenţia, căci, cu siguranţă, vom auzi lucruri noi, gînduri înţelepte, tocmai bune de a fi implementate în practică chiar începînd cu ziua de azi. Conferinţa prof. univ. dr. Ion Stoica Biblioteca şi lectura este adresată bibliotecarilor de toate nivelurile, atît celor de la catedra de distribuire a cărţilor spre lectură, cît şi celor din fruntea instituţiei care sînt responsabili de a asigura viitorul Bibliotecilor, implicit şi al Сărţilor, într-o epocă pînă acum incertă şi nesigură pentru destinul lor. La Chişinău toate cărţile (lucrările) profesorului Ion Stoica – o spun în cunoştinţă de cauză – au fost citite şi răscitite... Unele dintre ele au fost lansate în lipsa Domniei Sale, dar aceasta nu slăbeşte din valoarea lor. După cum s-a văzut, autorul ştie să ajungă la originea problemelor şi să orînduiască în mod logic răspunsurile ce conduc la rezolvarea lor. Ion Stoica este omul care ne face să privim realitatea din domeniul biblioteconomic din alte puncte de vedere, pe care noi poate nici nu le intuim...”

Bibliopolis - www.hasdeu.md

La rîndul său, prof. univ. dr. I. Stoica a menţionat că simte o imensă fericire să revadă Chişinăul, mulţi colegi de la instituţiile bibliotecare din Republica Moldova cu care întreţine legătura – ce-i drept, prin mijlocele contemporane de comunicare – iată de acum de aproape un deceniu. „Vin ca acasă, vin ca la amici, văzîndu-mă neîncorsetat... Mă bucură faptul că la Biblioteca Municipală lucrurile stau bine, cartea şi lectura sînt la loc de cinste, iar doamna director general Lidia Kulikovski face tot posibilul ca să mişte înainte osteneala salariaţilor, să nu rămînă în urma cuiva...”, a spus cu discreţie distinsul profesor.

Cît priveşte tema Biblioteca şi lectura, dr. I. Stoica a spus că e – la prima vedere – o temă banală, dar mereu prezentă în mişcările biblioteconomice din lume. Dacă am privi lucrurile mai larg, activitatea noastră ar putea schimba modul de intrare în perimetrul cărţii şi al lecturii. Dar neapărat se cere o altă modalitate de abordare şi de percepţie a situaţiei create în lume şi la noi, acasă. Armonie nu a existat niciodată, nici în Univers, nici pe Pămînt – sîntem nevoiţi să trăim într-un cadru complet nearmonic... Contradicţiile şi corelaţiile de unitate în genere s-au schimbat în ultimul timp radical... De aceea, trebuie să privim realitatea din jur din mai multe puncte de vedere şi, desigur, în alt mod... Ştim că informaţia sporeşte cunoştinţele, dar mai multă informaţie nu este totdeauna egală cu mai multe cunoştinţe. La fiecare descoperire ce are loc în ştiinţă ne trezim, de obicei, cu alte necunoscute, care necesită şi mai multă forţă şi timp pentru a le clarifica... Activitatea Clubului de la Roma – organizaţie nonguvernamentală internaţională a savanţilor şi oamenilor politici din mai multe ţări ale lumii, fondată în 1968 de către economistul şi businessmanul italian Aurelio Peccei, în prezent este orientată spre cercetarea problemelor globale ale contemporaneităţii şi de formare a opiniei publice în favoarea rezolvării lor. Astfel, savanţi din peste 50 de ţări au realizat un şir de proiecte ştiinţifice cu genericul Limitele creşterii, Omenirea la punctul crucial, Microelectronica şi societatea, Scopurile omenirii ş.a. Datele obţinute au generat noi orientări în cercetarea ştiinţifică cum ar fi: modelarea globală, existenţa omului în lumea contemporană, valorile vieţii şi perspectivele omenirii, dar şi altele. Conform raportului din 1972 al lui Dennis Meadows, de la Massachusetts Institute of Technology, dacă „se vor menţine tendinţele actuale de creştere ale populaţiei mondiale, ale industrializării, contaminării ambientale, producţiei de alimente şi epuizării resurselor, această planetă va atinge limitele creşterii în următorii 100 de ani. Rezultatul cel mai probabil ar fi o scădere subită şi incontrolabilă atît a populaţiei, cît şi a capacităţii industriale”.

Prof. univ. dr. Ion Stoica ne sugerează să credem în limitele creşterii. Sîntem martori că pe Terra se termină petrolul, gazele naturale, fierul, cuprul şi... trebuie să fim în căutări permanente de a le înlocui cu altceva (avem de acum, de exemplu, mori eoliene, electromobile ş.a.). Pe zi ce trece se schimbă modul de a gîndi al guvernanţilor, care iau în calcul (trebuie să credem!) fenomenul entropiei – în fizică: mărime de stare termică a sistemelor fizice ce creşte în cursul unei transformări ireversibile a lor şi rămîne constantă în cursul unei transformări reversibile; în informatică: cantitatea de informaţie raportată la un element al mesajului transmis, iar prin generalizare: măsură care indică gradul de organizare al unui sistem. Entropic este totul – resursele energetice ale unui sistem, chiar şi Universul... Unii savanţi prevăd că şi timpul se va termina – are şi el o limită, pe care cu greu o putem imagina... Toţi sînt la curent că ştiinţa întreprinde acţiuni de altă manieră. Emergenţa (adică forma schimbării văzută ca o naştere efectivă a ceva cu totul nou) ne face să medităm, să cugetăm despre lucruri (inclusiv despre bibliotecă) cu totul altfel decît am făcut-o pînă acum. Biblioteca nu e o sumă de cărţi (pentru ilustrare şi convingere, dl profesor a propus să facem comparaţie cu: picătura de apă şi marea, furnica şi muşuroiul, albina şi stupul etc.).

Care este relaţia sistem-subsistem? Suma componentelor subsistemelor este mai mică decît sistemul. Subsistemele trebuie să fie totdeauna în acord cu obiectul sistemului. Subsistemele educaţional, politic, economic etc., dacă nu vor lucra în corelaţie strînsă, nu vor aduce rezultatele dorite (scontate, planificate). În lume permanent se schimbă raportul de cantitate şi zone. În sec. XVII se editau circa 10 reviste, în sec. XVIII – cca 100, în sec. XIX, XX numărul lor a crescut în progresie geometrică. Pînă la urmă observăm că în ultimul timp cuvîntul scris este înlocuit tot mai des cu alte mijloace de transmitere a informaţiei. Dacă nu citeşte cărţi o persoană nu e mare bai, dacă nu citeşte o familie – la fel, dar dacă nu citeşte cărţi o localitate (un sat sau un oraş) apar probleme, iar dacă nu citeşte o ţară întreagă – e grav de tot (astfel se explică faptul că România la unele etape ale istoriei sale îşi pierdea orientarea), pe cînd dacă nu ar citi întreg mapamondul s-ar declanşa o catastrofă nemaipomenită... Toate nevoile vin pe capul nostru deoarece ignorăm cifrele, datele cunoscute sau nu ştim nimic despre ele...

Ce este informaţia? După toate definiţiile – o imensă necunoscută. Informaţia e cît toată lumea. Informaţia poate fi comparată cu... gravitaţia (cît ştim despre una, atîta cunoaştem despre alta). Nu ne pare de mirare că şi natura lucrează cu informaţia (drept exemplu pot servi cristalele unor roci care sînt compuse din forme aranjate în strictă ordine sau aceeaşi legitate ne-o sugerează structura unor organisme vii). Pînă la urmă informaţia este forţa ce ţine omul de realităţi...

Dar ce este o carte? Au existat, dar şi continuă să fie diverse feluri de carte – scrise pe plăci de lut, pe blocuri de piatră, pe papirus, pe pergament... în sfîrşit, avem cărţi electronice. Cu regret, nu putem da nici definiţia cărţii. Cele mai plauzibile definiţii sînt cele metaforice: cartea este o boală învinsă (Lucian Blaga), cartea e lumina lunii rămasă pe o piatră, după ce luna a dispărut (Tudor Arghezi). Este o axiomă că fără carte nu există identitatea cititorului. Cartea şi lectura nu pot fi concepute una fără alta, adică separat. O naţie ce nu citeşte rămîne în inferioritate. Cartea nu va pieri niciodată, atîta doar că îşi modifică forma...

Munca informaticienilor din biblioteci este foarte dificilă. Noi trebuie să explicăm acestor specialişti ce prezintă o bibliotecă la ora actuală şi împreună cu ei să definim produsele pe care ni le-am propus să le elaborăm. Fără bibliotecă lectura e inimaginabilă şi nici nu poate fi dezvoltată... Misiunea noastră trebuie să fie clară şi înţeleasă de fiecare specialist al sistemului bibliotecar. E foarte important să găsim acele elemente ce ne trimit la... a cugeta altfel privind evoluţia domeniului. Sistemul nostru este plin de concepţii învechite, bibliotecile nu trebuie să se ocupe doar de probleme superficiale... Ideea lui Ranganathan că biblioteca este mereu în dezvoltare e o idee genială... Bibliotecile au favorizat cultura din Antichitate pînă în zilele noastre şi astfel trebuie să rămînă în continuare...

Prof. univ. dr. I. Stoica a avut amabilitatea de a răspunde la un şir de întrebări puse atît de bibliotecarii din municipiul Chişinău, cît şi de cei din provincie. Acestea s-au referit la: păstrarea identităţii instituţiilor bibliotecare; relaţia cultură – bibliotecă – sistem; problema bibliotecilor universitare; soarta cărţilor (şi a altor documente) adunate în biblioteci, dar nesolicitate de cititori; completarea bibliotecilor, moduri de formare a colecţiilor; abonarea la ziare şi reviste; „bătălia” pentru resursele financiare; crearea depozitelor naţionale de carte; chestiuni de cercetare în cadrul bibliotecilor ş.a.

Dr. Lidia Kulikovski a menţionat pe drept cuvînt că prof. I. Stoica ne-a pus serios pe gînduri... Dumnealui a mers de la concept la concept ca să ne demonstreze că biblioteca în societatea contemporană are viitor – printre altele, acest deziderat îl demonstrează şi sondajele efectuate în ultimul timp la BM „B.P. Hasdeu”. Principiul cantităţii (de cărţi, cititori etc.), care se aplica pînă la 1991, nu mai e pe ordinea zilei. Google-ul ne face să fim alţii decît cei ce am fost cu două decenii în urmă. „Ne urmăreşte criza identitară, de aceea ce ne-a spus prof. I. Stoica ne va fi de ajutor în activitatea de zi cu zi. Profesorul de la Bucureşti e un om cu idei îndrăzneţe, fără exagerare dumnealui este Umberto Eco al nostru, al românilor”, a încheiat L. Kulikovski înmînîndu-i distinsului profesor drept cadou un pix admirabil (pentru a-şi scrie cărţile) şi „Mărul contribuţiei” (împreună cu Certificatul) pentru colaborarea fructuoasă pe parcurs de mai mulţi ani la revista BiblioPolis, care a sărbătorit de curînd 10 ani de la fondare.

Prof. univ. dr. I. Stoica a mulţimit asistenţa pentru atenţia cu care a fost ascultat şi a promis că va colabora şi în continuare cu revista de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării BiblioPolis, pe care, de altfel, o citeşte cu plăcere, fiindcă e redactată de o echipă de adevăraţi profesionişti.

Valeriu RAŢĂ,

bibliotecar