Biblio Polis - Vol. 44 (2012) Nr. 3 (Serie nouă)  
ARHIVA  
BIBLIOLOGI, BIBLIOFILI ŞI COLECŢIONARI / БИБЛИОЛОГИ, БИБЛИОФИЛЫ, КОЛЛЕКЦИОНЕРЫ / LIBRARIUS, BIBLIOPHILES, COLLECTORS
Iurie COLESNIC
Ultimul enciclopedist basarabean
Bibliopolis - www.hasdeu.md

Este extrem de dificil să scrii despre o figură polivalentă. Cu atât mai dificil este să scrii despre o personalitate basarabeană la care, pe lângă opera propriu-zisă, se adaugă dramatismul destinului nostru.

A fost un om care avea handicap fizic, însă aceasta nu l-a împiedicat să devină o personalitate integră. Destinul lui pentru mine a căpătat o conotaţie cu totul deosebită după momentul când, în Arhiva Ministerului Securităţii din RM, am găsit dosarul acestui om şi, parcurgând filele acestuia, în care interogatoriile erau întrerupte de depoziţiile martorilor, am înţeles tragedia existenţială a acestui om.

Cu toate acestea, el parcă şi-ar fi renegat soarta şi până în ultima clipă a crezut în Adevăr, în Frumos, în actul înnobilator al Creaţiei.

De aceea, am insistat şi insist la redescoperirea acestei personalităţi.

A scrie despre Victor Adiasevici se poate doar în formula atât de firească şi apropiată lui, adică în formulă enciclopedică.

ADIASEVICI, Victor (1898, Rogojeni, azi r-nul Şoldăneşti – 1966, Băcioi, mun. Chişinău), enciclopedist, pictor, pedagog, istoric.

S-a născut în familia unui impiegat de la calea ferată.

A făcut studii la Liceul „Alecu Russo” din Chişinău şi la Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi.

A fost profesor la Şcoala de Viticultură şi la Seminarul Teologic, ambele instituţii din Chişinău.

În 1940 a fost numit director de şcoală într-un sat din judeţul Lăpuşna, fapt care nu l-a salvat de arestare şi condamnare pentru nouă ani de închisoare. În 1945, când s-a întors din detenţie, este angajat temporar la Filiala Academiei de Ştiinţe din RSSM, dar în scurt timp este concediat ca element suspect.

La 24 mai 1949 este din nou arestat şi face puşcărie până în 1956, când se stabileşte la Băcioi, activând la şcoală ca bibliotecar.

A fost posesorul unei biblioteci unice, care avea două filiale: una la Tighina şi alta la Cetatea Albă. La sfârşitul anilor ’30 a vândut biblioteca sa Academiei Române, care era o colecţie de carte de unicate.

A redactat o revistă în limba rusă – Jivopisnoe obozrenie, despre care nu cunoaştem prea multe lucruri.

A redactat Bessarabskii enţiklopediceskii slovar’, din care a tipărit în 1933 zece fascicule, restul neapărând în lumină din cauza greutăţilor materiale.

Ca artist plastic a făcut parte din gruparea lui Iurie Bulat, şi-a expus lucrările împreună cu membrii acestui grup. Din creaţia lui artistică au supravieţuit doar câteva lucrări.

Ca intelectual de marcă, a ştiut să se impună în Basarabia de odinioară prin cultura sa rafinată, printr-un gust artistic elevat.

Opera lui scrisă bibliografic se prezintă astfel:

Apocalipsul cu tâlcuirea fericitului Andrei Chesarianul (stilizat şi corectat de Constantin N. Tomescu) // Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti. – 1928. – Vol. 18. – P. 245-254.

Bibliopolis - www.hasdeu.md

Arta grecească: o schiţă istorică despre dezvoltarea artei greceşti / redactată de M. Gruzin, licenţiat în drept. – Chişinău, 1927. – 67 p.

Lecţii din istoria artelor: mitologia greacă şi romană. Vol. II. – Chişinău, fără an. – 196 p. (manuscris litografiat).

Despre operă: mai multe materiale la această temă pot fi consultate la Muzeul Literaturii Române din Chişinău, fondul „Alexandru Kidel”.

Dincolo de preocupările ştiinţifice extrem de serioase şi-a permis să fie un om care prefera să se afle între ziarişti şi a colaborat la publicaţiile periodice nu numai cu materiale cu caracter ştiinţific, dar, în primul rând, cu schiţe umoristice şi şarje. A îndemnat colegii să editeze reviste umoristice ca Sverciok, Şcelkuncik şi altele în care prezentarea grafică îi aparţinea în întregime.

Dispariţia lui a trecut neobservată, căci de ani mulţi se afla într-un con de umbră şi mă îndoiesc ca cineva să ştie exact unde la cimitirul din Băcioi se află mormântul lui. Se vede că în toate timpurile acesta a fost destinul tuturor enciclopediştilor basarabeni.

Anonimatul...

Iurie COLESNIC